În Timiș sunt 599 secții de votare. Numărul alegătorilor din Timiș înscriși pe listele permanente este 624.774. Pe data de 10 noiembrie 2019 pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

Alegătorul poate vota la una dintre următoarele secții de votare:

• în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa;
• în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia;
• în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea;
• în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Puteți accesa acest link pentru a vedea unde este secția la care sunteți arondați.

Votarea începe duminică la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Cum se desfășoară votarea?

Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea “VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor. După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Candidații

La alegerile prezidențiale din noiembrie au fost validați 14 candidați. Biroul Electoral Central a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea pe buletinele de vot a candidaților.

Astfel, lista este următoarea:

1. Klaus Iohannis – susținut de PNL

2. Theodor Paleologu – PMP

3. Ilie-Dan Barna – Alianța USR-PLUS

4. Hunor Kelemen – UDMR

5. Vasilica-Viorica Dancilă – PSD

6. Cătălin Ivan – Alternnativa pentru Demnitatea Națională

7. Ninel Peia – Partidul Neamului Românesc

8. Sebastian Popescu – Partidul Noua Românie

9. John-Ion Banu – Partidul națiunea Română

10. Mircea Diaconu – Alianța UN OM

11. Bogdan Stanoevici – independent

12. Ramona Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste

13. Viorel Cataramă – Dreapta Liberală

14. Alexandru Cumpanașu – independent.

Contravenții sau infracțiuni

În timpul alegerilor prezidențiale 2019, există o serie de fapte care, desfășurate în secția de votare, sunt considerate contravenții sau infracțiuni, potrivit Codului penal.

Campania în ziua alegerilor prezidențiale 2019 este interzisă sub orice formă, în special în secția de votare. Alegătorii nu au voie să facă fotografii sau clipuri video în interiorul secției de votare.

Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales în timpul alegerilor prezidențiale se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, conform articolului 385 din Codul penal. O altă formă asimilată de lege cu împiedicarea exercitării drepturilor electorale este: atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare, care se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Totodată, alegătorii trebuie să știe că tentativa împiedicării exercitării drepturilor electorale se pedepsește, fiind prevazută expres in articolul 393 din Codul penal.

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, potrivit legii.

O serie de fapte pe care alegătorii nu au voie să le facă în secția de votare sunt considerate infracțiuni electorale, fiind prevăzute în art. 385-393 din Codul penal. Acestea se referă la toate categoriile de alegeri (prezidențiale, parlamentare, locale, referendum sau europarlamentare).