Reporter: Cine este Cătălin Drulă, de ce politică și de ce județul Timiș?
C.D.: Sunt informatician de meserie, am 35 de ani, am fost olimpic la Informatică, am luat premiul 1 în liceu, chiar aici în Timișoara. Am avut o bursă de merit la Universitatea din Toronto, în Canada, în 2005 m-am întors în țară, am lucrat la mai multe proiecte antreprenoriale. Am făcut un start-up, după care am lucrat pentru mai multe start-up-uri din Silicon Valley, cel mai recent a fost un sistem de livrare de produse medicale cu drone, cu avioane fără pilot, care acum este implementat în Rwanda, unde se duce sânge pentru transfuzii.
În paralel cu toate acestea, m-am implicat foarte mult civic, pe partea de infrastructură, împreună cu mai mulți cetățeni, cu forumuri, am monitorizat șantiere ș.a.m.d.. Am fondat Asociația Pro Infrastructura, care s-a bătut mult pentru autostrăzile din zona Banatului și a Transilvaniei, în general. Din această poziție am ajuns să îmi propună Dacian Cioloș să îi fiu consilier pe infrastructură. Am lucrat pe această funcție zece luni, în Guvernul Cioloș. Mi-a fost greu să plec din cariera mea, din start-up-ul pentru care lucrasem doi ani, dar mi s-a părut o oportunitate foarte bună de a pune umărul și o mișcare de generație. Nu am fost singur.
Am ales politica pentru că am lucrat în administrație, mi-am dat seama de cât de multe lucruri se pot face și că se pot face foarte multe lucruri bune din administrația centrală, dar ai nevoie și de susținere politică. Mi-ar fi părut rău să se piardă această experiență de aproape un an, România a fost condusă, după mine, onest, cu intenții bune, cu bun simț, profesionist, desigur, au fost și nereușite, s-au făcut și greșeli, nu este nimeni perfect, nu suntem oameni providențiali, dar diferența a fost foarte mare față de guvernele anterioare, sunt oameni preocupați 14 sau 16 ore pe zi, care muncesc să facă totul mai bine. Mi-am dat seama că dacă nu ne implicăm în politică, rămân aceleași partide vechi, aceleași fețe și metehne. Împreună cu mai mulți tehnocrați din guvern ne-am regăsit foarte mult în grupul acesta de oameni care au format Uniunea Salvați Bucureștiul, iar apoi Uniunea Salvați România, am fost foarte compatibili, mi s-a părut un start-up politic.
De ce Timișul? Filiala de aici mi-a propus să candidez, eu mă simt foarte compatibil cu toți colegii mei, sunt mulți oameni cu spirit antreprenorial. Mă regăsesc foarte mult și în spiritul locului și printre colegii mei de filială.
Timișoara este un oraș care plânge tare de tot după infrastructură. Oamenii de aici știu cel mai bine ce înseamnă greșelile făcute în dezvoltarea infrastructurii, să ai o autostradă care trece pe lângă oraș, să ai numai un sfert de centură, adică să nu ai viziune să faci centura pe de-a întregul, să legi orașul în mod rapid de autostradă… Eu am văzut cum sunt oamenii lipsiți de viziune, ce decizii iau să duc la situații de genul acesta, vreau să schimb lucrurile acestea.
R: Timișul este județul cu cea mai mare infrastructură rutieră dintre toate județele țării. Care este situația actuală și care ar trebui să fie prioritățile pentru îmbunătățirea ei?
C.D.: După mine, cea mai importantă este centura de sud a orașului, un proiect cu o istorie halucinantă, un proiect cu documentație completă din 2011. Până în 2015, vreme de patru ani, toate guvernele au spus că nu are finanțare, deși costa 80 de milioane de euro și noi am rămas cu 1 miliard de euro necheltuiți din programele desfășurate pe fonduri europene. Deci lipsă crasă de viziune și gândire îngustă. Poate este vorba și de reprezentarea mai puțin bună a Timișului la nivel central. Spun asta prin comparație cu alte județe. Eu m-am luptat pentru ca centura Timișoarei să intre la finanțare înainte să știu că voi candida aici, am făcut-o pur și simplu pentru că, acolo unde văd un proiect în care cred, mă bat pentru el. S-a nimerit să fie acest proiect, pentru că se pregăteau să îl pună din nou în sertar, să spună că nu are finanțare.
Al doilea proiect deosebit de important ar fi drumul de legătură cu Autostrada A1, este o luptă pe care trebuie să o ducem împreună, și cetățenii de aici și noi, având onoarea să îi reprezentăm, pentru că este un studiu de fezabilitate care s-a făcut în acest an, care a fost plătit de CNADNR, un drum nou de zece kilometri, la standard aproape de autostradă, deci un drum expres, ca o autostradă fără bandă de urgență, cu noduri denivelate, deci nu are acele giratorii. Acest proiect este în pericol să fie pus în sertar din nou, că nu ar avea finanțare, ceea ce după mine ar fi inimaginabil, în condițiile în care Uniunea Europeană prioritizează coridoarele europene și conectivitatea la coridoarele europene. Or, Timișoara este o reședință de județ, este o metropolă și o să mă bat cât pot pentru acest proiect, este complet lipsit de sens să nu mergem în următorul pas.
Aș zice că cel de-al treilea proiect se referă la Autostrada Timișoara – Moravița, care ne duce în Serbia, până la Belgrad. Acest drum de legătură cu Autostrada A1, despre care vorbeam, ar fi primul segment al acestei autostrăzi, deci ar avea un dublu rol, ar fi prima cărămidă pusă la autostradă, sunt zece kilometri. Mai departe, un studiu de fezabilitate care a primit finanțare prin programul România – Serbia pentru autostradă, trebuie făcut și apoi continuat.
R: Care sunt primele trei proiecte prioritare pe care le veți propune pentru județul Timiș în momentul în care veți ajunge în Parlament?
C.D.: Dincolo de infrastructură, care mi se pare deosebit de importantă, eu am avut o preocupare, în afara responsabilităților mele în guvern, pentru perdelele forestiere. Sunt fâșii de pădure care se folosesc atât pentru protecția căilor de comunicații, adică drumuri și căi ferate, cât și pentru protecția terenului agricol, adică se formează niște caroiaje din aceste fâșii care sunt răspândite în Bulgaria, dacă nu mă înșel și în Bulgaria, ele cresc productivitatea, pentru că blochează vânturile, sunt anti-eroziune, este o biodiversitate mai mare, sunt insecte care polenizează mai bine culturile. Timișul este un județ cu foarte mult teren agricol și cu destul de multe zone deschise și ar putea beneficia foarte mult de acest proiect. Cred că Romsilva, care nu a reușit să miște acest program, început acum 12 ani, trebuie să o facă acum.
Mă interesează foarte mult eficientizarea administrației centrale, adică reforma administrației de care vorbea și premierul. Ar ajuta foarte mult județul Timiș, pentru că ineficiența administrației centrale se vede foarte mult în viețile oamenilor, sunt investiții în spitale lăsate neterminate, investiții în infrastructură. Eu cred că nu este nimic mai important în România decât reforma administrației centrale. În momentul de față orice politică de personal este destul de blocată, există o inflexibilitate în formarea de echipe cu care să lucrezi, în a motiva oamenii buni, există o lipsă de motivare și o lipsă de identificare a oamenilor cu obiectul muncii lor, lucrează cu hârtii, nu cu spitale, nu cu autostrăzi…
În afară de infrastructură, pentru că m-aș bate foarte mult pentru infrastructura județului Timiș, mi se pare cea mai importantă, m-ar interesa să continuăm debirocratizarea începută sub Guvernul Cioloș, este o luptă foarte mare de dus. Eu cred că statul nu trebuie să își încurce cetățenii, am simțit foarte multă frustrare în toată România, dar în Timiș poate mai multă, pentru că sunt foarte mulți antreprenori aici care știu cum se luptă cu hârtiile și cu administrația… Este o luptă de dus pe termen lung, vom vedea rezultate și peste doi ani, și peste trei, și peste patru.
Parlamentul este extrem de important, pentru că avem un sistem de legi, un hățiș, nu este un sistem, ar fi bine să avem un sistem de legi, dar avem un hățiș de legi… asta și pentru că sunt oameni slabi care au elaborat legile astea. Nu sunt coerente, nu sunt consistente, deci, în primul rând, activitatea legislativă este foarte important să fie dusă de oameni mai bine intenționați și mai competenți. Parlamentul are și un rol de control asupra guvernului, unii din membrii Parlamentului pot fi și membri ai guvernului și eu cred că este baza administrației. A fost dus pe ultimul loc la nivelul de încredere a populației, a ajuns foarte demonetizat, lumea îl percepe ca un loc al hoților, dar de acolo ar trebui să vină lucruri cu sens, oamenii aceștia au pierdut contactul cu România, nu au nicio legătură cu România reală, sunt într-o clădire groaznică, de marmură, paraleli cu realitatea.
R: Care este strategia dumneavoastră personală, dar și a USR, pentru a scoate oamenii la vot pe 11 decembrie?
C.D.: Pentru noi cel mai important este ca mesajul nostru să ajungă la cât mai mulți oameni, ideal ar fi să ajungă la toată lumea. Cred că oamenii decid singuri cu cine votează. Am mers pe stradă, am vorbit cu foarte mulți oameni, am avut reacții foarte bune și am simțit, pe de o parte, dezamăgirea față de actuala clasă politică, dar și cum li se luminează fețele când văd că pot vorbi cu oamenii ca ei, care au făcut ceva în profesia lor, care nu se duc acolo să se căpătuiască sau să stea cu o tabletă în brațe 4 ani. Ne bazăm foarte mult pe oameni care duc mesajul mai departe. Încercăm și în mediul online, să vorbim direct pe stradă cu oamenii.
Mesajul nostru este „În sfârșit ai cu cine!”. Am spus de atâtea ori că nu ai cu cine să votezi, m-am dus la toate alegerile și am votat, dar pentru mine este important să le spunem că au cu cine, noi nu suntem traseiști care caută să acceadă în Parlament ca să își realizeze viețile, pentru noi este o responsabilitate să ajungem acolo și o onoare.
Suntem oameni care poate nu ne-am fi implicat în lucrul acesta dacă totul ar fi mers normal. Trăim într-o societate în care lucrurile sunt anormale în privința reprezentării și nu am mai putut să stăm deoparte. Nu mai vrem să stăm pe margine, nu mai vrem ca România să fie condusă de oameni care nu sunt motivați în acțiunea lor de binele public. Asta ne unește pe noi, pe cei din USR.
Citiți principiile noastre de moderare aici!