„Am considerat util să avem un dialog la sfârșitul crizei politice. A fost o perioadă dificilă pentru români, am avut un an în care nivelul de trai a scăzut și după aceea am avut șase luni în care nivelul de trai a continuat să scadă, dar am mai avut și o incertitudine.

A fost o perioadă în care noi toți am pierdut mult timp prețios. A fost o perioadă foarte emoțională. Au fost lucruri pe care nu le-am spus și cred că e un moment în care, cu mai puțină emoție, să ne uităm cu toții la poza de ansamblu și să ne uităm în viitor

Voi răspunde în esență la patru întrebări.

Prima, care este situația financiară și de ce evaluarea agențiilor de rating este crucială.

A doua, de ce, deși am toată simpatia pentru simpatizanții AUR, o aducere a AUR la guvernare ar fi însemnat o prăbușire economică rapidă și o prăbușire a nivelului de trai, și o afectare a relațiilor externe ale României, inclusiv a securității sale.

A treia, de ce alegerile anticipate ar fi dus la o prăbușire economică rapidă și a nivelului de trai.

A patra întrebare, de ce e o iluzie că PNL și USR, cu scorul pe care îl au în Parlament, dacă ar fi avut sprijinul președintelui, ar fi putut să guverneze fără PSD”, a spus președintele.

Prima temă a conferinței a fost situația financiară a României și importanța ratingului acordat de agențiile internaționale. Potrivit datelor prezentate de Nicușor Dan, bugetul pe 2026 prevede venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, iar deficitul ajunge la 150 de miliarde de lei. Alte 60 de miliarde de lei reprezintă dobânzile plătite pentru datoria acumulată deja. El a explicat că România se află la limita dintre o evaluare favorabilă și una nefavorabilă din partea agențiilor de rating. O retrogradare ar putea determina unele fonduri de investiții și fonduri de pensii să își retragă banii din țară. În aceste condiții, statul ar fi nevoit să se împrumute mai scump, iar dacă finanțarea nu ar putea fi asigurată, ar putea ajunge să solicite sprijinul Fondului Monetar Internațional.

„E absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută”, a subliniat el, adaugând că „revenirea după pierderea încrederii piețelor poate dura între șase și șapte ani”.

A doua temă a fost excluderea AUR de la guvernare. Nicușor Dan a susținut că partidul nu oferă suficientă predictibilitate pentru a administra țara și că intrarea sa în Executiv ar fi dus, într-un interval foarte scurt, la retrogradarea ratingului României.

„Aici o să încep tangențial o discuție despre simpatizanții AUR, pentru care am toată simpatia și îmi pare rău că n-am avut mai multe ocazii de a dialog și cumva dialogul a fost înlocuit din toate părțile cu slogane. Am simpatie și pentru că am fost în situația de a critica statul, am fost în situația de a participa la proteste, cred că la câteva sute, de a da statul în judecată cred că de sute de ori. Înțeleg foarte bine ce înseamnă să fii revoltat pe statul român. Este principalul motiv pentru care simpatizanții AUR simpatizează AUR. Numai că dacă ești partid politic, care reprezinți milioane de oameni, nu mai e suficient să protestezi și trebuie să dai garanția oamenilor că dacă ajungi să guvernezi ești suficient de încredere, de predictibil și știi unde vrei să ajungi. AUR nu este în situația asta azi”, a decalarat Nicușor Dan.

A treia temă a fost cea a alegerilor anticipate și a efectelor economice pe care le-ar fi avut un asemenea scenariu. Nicușor Dan a explicat că o perioadă de patru-cinci luni cu un guvern demis, urmată de o campanie electorală și de negocieri pentru formarea unui nou Executiv, ar fi accentuat incertitudinea politică.

Într-un final, președintele a ajuns și la cea de a patra temă, explicând de ce PNL și USR nu ar fi putut guverna singure, dacă ar fi avut susținerea sa.

„Pur și simplu 30% e mai mic decât 50%. Niciun președinte din nicio țară democratică nu poate să suplinească diferența între 30% și 50%. Ăsta este răspunsul foarte, foarte simplu. […]

Mulți dintre românii care susțin PNL și USR m-au votat, votul lor a fost decisiv pentru a ajunge în poziția asta și le voi fi tot timpul recunoscător.

În linii mari, poziția lor este că cea mai bună soluție de guvernare este PNL-USR. Ei mai spun că PSD e un partid nociv, își protejează clientela. Dar ei mai spun, dacă președinte ar fi susținut cu adevărat PNL și USR, partidele astea ar fi azi la guvernare. Asta e complet fals!

S-a mai spus că președintele putea să împiedice moțiunea de cenzură. Același răspuns, niciun președinte, în nicio țară democratică, nu poate să împiedice un partid să acționeze.

Am mai auzit două mari idei despre o guvernare PNL-USR. Prima idee, să aducem la guvernare PSD și AUR, să eșueze și după aceea să aducem PNL și USR. Și am răspuns la întrebarea asta în detaliu mai devreme, asta ar însemna să aruncăm în aer țara asta. Nu cred că e o opțiune. A doua idee, alegerile anticipate. Am arătat ce ar fi însemnat pentru economia românească alegerile anticipate”, a adăugat președintele.

Șeful statului a mai declarat că susține publicarea unui raport amplu privind anularea alegerilor prezidențiale, care să prezinte inclusiv contextul mai larg al războiului hibrid dus de Rusia împotriva României și a altor state europene.

Deficitul de apă și căldura excesivă pot provoca ofilirea și căderea prematură a păstăilor tinere de cacao, dar și pierderea frunzișului arborilor. O scădere atât de mare a producției ar însemna „o pierdere colosală de venituri pentru cultivatori” și încasări mai mici pentru stat din exporturi, se arată în raportul citat.

Coasta de Fildeș asigură aproape 40% din producția mondială de cacao. Cultura reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul țării și asigură mijloacele de trai pentru circa cinci milioane de persoane, într-o populație de peste 33 de milioane de locuitori.

Pentru a limita pierderile, meteorologii recomandă folosirea unor soiuri de cacao mai rezistente la secetă, dezvoltarea sistemelor de irigații și extinderea practicilor agroforestiere în plantații. Cercetătorii ivorieni încearcă, de asemenea, să obțină soiuri capabile să reziste mai bine fenomenelor meteorologice extreme.

Piețele, grădinile, brutăriile și atelierele de croitorie devin spații de învățare, unde elevii pot descoperi ce muncă presupune producerea alimentelor și hainelor și ce se întâmplă cu produsele înainte de a ajunge la consumatori.

În cadrul activităților, copiii vor cultiva legume și microplante, vor pregăti mese echilibrate, vor învăța să citească etichetele alimentelor și hainelor și să compare prețurile. De asemenea, vor descoperi cum pot fi folosite alimentele rămase neconsumate și vor exersa repararea și transformarea hainelor, precum și realizarea unor obiecte din materiale reutilizate.

Proiectele sunt implementate la Școala Gimnazială Nr. 30, Școala Gimnazială Nr. 6, Școala Gimnazială Nr. 13, Școala Gimnazială Nr. 2, Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti”, Colegiul Național Bănățean și Liceul cu Program Sportiv „Banatul”.

Programul „LA PAS – Educație pentru schimbare”

Profesorii au participat la cursuri și întâlniri

Înainte de începerea proiectelor, 15 cadre didactice au participat la un program de formare, care a inclus întâlniri cu producători locali, psihologi și specialiști în alimentație și dezvoltare durabilă. Profesorii au vizitat și ateliere de artizanat, magazine care promovează reducerea risipei și întreprinderi sociale, apoi și-au construit propriile proiecte pornind de la problemele observate în școli.

O parte dintre rezultatele activităților va fi prezentată mai departe prin expoziții, târguri, degustări, prezentări și spectacole organizate de elevi pentru colegi și familii.

„Este important ca elevii să aibă ocazia să experimenteze, să pună întrebări și să cunoască oamenii și inițiativele din spatele produselor pe care le folosesc. Prin LA PAS, ne-am propus să construim punți între școală și comunitate, pornind chiar de la formarea profesorilor. Am constatat că multe inițiative locale valoroase sunt puțin cunoscute inclusiv de cadrele didactice.

Ne dorim ca aceste întâlniri să devină resurse educaționale și să creeze relații de colaborare care să continue și dincolo de proiectele actuale. În același timp, urmărim ca elevii să dobândească deprinderi concrete, utile în viața de zi cu zi, și să înțeleagă că alegerile lor de consum au consecințe asupra oamenilor, comunităților și mediului”, explică Mihaela Vețan, președintele Asociației CRIES.

„Lucrările pentru refacerea sistemului de pasaje care conectează zona industrială Freidorf, Utvin de Timișoara sunt în plină desfășurare” și „Suntem înaintea graficului de lucrări”, transmite Lațcău în urma vizitei pe șantier.

Pe sectoare, acesta spune că:

• rampa de descărcare spre UTVIN a fost deja finalizată și, în curând, urmează să se aștearnă primul strat de asfalt;
• pasajul care face conexiunea cu Utvinul este „într-un stadiu avansat”: se montează protecții și stâlpii de iluminatul;
• pasajul dinspre Parcul Industrial Freidorf a fost deja desfăcut; se lucrează la fundații și la stâlpii de susținere. Dacă vremea va permite acest lucru, în această iarnă va fi turnat și sistemul de poduri care va face conexiunea dintre Ovidiu-Cotruș și parcul industrial;
• la sensul giratoriu care leagă centura de Parcul Industrial: a fost construit un drum nou, care deja este dat în exploatare.

;

Vă amintim, contractul de aproape 60 de milioane de lei, TVA inclus, cu asocierea Freyrom SA (lider) – Procons Group SRL – Inginerie Drumuri și Poduri SRL – Integrated Road Solutions SRL a fost semnat în aprilie 2025. Doar primele șase luni ar fi trebuit să fie dedicate proiectării, dar lucrările propriu-zise – care au termen de un an – au început de abia în iunie.

În septembrie, odată cu evoluția lucrărilor, era restructurată circulația în zonă, modificările extinzându-se de luna aceasta odată cu demolarea pasajului dinspre strada Wilhelm Tell.

Ofertele au fost înregistrate din partea:

• firmei CONSORHOGAR;
• firmei AUDIOTECH MULTIMEDIA GROUP;
• firmei FARBRO CAMELEON COMPANY SRL;
• asocierii CONSTRUCTIM S.A. (lider) – ALEX-DIA CONSTRUCT S.R.L;
• asocierii ALPHA PROJECT (lider) – PAUL TERRA SERVICII S.R.L., Bitolia 61 Invest SRL.

„Proiectul municipalității include intervenții la ambele corpuri de clădire ale școlii, dintre care unul are o vechime de aproape 200 de ani. Printre lucrările prevăzute se numără modernizarea instalațiilor electrice, termice și sanitare, înlocuirea tâmplăriei, refacerea finisajelor interioare și exterioare, precum și recondiționarea elementelor decorative ale fațadelor. Totodată, clădirile vor fi termoizolate, ceea ce va contribui la reducerea consumului de energie și la menținerea unei temperaturi confortabile în sălile de clasă pe tot parcursul anului.

Investiția Primăriei Timișoara prevede și reamenajarea spațiilor interioare, astfel încât elevii și profesorii să își desfășoare activitatea în săli de clasă modernizate și mai bine adaptate nevoilor lor. La finalul intervențiilor, școala va dispune și de un laborator de științe și unul de informatică. Totodată, vor fi amenajate un spațiu pentru servirea mesei, un cabinet medical și încăperi dedicate activităților cu elevii cu cerințe educaționale speciale”, precizează reprezentanții primăriei.

Valoarea lucrărilor este estimată la 10,8 milioane de lei, fără TVA – 13,1 milioane de lei sau 2,4 milioane de euro, cu TVA, iar termenul va fi de 18 luni de la emiterea ordinului de începere. Vă amintim, Primăria Timișoara voia să reabiliteze școala prin PNRR. În 2024, chiar atribuise contractul asocierii NEDEX GRUP SRL (lider) – ART HISTORY CONSTRUCT SRL, însă finanțarea a fost suspendată; iar contractul – reziliat. Luna trecută, licitația a fost însă reluată.

În aceste împrejurări, domnitorul ar fi avut motive să citească atent scrisoarea pe care fostul său aliat o trimitea episcopului Alfonso Visconti, pe care îl ruga să-i mijlocească protecția Papei. Documentul, fascinant din punct de vedere istoric, a fost semnat olograf de principe la 28 aprilie 1598. Scrisoarea are în Licitația de Artă Istorică un preț de pornire de 1.500 de euro.

Selecția aceluiași eveniment include și un fals de epocă, o monedă de 1 Taler din aceeași perioadă. Piesa are un preț de pornire de 300 de euro și este considerată de specialiștii numismați la mare căutare.

„Este remarcabilă această monedă Sigismund Báthory contrafăcută, pentru că există colecționari specializați doar în falsuri de epocă. Astfel de operațiuni de falsificare au fost chiar unele de stat, îndreptate de la o putere către alta, pentru destabilizare. Avem și mențiuni despre astfel de monede, despre faptul că au pricinuit mari pierderi în târguri, așa cum s-a întâmplat și în Polonia”, explică arheologul Ioan-Andi Pițigoi.

O gravură din 1596 cu chipul lui Sigismund Báthory completează în aceeași licitație seria dedicată controversatului principe. A fost realizată probabil într-un atelier austriac și are un preț de pornire de numai 100 de euro. Înaintea fotografiilor oficiale și a afișelor de campanie din epoca recentă, o gravură ca aceasta, tipărită în mai multe exemplare, putea face cunoscut un conducător dincolo de hotarele țării sale.

În acest fel, Báthory devenea din ce în ce mai vestit în Europa, la doar un an după ce luptase alături de Mihai Viteazul.

Toate obiectele istorice integrate în acest eveniment pot fi vizitate gratuit la Galeriile Artmark sau pe site-ul casei. Licitația de Artă Istorică, care cuprinde și o importantă secvență de Numismatică, este programată în data de 26 noiembrie, exclusiv online, de la ora 12, pe Platforma Artmark Live.

Sectorul Margina – Holdea al autostrăzii A1 este finalizat în proporție de 82%, la începutul lunii noiembrie, anunță reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara.

Pe Sectorul D, în zona Margina, se execută deja lucrări de așternere a stratului de bază. În rest, se mai lucrează la:

• Tuneluri: în galeriile tunelului lung continuă lucrările la structura interioară: armarea, cofrarea și betonarea radierului, respectiv hidroizolația, armarea și betonarea cămășuielii finale;
• Instalații: a început execuția infrastructurii pentru sistemele ITS din interiorul tunelurilor.
• Iluminat: în zona mediană, pe sectoarele unde lucrările sunt avansate, au fost montați stâlpii de iluminat prevăzuți în proiect.

Constructorul a continuat și munca la pasaje și viaducte, stadiul de realizare al structurilor fiind de 75%. Mai detaliat:

• La pasajul din zona Margina se armează placa de suprabetonare.
• La pasajul de peste 1 km au fost montate toate grinzile, iar în prezent se lucrează la montarea predalelor.
• La viaductul dintre cele două tuneluri a fost finalizată placa de suprabetonare pe ambele căi.

Istoricul șantierului

Vă amintim, contractul pentru lucrările de pe ultima bucată lipsă de autostradă dintre Nădlac și Sibiu a fost semnat în toamna anului 2022, prevăzând 11 luni pentru proiectare și 34 de luni pentru execuție, ordinul de începere fiind dat în decembrie 2022.

Pentru proiectarea și lucrările pe cei 10 kilometri de drum, CNAIR a semnat un contract de 1,82 miliarde de lei, fără TVA, cu asocierea UMB GRUP – Euro-Asfalt. Inițial finanțat pe PNRR, șantierul va fi închis pe bani de la bugetul de stat, după ce s-a depășit termenul de 31 august.

La mijlocul lui decembrie 2025, lucrările erau finalizate pe jumătate, iar în mai se ajungea la 60%. În urmă cu două luni, era finalizată și, poate, cea mai dificilă parte a șantierului: străpungerea tuturor celor patru galerii (două pentru fiecare tunel). Luna trecută, DRDP Timișoara anunța că lucrările se concentrează pe suprastructuri.

Autostrada A1 Margina-Holdea, noiembrie 2026

foto: DRDP Timișoara

Născut la 14 noiembrie 1951, în localitatea Petrani, județul Bihor, din părinții Ilca și Ioan Selejan, viitorul mitropolit a urmat inițial o carieră în domeniul tehnic. În 1976 a absolvit Facultatea de Instalații și Automatizări din București, iar ulterior a urmat Seminarul Teologic de la Craiova și Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu.

În 1980, Ioan Selejan a intrat în obștea Mănăstirii Lainici, din Defileul Văii Jiului, alegând definitiv drumul monahal.

Credința pentru care a fost îndepărtat din facultate

Un episod mai puțin cunoscut din tinerețea viitorului mitropolit este legat de perioada studenției la București. Potrivit relatării preotului Ionel Popescu, Ioan Selejan frecventa duminica biserica aflată vizavi de universitate, unde cânta la strană și trăgea clopotele.

Activitatea sa religioasă a ajuns la cunoștința conducerii universitare, iar rectorul i-ar fi cerut să părăsească atât sala de curs, cât și facultatea, motivând că studentul credea în Dumnezeu.

Un profesor care îi aprecia rezultatele, Nicolae Mirea, a intervenit în sprijinul său. După ce a aflat motivul sancțiunii, acesta i-a transmis o încurajare care avea să rămână memorabilă:

„Mergi și continuă studiile, pentru că acasă la mama mea este o candelă la icoană, care nu se stinge niciodată!”, a fost mesajul profesorului, redat de preotul Ionel Popescu.

A calmat mulțimea în timpul Revoluției din 1989, la Craiova

Un alt moment important din biografia Mitropolitului Ioan s-a petrecut în decembrie 1989, când acesta era student în anul IV la Institutul Teologic din Sibiu.

După izbucnirea Revoluției, a plecat la Craiova, unde mitropolitul Nestor Vornicescu îi oferise o chilie în incinta Centrului eparhial.

În timpul protestelor din oraș, un transportor amfibiu blindat (TAB) a încercat să înainteze prin mulțimea de manifestanți, existând riscul ca oamenii să fie striviți. Situația a degenerat într-o altercație între protestatari și militarii care însoțeau vehiculul.

Potrivit relatării preotului Ionel Popescu, monahul Ioan Selejan a intrat în mulțime, a reușit să calmeze spiritele și a discutat cu ofițerul care comanda militarii, contribuind la scoaterea TAB-urilor din mijlocul manifestanților fără victime.

Gestul său a atras însă atenția Securității. În aceeași noapte, un glonț tras din apropiere a lovit geamul chiliei în care locuia.

Despre acele momente, Mitropolitul Ioan avea să mărturisească: „M-am rugat atunci, mărturisește Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan, mai mult ca oricând, ca Dumnezeu să izbăvească țara și mă gândeam că, dacă revoluția nu va învinge, mă vor aștepta nu puțini ani de temniță grea ori poate chiar un glonț”.

Două decenii de slujire în Covasna și Harghita

În august 1990, Ioan Selejan a fost hirotonit ierodiacon și apoi ieromonah, iar între 1990 și 1994 a fost stareț al Mănăstirii Lainici.

Ulterior, a continuat studiile la Ierusalim, unde a urmat două programe doctorale, în Studii biblice și Orientalistică și Egiptologie. A slujit la Biserica românească din Cetatea Sfântă și a îndeplinit pentru o perioadă funcția de superior al Așezămintelor Românești din Israel.

În 1994, a fost ales episcop al nou-înființatei Episcopii a Covasnei și Harghitei. Timp de două decenii s-a ocupat de organizarea și dezvoltarea eparhiei, într-o zonă în care comunitățile românești aveau nevoie de sprijin pentru păstrarea identității religioase și culturale.

Au fost reconstruite și restaurate biserici, au fost ridicate noi lăcașuri de cult și mănăstiri, au fost înființate fundații, asociații, așezăminte culturale, muzee și publicații.

Din 2014, în fruntea Mitropoliei Banatului

La 28 decembrie 2014, Ioan Selejan a fost întronizat în Catedrala Mitropolitană din Timișoara ca Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului.

În cei aproape 12 ani de slujire în Banat, a susținut lucrările de construire, renovare și restaurare a numeroase biserici și mănăstiri. Potrivit preotului Ionel Popescu, mitropolitul este prezent în mod constant pe șantierele lăcașurilor de cult, fiind cunoscut drept un „arhipăstor itinerant”.

O preocupare importantă a ierarhului este și învățământul teologic. Prin implicarea sa, Liceul Teologic Ortodox „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul” a devenit unitate de învățământ preuniversitar de stat, oferind în prezent toate ciclurile de școlarizare, de la preșcolar la liceal.

De asemenea, a sprijinit dezvoltarea Catedrei de Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, inclusiv prin mutarea acesteia într-un sediu modern, în zona centrală a orașului.

Ajutor pentru bolnavi, vârstnici și familii aflate în dificultate

Dincolo de activitatea administrativă și bisericească, preotul Ionel Popescu evidențiază implicarea social-filantropică a Mitropolitului Ioan.

Acesta vizitează frecvent spitalele din Timișoara, Lugoj, Jebel și Gătaia, unde au fost oferite aparatură medicală, mobilier și alimente. Sprijinul s-a îndreptat și către centrele pentru vârstnici și persoanele fără adăpost, cărora le-a oferit alimente și articole de îmbrăcăminte.

În perioada pandemiei, Arhiepiscopia Timișoarei a contribuit la sprijinirea unităților medicale prin distribuirea de materiale textile, aparatură și alimente. Preoții din spitale au fost, de asemenea, alături de bolnavi, oferindu-le sprijin spiritual și încurajare.

În cazul inundațiilor care au afectat diferite zone ale țării, mitropolitul a mobilizat preoți, monahi și organizații bisericești pentru a trimite sinistraților materiale de construcții, haine, alimente și bani pentru refacerea locuințelor.

Un loc aparte în activitatea sa îl ocupă familiile numeroase, persoanele sărace și oamenii care nu au un adăpost. Potrivit preotului Ionel Popescu, Mitropolitul Ioan a sprijinit inclusiv construirea sau cumpărarea unor case pentru familii aflate în situații dificile.

„Pentru Părintele Mitropolit Ioan, prezența în mijlocul celor «necăjiți și întristați» reprezintă esența Evangheliei trăite și cea mai mare bucurie a vieții”, subliniază preotul dr. Ionel Popescu.

La împlinirea vârstei de 75 de ani, acesta îi transmite Mitropolitului Banatului: „Întru mulți și binecuvântați ani, Înaltpreasfinția Voastră!”

Proiectul prevede suplimentarea fondurilor disponibile pentru schema de ajutor de stat, astfel încât finanțarea să fie asigurată până la sfârșitul anului 2027.

Sprijinul financiar vizează două categorii principale de activități menținerea și gestionarea registrelor genealogice ale animalelor, precum și efectuarea testelor pentru determinarea performanțelor și a calității genetice.

Conform prevederilor prezentate, statul ar urma să acopere până la 100% din costurile administrative aferente registrelor genealogice și până la 70% din cheltuielile pentru testele de performanță.

Plățile vor fi realizate prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), după intrarea în vigoare a noilor prevederi.

Suplimentarea bugetului are ca obiectiv prevenirea întreruperii programelor de ameliorare genetică și asigurarea resurselor necesare pentru desfășurarea activităților de către fermieri și asociațiile acreditate.

„În urma intrării în vigoare a acestui proiect legislativ, fermierii și asociațiile acreditate primesc garanția că plățile efectuate prin APIA vor fi susținute integral din bugete de stat consolidate până la finalul anului 2027”, a declarat senatorul Sorin Moise, membru al Comisiei pentru Agricultură.

Potrivit acestuia, susținerea activităților de ameliorare genetică poate contribui la obținerea unor animale cu performanțe productive superioare și la creșterea competitivității fermelor românești.

Pe lângă sprijinul financiar acordat sectorului zootehnic, reprezentanții PSD au anunțat că au în vedere și alte măsuri pentru dezvoltarea agriculturii, printre care eficientizarea administrației agricole, susținerea procesării producției interne și extinderea exporturilor agroalimentare.

Simonis și-a început prezentarea cu evoluția ponderii bugetului alocate dezvoltării. Potrivit cifrelor prezentate de acesta, în 2023 cheltuielile de funcționare reprezentau 48% din buget, iar cele de dezvoltare 52%. În 2024, raportul s-a schimbat la 60% pentru funcționare și 40% pentru dezvoltare. În 2025, ponderea alocată dezvoltării a ajuns la 58%, iar la 1 octombrie 2026, la 64%.

Procentele arată însă cum este împărțit bugetul, nu cât din investițiile anunțate a fost efectiv realizat. În prezentare, președintele CJ Timiș nu a oferit o situație centralizată a proiectelor finalizate și nici o comparație între sumele prevăzute pentru investiții și cele cheltuite efectiv pentru lucrări.

Proiecte mari, dar multe încă în lucru sau în faza documentațiilor

În domeniul infrastructurii, Simonis a inclus în bilanț proiecte de amploare, precum autostrada A1 Margina–Holdea, Centura de Vest a Timișoarei, Institutul Regional de Oncologie și noul stadion „Dan Păltinișanu”. Stadiile acestora sunt însă diferite, iar proiectele nu sunt încă finalizate.

Autostrada A1 Margina–Holdea a ajuns la un grad de realizare de 75%, iar circulația pe cei nouă kilometri ar urma să fie deschisă anul viitor, cel mai probabil în primăvară. Centura de vest a Timișoarei, estimată la aproape 280 de milioane de euro, este realizată în proporție de aproximativ 20%. Pentru centura de nord a fost finalizat studiul de fezabilitate, însă lucrările nu au început.

Institutul Regional de Oncologie, evaluat la 1,7 miliarde de lei, este în execuție. Simonis a spus că anul viitor clădirea ar urma să fie vizibil ridicată deasupra solului. În cazul noului stadion „Dan Păltinișanu”, lucrările ar urma să înceapă în primăvara anului viitor. Complexul sportiv Timiș4All are studiul de fezabilitate finalizat, dar documentația necesară lansării proiectării și execuției este încă în lucru.

Aceeași situație se regăsește în lista drumurilor județene și a proiectelor rutiere din zona metropolitană. Unele lucrări sunt avansate: drumul Timișoara–Sânandrei a fost prezentat cu un progres de 85%, la fel și sensurile giratorii de la Albina și Sacoșu Turcesc. Pentru altele, administrația încă pregătește documentații sau organizează licitații. Pasajul de la Drumul Boilor are indicatorii tehnico-economici aprobați, dar urmează să fie scos la licitație, în timp ce pasajul de la Urseni se află în procedura de achiziție pentru proiectare și execuție.

Radiala de Vest este încă la etapa studiilor, iar avansul proiectului este îngreunat, potrivit lui Simonis, de lipsa unor planuri urbanistice generale. Pentru legătura dintre A1 și Sânandrei, prin Covaci, urmează să fie lansată licitația. Alte drumuri și pasaje au nevoie de avize, exproprieri sau parteneriate cu primăriile.

Ce este finalizat și ce urmează să fie făcut

În prezentare au existat și câteva investiții declarate finalizate. Printre acestea se numără drumul județean Șag–Sânmihaiu Român, tronsonul Făget–Săvârșin, descărcarea de pe A1 spre Calea Aradului, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Dumitru Ciumăgeanu”, internatul de la Lugoj și bazinul de înot didactic de la Jimbolia. Ambulatoriul Spitalului Județean a fost, de asemenea, prezentat ca finalizat.

Alte proiecte medicale importante sunt încă în lucru. La Centrul de Mari Arși, clădirea este construită, însă mai sunt necesare dotările, iar deschiderea este estimată pentru anul viitor. Extinderea secției ATI de la Spitalul Județean ar fi realizată în proporție de 90%, în timp ce Centrul de Recuperare Medicală de la Lovrin a ajuns la 50%.

Pentru Casa Austria a fost semnat contractul de proiectare și execuție, iar noua clinică de psihiatrie are documentația tehnică în lucru.

Nici proiectele din zona patrimoniului nu sunt, în cea mai mare parte, finalizate. La Castelul Huniade au început lucrările, după decenii de așteptare, însă șantierul este în desfășurare. Pentru Vila Internațional se pregătește documentația necesară intervențiilor; viitorul centru multifuncțional de pe strada Sfântul Ioan este încă la etapa achiziției studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, iar pentru castelul de la Banloc urmează să fie realizat studiul de fezabilitate.

Bilanțul a inclus și proiecte aflate la început de drum, precum baza sportivă pentru Politehnica Timișoara, pentru care se lucrează la Planul Urbanistic Zonal, aquapark-ul de la Sânnicolau Mare, pentru care a fost depusă cererea de finanțare, și amenajarea zonei de agrement de la Surduc, unde studiul de fezabilitate este gata, dar proiectul tehnic este încă în lucru.

Întrebat câte proiecte vor fi gata până în 2028, Simonis nu a putut spune

În explicațiile sale, Alfred Simonis a susținut că investițiile sunt finanțate din economiile făcute prin reducerea cheltuielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii, dar și din credite și fonduri europene. El a afirmat că a găsit proiecte blocate și că administrația județeană a redus numărul angajaților, reușind, în opinia sa, să facă „performanță cu mai puțini angajați”.

Simonis a vorbit și despre presiuni politice și economice, susținând că anumite grupuri de interese au încercat să blocheze proiecte din domeniul sportului și sănătății. În această parte a conferinței nu a prezentat însă exemple concrete care să susțină acuzațiile.

Un moment relevant a venit în sesiunea de întrebări. Întrebat câte dintre obiectivele prezentate vor fi finalizate până la sfârșitul mandatului, în 2028, președintele CJ Timiș nu a putut oferi o estimare.

„Foarte multe vor fi gata, nu am acum o evidență. Nu avem niciun șantier blocat, nicio companie în insolvență din cele care au câștigat contractele. Nu vă pot face o evaluare acum, dar cu siguranță vă voi invita pe șantier la finalizarea fiecărui obiectiv”, a răspuns Simonis.

Întrebat din nou dacă se referă la proiectele care vor fi gata până la încheierea mandatului, în 2028, Simonis nu a oferit o estimare. În schimb, a extins invitația jurnaliștilor la vizite pe șantiere inclusiv după finalizarea lucrărilor.

„Și înainte de finalizare și la finalizare, dacă doriți și pe parcursul implementării. Ne întâlnim, discutăm, vedem cum e traficul, nu avem nimic de ascuns”, a mai spus președintele CJT.

Răspunsul nu a lămurit câte investiții vor fi încheiate în actualul mandat, dar a lăsat deschisă perspectiva unor întâlniri și după finalizarea proiectelor, fără ca Simonis să precizeze în ce calitate le-ar mai organiza după finalizarea mandatului său din 2028.

Nu este prima dată când Simonis evită să avanseze o estimare concretă privind realizarea investițiilor. În aprilie, la prezentarea bugetului județului pentru 2026, acesta a fost întrebat ce garanții există că nivelul ridicat al investițiilor prevăzute va fi atins, în condițiile în care execuția pe dezvoltare din 2025 a fost mult mai redusă.

Atunci, Simonis a explicat că bugetul este o proiecție, iar ritmul cheltuirii banilor depinde de procedurile de achiziție, eventualele contestații, deciziile instanțelor și implicarea instituțiilor partenere. Nu a oferit însă o estimare privind execuția de la finalul lui 2026 și nici nu a precizat câte dintre proiecte ar putea avansa efectiv până atunci.