„Uneori, marile schimbări încep la colț de stradă. În 1884, Timișoara a fost primul oraș din Europa continentală cu iluminare stradală electrică. În 1989, scânteile Revoluției împotriva regimului Ceaușescu s-au aprins pe străzile Timișoarei. În 2021, dorim să fim Capitala Europeană a Culturii pentru a putea împărtăși aspirațiile noastre cu restul Europei. Ne propunem să punem în mișcare energia civică. Pornind de la puternica metaforă a luminii, dorim să «exportăm» valorile în care credem în alte orașe din Europa, pentru a stimula o atitudine deschisă, vizionară în rândul cetățenilor. Sloganul campaniei este esența mesajului nostru: Luminează orașul prin tine!”. Așa începe dosarul final de candidatură al Timișoarei la prestigiosul titlu de Capitală Culturală Europeană. Este vorba despre un document cuprinzător, care, în peste 100 de pagini explică cum, prin cultură, societatea poate să evolueze, atât în Timișoara, cât și în România și chiar în întreaga Europă.

Dosarul este împărțit în opt capitole, respectiv: „Introducere – Considerații Generale”, „Contribuția la strategia pe termen lung”, „Dimensiunea Europeană”, „Conținut cultural și artistic”, „Capacitatea de implementare”, „Rază de acțiune”, „Management” și „Informații suplimentare”.

Documentul, prin care se speră că juriul va vedea potențialul Timișoarei, pune accent, încă de la început, pe faptul că titlul nu reprezintă doar un eveniment pentru oraș. Concret, nu e vorba doar de obținerea titlului, ci de un proces amplu dedicat oamenilor, locurilor și conexiunilor europene. În viziunea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, la centrul acestui proces se află oamenii, în rândul cărora trebuie reaprinsă „noua lumină”.

Timișoara nu intră singură în luptă

„Evenimentele TM2021 se axează pe membrii publicului, cu obiceiurile lor, visele lor, temerile lor și momentele lor de cumpănă. Invităm artiști și activiști să conteste status quo-ul și să inspire vise. Recuperăm spațiile publice – rulete familiare, dar și locurile dureroase, întunecate de neglijență. (…) Mai avem foarte mult de învățat pentru a face față cu succes unor provocări viitoare pe care nici nu ni le imaginăm acum. (…) Și trebuie să învățăm rapid. Timișoara nu poate face acest lucru de una singură. Ajutorul partenerilor noștri europeni, cu expertiza și puterea lor transformatoare, este crucial”, se arată în dosarul de candidatură al orașului nostru.

Care sunt partenerii Timișoarei în acest demers? Ei bine, este vorba, printre alții, despre orașe din România, Serbia și Ungaria, de alte țări (25 de parteneri europeni și internaționali), de foste capitale culturale, români din diaspora și români de aici. Practic, vorbim despre un demers gândit în așa fel încât să aducă beneficii culturale, economice și de comunicare în Timișoara, în regiune, în țară și în Europa.

Tema călătoriei

O importantă componentă a Europei este libertatea de mișcare, fie că vorbim despre călătorii fizice, interioare sau digitale. Acesta este una dintre temele pe care se axează și dosarul TM2021. Astfel, se pune accentul pe acapararea atenției unui public european și internațional numeros. Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 speră să reușească acest lucru prin mai mulți pași.

Primul este „Dezvoltarea publicului internațional”. Iar aici se pune accentul pe comunicarea între publicul local și omologii lor. Spre exemplu, se dorește o conexiune între locuitorii diferitelor cartiere din Timișoara și punerea lor în legătură cu inițiative similare din Europa printr-o sărbătoare a cartierelor europene (Ziua Europeană a Vecinilor). În cadrul TM2021 se va încerca și o „îmbunare” a celor cu gândiri și comportamente intolerante prin „evocarea unor tragedii trecute – deportările în Bărăgan, războaiele iugoslave – prin intermediul reprezentațiilor itinerante în autobuzul RIVE care va circula între Timișoara, Arad, Novi Sad și Szeged”.

Un alt pas este „Relevanța temelor”. Aici, dosarul Timișoarei pune accent pe trei teme care vor juca un rol important în Europa în următorii cinci – șapte ani, respectiv: cetățenia culturală europeană, co-crearea spațiului public și interdependența. Sub această umbrele, TM2021 va aduce la un loc artiști din orașe precum România, Franța sau Serbia, care vor încerca împreună să transforme spațiul public. Imaginați-vă și un festival cu 21 de scene în Timișoara, Arad, Szeged sau Novi Sad! Acesta va fi „Mega Bega”, un festival european de muzică, teatru și film, care va include artiști și trupe din toată Europa.

Printre altele, călătoria culturală propusă de TM2021 cuprinde și o componentă digitală. Concret, 80% din proiectele programului cultural propus au și o componentă online. Astfel, indiferent unde se află pe glob, oamenii, fie români din diaspora sau străini, pot deveni participanți activi în proiectele generate în Timișoara.

Tot sub semnul „Călătoriei” stă și programul artistic și cultural propus în cadrul dosarului. Acest program nu reprezintă doar o înșiruire de activități și evenimente cu caracter artistic, ci adevărate proiecte de dezvoltare și comunicare. Se pune din nou accent pe o Timișoară europeană, a cărei atenție este îndreptată spre oameni și implicarea lor în societate. Artiștii și activiștii vor lucra pentru a vedea de ce în Europa zilelor noastre există o reticență a cetățenilor în a se implica. Tot ei vor încerca să spargă aceste bariere și le vor oferi oamenilor pârghiile necesare pentru a deveni factori activi în dezvoltarea societății europene. Și de data aceasta granițele fizice nu vor reprezenta bariere. În aceste proiecte, Timișoara are parteneri de nădejde din toate colțurile lumii. Oamenii, locurile și conexiunile reprezintă piloni de bază în această călătorie culturală.

Capacitatea de a produce rezultate

Pentru a obține titlul, Timișoara trebuie să demonstreze că are capacitatea necesară de a găzdui Capitala Culturală Europeană. Asociația TM2021 are un plan și în acest sens.

„Strategia locațiilor utilizează cei trei pași ai procesului nostru de dezvoltare a publicului, mărindu-și treptat aria de acoperire prin intermediul oamenilor – de la persoane la comunități, la spații publice, la întreaga regiune și dincolo de ea. Ea dezvoltă o nouă infrastructură culturală în locuri care răspund unor probleme importante ale orașului, devenind locații pentru cultură. 50% dintre activități se desfășoară în aer liber. (…) Pentru noi, cea mai importantă parte a infrastructurii existente este intangibilă, constând în oameni care utilizează spațiul deja disponibil. Strategia Culturală și Programul TM2021 formează competențe care vor schimba obiceiuri și comportamente de consum cultural. În ceea ce privește infrastructura culturală tangibilă, vom utiliza spații din Timișoara și din regiunea Banat”, se arată în dosarul TM2021.

Câteva dintre aceste spații sunt: 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 săli de conferințe, 14 galerii, 6 teatre, 47 situri de patrimoniu, 350 de piețe, parcuri și curți interioare, 18 clădiri publice și comerciale, 2 centre de tranzit pentru refugiați și altele.

Desigur, Programul TM2021 este unul mult mai vast, cuprinzând în detaliu o mulțime de pârghii care ar putea duce la dezvoltarea orașului. Dosarul complet de candidatură al Timișoarei poate fi citit integral aici.

Ce urmează?

După depunerea dosarului candidaturii, care a avut loc pe 12 august, urmează, în perioada 8 – 12 septembrie, vizita membrilor juriului în orașele candidate. Apoi, ziua cea mare va fi pe 16 septembrie, când se va anunța care oraș din România va câștiga titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. În competiție mai sunt: București, Baia Mare și Cluj-Napoca.