Totuși, dacă treci de semnul pe care scrie Măguri, îngropat în buruieni, nu poți să nu te lași impresionat de peisajul pitoresc, în care se zbenguie, într-o paradisiacă nepăsare, puzderie de copii, fericiți, mulți dintre ei murdărei și aproape dezbrăcați. Dacă îi întrebi ce visează sau ce vor să fie când cresc, se uită cu ochi negri, mirați, și râd sau îți cer dulciuri. Cei mai mari dintre ei spun însă că vor ”să fie buni” și, eventual, ”să plece la lucru dincolo”.
Așezată pe malul drept al râului Timiş, la circa 8 km sud-est de municipiul Lugoj, Măguri este singura localitate din județul Timiș care a înregistrat o majoritate absolută a populației de etnie romă. Se învecinează la nord cu Tapia, la sud-est cu Cireşu, la sud cu Găvojdia şi la vest cu Lugojel. Conform Enciclopediei României, prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1448, cu numele de Magora. Este consemnată pe câteva hărţi întocmite după cucerirea Banatului de austrieci. La începutul secolului XX, pe teritoriul satului se mai găseau câteva movile de pământ, care în trecut jucau funcţia de adăposturi ale artileriei creştine în faţa turcilor, căci pe acest teritoriu se găsea unul din punctele strategice importante şi cel mai la est.
Prima biserică, din lemn, a fost adusă din Criciova în 1775, dar a fost demolată în 1936, pentru că era în pericol de prăbuşire, iar în locul ei s-a construit între 1936-1940, biserica nouă, din cărămidă.
”Viaţa economică a românilor de aici a fost extrem de dificilă în perioada iobăgiei. Din acest motiv, satul era extrem de sărac, slab dezvoltat şi foarte puţin populat atunci când Banatul s-a unit cu România”, mai consemnează istoricii.
În trecut, Măguri era o așezare pur românească. Acesteia i s-a atașat cătunul Țigani, cătun care în perioada interbelică număra 30 de familii de romi. În numai câteva decenii, întreg satul a devenit majoritar țigănesc. Schimbarea balanței etnice s-a înregistrat la recensământul din 1992, când, datorită natalității scăzute a românilor și a natalității ridicate a romilor, românii au trecut în minoritate. La recensământul din 2002, populația era de 724 locuitori ( cu 12% mai puțin decât în 1992), dintre care 579 de romi (respectiv 80% din total), 17% români și 3% alții. Din punct de vedere religios, aproape 99% din locuitori s-au declarat ortodocși. Acum, în sat trăiesc aproape numai romi, iar 8 dintre ei sunt baptiști. Cei opt sunt şi fondatorii unei noi biserici într-un vechi sat.
”Ziua de duminică, 27 iulie 2014, a fost una istorică pentru localitatea Măguri din județul Timiș. Este ziua în care a luat ființă, în mod oficial, prima biserica evanghelică din această localitate, în majoritate locuită de populație de etnie romă”, declară pastorul Ionel Tuțac, președintele Comunității Baptiste de Banat.
Deși comunitatea baptistă de aici numără oficial doar opt membri, la ceremonia inaugurală au participat peste 150 de persoane, inclusiv un misionar american și un parlamentar român.
Biserica Creștină Baptistă “Mântuirea” din Măguri este filială a Bisericii “Harul” din Lugoj, iar inițiativa fondării acesteia le-a aparținut credincioșilor din Lugoj și celor din Maciova Colonie, județul Caraș-Severin. Să fondezi o biserică pentru opt oameni?
”Merită să faci o biserică nu pentru opt, ci pentru un singur om credincioși, merită din plin. Și trăiește aici, la Măguri, un om, Ion Rădulescu, care de mai bine de 20 de ani vine în fiecare duminică la slujba de la ora 9 dimineața, la Biserica Harul din Lugoj. Străbate pe jos mai mult de 10 kilometri și ajunge întotdeauna, în orice anotimp, în fiecare duminică, cu un sfert de ceas înainte de începerea slujbei. Numai pentru el și biserica de la Măguri trebuia făcută. Dar ea a luat ființă mai ales pentru copiii de aici, pentru a le oferi lor sentimentul unei comunități și șansa unui viitor cât mai bun”, explică Tuțac.
Citiți principiile noastre de moderare aici!