Autoritatile locale nu se bazeaza pe bani de la Guvern pentru largirea pasajelor Jiul si Popa Sapca

De A.S.
Reactualizat la:
20Comentarii
Autoritatile locale nu se bazeaza pe bani de la Guvern pentru largirea pasajelor Jiul si Popa Sapca
Avem studii de fezabilitate noi, dar conducerea Primăriei Timişoara nu poate evalua, în acest moment, ce şanse există pentru a primi bani de la Guvern, în 2014, pentru lărgirea pasajelor CF Jiul şi Popa Şapcă sau pentru realizarea noului pasaj pe care municipalitatea vrea să-l construiască în zona Solventul. Primarul Nicolae Robu spune că lucrările se pot face şi cu bani de la bugetul local, prin credit furnizor.

Studiile de fezabilitate pentru lărgirea pasajelor CF şi a străzilor Jiul şi Popa Şapcă, la fel ca şi cele pentru realizarea unui nou pasaj pe sub calea ferată în zona Solventul şi pentru amenajarea Inelului IV de circulaţie, au fost predate municipalităţii şi urmează să fie supuse spre aprobare în consiliul local săptămâna viitoare, a anunţat Robu.

Proiectele de hotărâre privind aprobarea SF-urilor se vor afla pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Local Timişoara, de joi, 21 noiembrie. Ulterior se va trece la pasul doi, elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, proiectele tehnice şi detaliile de execuţie, iar reprezentanţii primăriei estimează că prin primăvara anului viitor ar putea fi organizate licitaţiile pentru execuţie.

Întrebarea cea mare este cu ce bani vor fi realizate aceste lucrări, lărgirea pasajelor Jiul şi Popa Şapcă fiind aşteptată de mulţi ani de către timişoreni.
Dacă în campania electorală pentru alegerile locale curgea cu promisiuni, iar timişorenii auzeau cât de darnic va fi Guvernul USL când va veni vorba despre proiectele importante ale oraşului, acum conducerea primăriei se bazează în primul rând pe veniturile proprii. Şi credite, pentru a putea pune totuşi în operă, într-un orizont de timp cât mai scurt, aceste proiecte. O şansă există ca aceste lucrări să fie finanţate cu bani de la bugetul de stat, spune primarul, dar şansa… nu poate fi evaluată. O a treia variantă ar fi accesarea de fonduri europene, dacă acest lucru va fi posibil.

„Sursa de finanţare, în momentul de faţă, este bugetul local. Asta ce înseamnă? Nu neapărat că vom pune în mod efectiv, direct, deodată, banii necesari de la bugetul local. Asta poate însemna şi realizarea acestor obiective pe sistemul credit furnizor. Dar cele trei obiective legate de subpasaje sunt pe listă şi printre obiectivele importante pentru care noi solicităm sprijin de la Guvernul României. O şansă de finanţare, şi din această sursă, există. Nu o pot evalua la ce nivel ar fi ea. Evident, dacă vom vedea că vor fi şanse de atragere de fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014-2020 cu promptitudine, astfel încât să putem realiza aceste obiective rapid, atunci vom recurge, măcar pentru unul sau două dintre ele, şi la această sursă de finanţare. Însă noi suntem pregătiţi să realizăm aceste obiective, dacă va fi nevoie, şi cu susţinere financiară din bugetul propriu, cel mai probabil pe sistem credit furnizor”, a declarat Robu.

Sistemul creditului furnizor ar presupune ca executantul lucrării să contracteze un împrumut, pe care municipalitatea să-l ramburseze ulterior băncii în termenii conveniţi, într-o anumită perioadă de timp.
Oricum, primarul preconizează că în toamna anului 2014 vor putea începe lucările la cel puţin unul dintre pasaje şi la Inelul IV de circulaţie.



20Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor

Regulament de plasare a anunturilor