Zona Piaţa Victoriei a fost declarată, printr-o hotărâre anterioară de consiliu, ca zonă prioritară de protejare şi intervenţie asupra clădirilor aparţinând Ansamblului urban „Corso” – imobilele din Piaţa Victoriei nr. 1, 1A, 1B, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8, de pe străzile Goethe nr. 2 şi Paulescu nr. 1 şi nr. 2.
Prin acest Regulament de identitate arhitecturală aprobat vineri prin hotărâre de consiliu local se stabilesc o serie de obligații în cazul proprietarilor de clădiri istorice.
Aceștia sunt obligați, printre altele, să asigure paza, integritatea şi protecţia imobilelor monumentelor istorice, să asigure efectuarea de lucrări de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi întreţinere a clădirilor în condiţiile legii, precum și să înştiinţeze de urgenţă, în scris, Direcţia județeană pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional despre orice modificări sau degradări survenite în starea fizică a acestora, potrivit hotărârii de consiliu adoptate vineri.
Consilierul local Simion Moşiu a întrebat în plen cum ar trebui să asigure paza un proprietar de clădire istorică. Şeful Direcţiei de Urbanism, Sorin Ciurariu, a explicat că ar trebui să o facă la fel… ca orice proprietar şi că de faptu „nu se cere nimic mai mult decât ceea ce face orice om care îşi păzeşte proprietatea”. „Este o obligaţie ce decurge din lege, practic e copy-paste din lege”, a fost lămurirea oferită de primarul Nicolae Robu.
Tot Moşiu a solicitat să se interzică amplasarea instalaţiilor de aer condiţionat pe faţadele clădirilor monument istoric, nu să se evite amplasarea instalaţiilor, după cum se preciza iniţial în regulament, fiind permisă montarea lor doar în spatele imobilelor.
Consilierul local Adrian Orza a propus ca în situaţia unor intervenţii nepermise la imobilele istorice să fie aplicate amenzi în cazul fiecărui proprietar în parte, nu să fie sancţionate asociaţiile de proprietari.
Pentru lucrări la clădirile istorice primăria va elibera certificate de urbanism și autorizații de construire în regim de urgență fără să se aplice vreo taxă specială.
În regulament sunt prezentate patru variante pentru reabilitarea imobilelor monumente istorice. Aceste lucrări pot fi realizate, conform noului regulament, prin programul de reabilitare a clădirilor istorice demarat cu sprijinul Guvernului german, prin care Timișoara beneficiază de un împrumut de 3.000.000 de euro şi un grant de 2.000.000 de euro (fonduri din partea KfW, Banca de Credit pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a Germaniei) pentru reabilitarea imobilelor din Cetate, Iosefin și Fabric, prin parteneriate private (proprietarii clădirilor ale căror poduri pot fi mansardate au posibilitatea să cedeze cotele părţi aferente podului unui investitor privat în compensarea lucrărilor de reabilitare), printr-un parteneriat public-privat (proprietarii clădirilor ale căror poduri pot fi mansardate au posibilitatea să cedeze cotele părţi aferente podului Primariei Timişoara în compensarea lucrărilor de reabilitare, caz în care municipalitatea poate prelua realizarea lucrărilor prin mijloace şi cu resurse proprii), respectiv printr-un mecanism de creditare asigurat sau facilitat de către primărie.
Se impun câteva condiții în cazul mecanismului de creditare prin care municipalitatea preia atribuţiile de finanţare a lucrărilor de protejare şi intervenţie asupra clădirilor istorice. „Asupra clădirilor deţinute de beneficiarii mecanismului de creditare se notează în partea a III-a a cărţii funciare a imobilelor existenţa unei forme de grevare asupra proprietăţii, în cotă proporţională, pentru suma facilitată. Expertiza şi evaluarea imobilului supus acestui mecanism este în sarcina autorităţii publice (…) În funcţie de rezultatul evaluării şi expertizei se vor stabili cotele de participare în mecanismul de finanţare. În urma încheierii acordului privitor la stabilirea cotelor părţi, Primăria Municipiului Timişoara asigură sau facilitează desfăşurea întregului proces de reabilitare (…) Procedurile privitoare la mecanismele de finanţare vor fi detaliate ulterior şi aprobate prin hotărâri de consiliu local”, se arată în regulament.
Robu a propus ca primăria să reabiliteze faţadele clădirilor din Piaţa Victoriei, urmând ca proprietarii să plătească o cotă parte din valoarea totală a lucrărilor, eşalonat pe o perioadă de 10 ani.
„Noi nu aveam posibilitatea să ne implicăm în îngrijirea clădirilor din Piaţa Victoriei – deocamdată ne limităm la Piaţa Victoriei, dar pe viitor vom defini şi alte asemenea zone care trebuie să aibă un regim special. Acum avem tot ce ne trebuie pentru a începe acel proiect de reabilitare a clădirilor din Piaţa Victoriei în parteneriat cu primăria şi proprietarii. Ei au de plătit o cotă parte, va fi eşalonată însă pe 10 ani, mai mult de atât nu se poate face. Vrem ca în acest an să reabilităm cel puţin o clădire. Amenzile sunt mari şi pot fi aplicate pentru mai multe lucruri făcute în neregulă la clădirile monumentale”, a afirmat primarul.
Autorităţile locale vor să intervină şi în cazul imobilelor istorice proprietate privată aflate în stare de degradare în cazul în care există pericol de accidentare, iar deţinătorii nu iau măsuri. „Pentru înlăturarea pericolelor de accidentare, în lipsa luării măsurilor stabilite prin avertisment în termenul prevăzut de acesta de către proprietarii imobilelor, persoane fizice sau juridice, în afara sancţiunii contravenţionale, Primăria Municipiului Timişoara are dreptul să execute lucrări de îndepărtare a elementelor care prezintă pericol public. Lucrările se vor executa printr-o firma specializată, urmând ca cheltuielile pentru aceste lucrări să fie suportate de către proprietarii imobilelor”, se mai arată în noul Regulament de identitate arhitecturală.
Citiți principiile noastre de moderare aici!