Oficialii Primăriei Timișoara invită oamenii de afaceri să aducă bani în oraș printr-o broșură tradusă în bătaie de joc, în care găsim exprimări precum „generally the education level in Timisoara is high”, care ar vrea să însemne că nivelul educației este unul înalt în capitala Banatului.

Textul de pe broșura urcată pe site-ul Primăriei Timișoara la categoria „Investiții în Timișoara”, pe partea stângă a paginii, cu roșu, ca să le sară în ochi investitorilor, face de râs capitala Banatului.

Aflăm, de la reprezentanții Primăriei Timișoara, că Timișoara este diferită. Primul rând din ceea ce ar trebui să facă orașul nostru diferit ne spune că Timișoara este… „the most unbeaurocratic «Metropole» in Romania” (n.r. corect ar trebui să fie unbureaucratic); că „25% of the city’s area is still unbuilt, vast areas/industrial parks”, dar și că este„the county with the largest share of agricultural area in Romania” (n.r. county înseamnă județ).

Nu ne-am pus să traducem tot textul și să facem treaba funcționarilor primăriei, dar am analizat puțin textul cu un profesor de limba engleză din Timișoara, care este totodată și consilier în cadrul Consiliului Local Timișoara. Am vorbit cu Romanița Jumanca, care a fost profesor titular de limba engleză în cadrul Colegiului Național „C. D. Loga” și care acum predă limba engleză în cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie de la Universitatea de Vest.

Romanița Jumanca a încercat să citească toată broșura, dar nu a reușit să treacă prin tot textul.

„Cred că ar trebui să încep cu deja consacrată frază «acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare», însă, din păcate, acesta nu este un pamflet… Dacă este o broșură de promovare, este foarte trist. Ceea ce se dorește a fi o «carte de vizită» a Timișoarei, în limba engleză, adresându-se publicului străin, se dovedește a avea efectul contrar. Abordarea promovării Timișoarei prin această broșură e greșită din start. Eu cred că s-a apelat la un traducător amator, spun asta cu indulgență”, ne-a declarat Jumanca.

Am rugat-o pe profesoara de limba engleză să ne dea și câteva exemple din descrierea tradusă de primărie. A găsit o multitudine de erori, așa că a extras puține dintre ele, din primele pagini.

„In Romania, Timișoara is considered a gate to the west. Due to its arhitecture it is called Little Vienna. The city lies in the southwestern Romania, just 500 km away from Vienna, Zagreb and Skopije, 600 km away from Bucharest and Sofia, 300 km away from Budapest and Sarajevo, and only 150 km away from Belgrade”, scrie în prima pagină a broșurii dedicate investitorilor.

„Trecând peste traducerea stil furculision a primei propoziții, putem observa că cea de-a doua este vagă și incompletă. Motivul simplist «due to its arhitecture» lasă cititorul ușor nedumerit: ce aspect al arhitecturii i-a dat numele de Mica Vienă? Nu se știe… O eventuală reformulare ar suna astfel: «Timisoara is also called Little Vienna due to similarities between the two cities’ architectural styles». Desigur, afirmația «The city lies in the southwestern Romania» este atât greșită, acel «the» este în plus, cât și complet aberantă. Evident că Timișoara este fix în vestul României, cum se poate vedea și pe harta inclusă în broșură. De asemenea, nu văd de ce enumerarea de distanțe ce urmează ar fi de vreun interes special pentru cititor, dar aceasta este doar o observație de conținut”, analizează Romanița Jumanca.

Descrierea orașului pare a fi tradusă cu Google Translate, ceea ce este inadmisibil pentru primăria unui oraș ca Timișoara.

„În pagina 2 ni se spune că «Timișoara was mentioned in documents for the first time in the XIth or the XIIth century as Castrum Temesiensis». Numeralele romane nu își au locul aici, în limba engleză folosindu-se fie cifrele arabe, fie, mai rar, scrierea numerelor cu litere. Desigur, lipsește cu desăvârșire formatarea corectă, cum ar fi 11th, respectiv 12th. În pagina 3 aflăm că «Timişoara had, beginning with 1884, as the first town on the European continent, a network of street lighting». O traducere corectă în română a frazei de alături ar fi: «Timișoara a avut, începând din 1884, ca primul oraș de pe continentul european, o rețea de iluminat public». Evident, în loc să se înțeleagă că Timișoara a fost primul oraș european cu iluminat public, se înțelege că a fost chiar primul oraș european. Exprimarea coerentă este: «In 1884, Timisoara became the first European city to have electric street lighting»”, mai spune profesoara de limbă engleză.

Dacă mai dăm o pagină aflăm că „Generally the education level in Timișoara is high”, iar mai apoi că „datorită vieții de înaltă calitate Timișoara este o locație preferată în România și în regiune” și că ”oamenii din alte zone se stabilesc aici dacă li se oferă locuri de muncă” – „Due to the high quality of life Timișoara is a location preffered in Romania and in the region. People from other areas establish themselves here if they are offered jobs”.

„Topica frazei lasă de dorit. Sunt greșeli de ordine a cuvintelor – în engleză ordinea cuvintelor este mult mai strictă decât în română. De exemplu: «Already in the Middle Ages in Timișoara workshops and manufactures developed». Corect este «Workshops and manufactures developed in Timișoara as early as the Middle Ages». Se folosește foarte mult romgleza, sunt aproximări după expresii românești, care nu arată niciodată așa în engleză. Exemplu: «professional formation» (formare profesională), corect este «professional training» sau «professional development»; «professional school» (școală profesională), corect este «vocational school», «trade school»; «academic formation» (formare academică?), corect este «academic education», «university education»; «specialty terms» (termeni de specialitate) – corect: «specialized terms», «field-specific terminology». Se mai face și confuzie între verbe: a duce – «to lead« și a aduce – «to bring», sunt greșeli de ortografie: membre în loc de «member«, nu sunt folosite majuscule acolo unde sunt necesare. Despărțirea cuvintelor în silabe este total nepotrivită”, a concluzionat consilierul local.

Romanița Jumanca predă limba engleză de 16 ani, atât la elevii de liceu, cât și la studenți. Nu le poate da o notă angajaților primăriei, dar spune că abia i-ar trece clasa.

Vă reamintim că revista Forbes a desemnat Timișoara, pentru a doua oară consecutiv și a treia dată în istorie, drept cel mai bun oraș pentru afaceri din România. Primarul Nicolae Robu spune că Timișoara se poate considera un model în ceea ce privește primirea investitorilor și că nu este întâmplător că oamenii de afaceri sau marii investitori care operează la scara sutelor de milioane de euro vin să își deschidă afaceri în capitala Banatului.

Puteți citi broșura de pe site-ul Primăriei Timișoara aici!