Câteva zeci de persoane, în principal arheologi, oameni de cultură şi persoane implicate în diverse campanii civice pentru salvarea patrimoniului, s-au adunat joi după-amiază în Piaţa Libertăţii din Timişoara, pentru a protesta împotriva deciziei autorităţilor de a îngropa fostele băi turceşti care au fost descoperite în zonă. Oamenii au venit pe ploaie în piaţă şi s-au poziţionat în jurul ruinelor pentru a-şi exprima dezacordul faţă de planul administraţiei locale.
Asta, după ce reprezentanţii Primăriei Timişoara au anunţat că soluţia de ”punere în valoare” pentru care s-a optat presupune acoperirea vestigiilor istorice pe motiv că nu există soluţii tehnice nedistructive şi resurse financiare pentru altceva în acest moment – conservarea in situ, protejarea prin acoperire cu folie şi nisip şi punerea în valoare prin marcaj în pavaj, prin plăcuţe informative şi amplasarea unei machete din bronz cu reconstituirea istorică, volumetrică, a clădirii băilor turceşti.
Protestul de joi a fost iniţiat de Alexandru Hegyi, arheolog, doctorand al Universităţii de Vest, care a lansat şi o petiţie online pentru salvarea vestigiilor din Piaţa Libertăţii.
În opinia sa, administraţia locală, firma contractată să elaboreze soluţiile de punere în valoare a vestigiilor şi oficialii din Ministerul Culturii – Comisia Naţională a Monumentelor Istorice care au aprobat varianta cu îngroparea au optat pentru o soluţie ieftină şi proastă pentru imaginea oraşului.
De aceea se încearcă blocarea operaţiunii de îngropare a zidurilor fostelor băi turceşti, iar protestatarii cer primăriei să-şi reconsidere poziţia.
„Sunt mai mulţi susţinători ai acestui demers şi dacă veţi verifica petiţia pe care am iniţiat-o veţi vedea acolo, printre semnatari, o suită de arheologi, de istorici, de arhitecţi şi oameni din alte domenii, medici, funcţionari publici şamd., care susţin această iniţiativă şi care doresc ca aceste vestigii să fie puse la dispoziţia publicului, pentru că, până la urmă, patrimoniul arheologic este un bun comun care trebuie valorificat. Comisia Naţională de Monumente Istorice a luat această decizie în absenţă. Niciun membru al acestei comisii nu a fost prezent în teren să vadă despre ce este vorba”, a declarat Alexandru Hegyi.
Dacă acţiunile lor vor fi ignorate de către autorităţile locale, unii protestatari se gândesc inclusiv să blocheze fizic lucrările.
„Vrem ca în zilele următoare, dacă primăria nu va avea niciun fel de reacţie, să rămână câţiva oameni în permanenţă aici, cumva în calea celor care vor să îngroape aceste vestigii. Dar sperăm că primăria va avea maturitatea de a regândi toată situaţia şi până la urmă de a pune în aplicare proiectul iniţial, în care se prevedea conservarea in situ a acestor vestigii. La început vor rămâne în mod simbolic şi sperăm să nu se ajungă la situaţia în care vom fi nevoiţi să coborâm în interiorul şantierului pentru a stopa îngroparea, fizic vorbind”, a mai afirmat Hegyi.
Robu: Nu toate lucrurile se stabilesc după părerea străzii
UPDATE. Primarul Nicolae Robu a trecut şi el prin centru la ora organizării protestului şi a încercat cumva să minimizeze acţiunea afirmând că a văzut un grup de turişti mai numeros decât cel al protestatarilor din Piaţa Libertăţii.
Din punctul său de vedere, lucrurile sunt bătute în cuie în privinţa vestigiilor arheologice.
„E dreptul oamenilor să-și exprime punctul de vedere, nu e nicio problemă. Primăria nu are ce atitudine să ia. Trebuie să se înțeleagă că nu toate lucrurile se stabilesc după părerea străzii sau administrației sau a factorilor decidenți. Este o lege în țara asta, astfel de lucruri sunt stabilite de specialiști. Și pentru proprietatea privată tot specialiștii sunt cei care stabilesc, nu proprietarii. Dacă cei care protestează ar avea pe proprietatea lor vestigii arheologice, nu ei ar decide ce se întâmplă cu ele, ci ar decide tot același mecanism care are în vârf comisia de monumente de pe lângă Ministerul Culturii. Nu se iau în considerare alte opinii decât cele ale specialiștilor când este vorba de așa ceva. Ei răspund, prin lege, de soluțiile date. Nu are nimeni dreptul să stabilească soluții în afară de specialiști, cu girul comisiei de monumente, după ce se știe ce trebuie conservat”, a declarat Robu.
Edilul susţine că el personal ar fi optat pentru acoperirea cu sticlă a vestigiilor, dar acest lucru nu a fost agreat.
„Eu, personal, am spus în repetate rânduri, aș fi preferat să fie totul acoperit cu sticlă, cu un material transparent, astfel încât să rămână la vedere ce este acolo. Dacă specialiștii spun că nu este potrivită soluția și vin cu argumente, și explică de ce – se creează un microclimat care distruge vestigiile, ciuperci, microorganisme, sticla nu rezistă, ei spun că în alte țări, și au dat exemple concrete, după 10 ani s-a renunțat la varianta cu sticlă și s-au acoperit, așa cum vor și ei, tocmai ca să se poată conserva. Nu pot eu, care sunt specialist în calculatoare, să le spun lor că soluția bună e alta. Nici nu am dreptul prin lege”, a conchis Robu.
Arheologii cred că vestigiile se vor distruge
UPDATE 2. La protest a participat şi arheologul Florin Draşovean, de la Muzeul Banatului, care a atras atenţia asupra riscului ca fostele băi turceşti să fie distruse.
Iar el spune că ideea păstrării nealterate a vestigiilor printr-o soluţie de protejare in situ reversibilă, care să permită cândva, când vor exista posibilităţi financiare, o punere în valoare complexă, idee prezentată de către reprezentanţii municipalităţii, este doar o poveste.
„De când au fost descoperite, vestigiile au rămas sub cerul liber, iar apoi fie acoperite, fie sub cerul liber… Acest lucru a determinat ca starea de conservare să fie din ce în ce mai precară, din ce în ce mai proastă. Această soluţie a îngropării băilor nu înseamnă conservarea lor. Este o idee falsă. Soluţia acoperirii înseamnă că le acoperim şi procesul de degradare continuă. Deci faptul că după 20, 30, 50 de ani vor putea fi descoperite şi puse în valoare este o minciună sfruntată. Peste 20, 30, 50 de ani aceste vestigii nu vor mai exista, se vor distruge. Ceea ce dorim noi este ca aceste vestigii să fie în primul rând conservate”, a declarat Draşovean.
Oficialii primăriei susţin însă că soluţia propusă de specialişti va asigura conservarea.
„După câte am fost informat, există o anumită soluție, de acoperire cu anumite materiale, nu știu ce pietriș, nu știu ce nisip și așa mai departe, tocmai ca să se conserve optim. Aceasta este cea mai bună variantă de conservare, asta susțin specialiștii. Pot să-i contest?”, a afirmat Robu.
La manifestaţia din Piaţa Libertăţii a participat şi directorul Muzeului Banatului, Claudiu Ilaş.
„Este păcat să îngropăm trecutul, pentru că ne batem joc de viitor şi sper că Primăria Timişoara, prin domnul primar, după acest protest, va realiza acest lucru. Susţinem restaurarea totală şi expunerea acestui monument (…) Se poate pune sticlă peste, ar deveni un punct de atracţie turistică al oraşului Timişoara. Nu e nimic bătut în cuie, soluţia se poate modifica dacă domnul primar doreşte, chit că este pe fonduri europene. Noi, Muzeul Banatului, am participat la licitaţie împreună cu Constructimul, care a prevăzut un buget de 1,5 milioane de lei pentru restaurarea acestor băi turceşti. Nu am câştigat pentru că firma Corint (n.r – firma din Alba căreia i-a fost atribuit contractul pentru punerea în valoare a vestigiilor istorice, alături de General Game SRL, în valoare totală de 6,9 milioane lei) a venit cu un preţ mult mai mic. Normal, se ia conform legislaţiei în vigoare preţul cel mai scăzut. E păcat…”, a declarat Ilaş.
Articole pe aceeași temă:
Autoritatile au decis: ingropam istoria! Baile turcesti din Piata Libertatii vor fi acoperite
Citiți principiile noastre de moderare aici!