Elevul Anului de la un liceu din Timisoara: Sunt destul de hotarata sa plec in strainatate

De Adrian Panduru
26Comentarii
Elevul Anului de la un liceu din Timisoara: Sunt destul de hotarata sa plec in strainatate
© Elevul Anului de la un liceu din Timisoara: Sunt destul de hotarata sa plec in strainatate
Este tânără și știe ce vrea. Deși are doar 19 ani, gândește ca un om mare. Are planuri de viitor, care nu includ neapărat România, și vrea să facă ceva în viață. Până acum a făcut destule, dar nu se oprește. În 2015 a primit titlul de Elevul Anului, la liceul la care a învățat. Acum e la facultate și are orizonturi deschise.

I-a plăcut la liceu și a învățat, mai bine zis a acumulat, nu a tocit – nu este de acord cu această abordare mecanică și o folosește doar atunci când profesorul nu-i dă nicio șansă de a înțelege ceea ce vrea el să predea. O cheamă Feline Silvana Filip și este Elevul Anului 2015 al Colegiului Național Bănățean.

Acum este studentă, în primul an, la Facultatea de Psihologie de la Universitatea de Vest Timișoara. Ei bine, un elev al anului, cu rezultate excelente la învățătură, asemenea altor colegi, vrea să plece în străinătate pentru a se realiza și a pentru a găsi mediul pe care-l caută tinerii din ziua de azi.

A avut rezultate bune la învățătură și continuă pe această linie. În toți cei patru ani de liceu a fost membră a trupei de teatru Heavenly Hell și a activat în cadrul unui ONG – AT4T. A participat la diverse olimpiade, cu precădere la limba engleză, de unde a venit cu premii.

„În toată perioada în care am fost elevă a Colegiului Bănățean am avut rezultate școlare bune pentru că învățam pentru mine. Părinții îmi ziceau că pentru mine învăț, și am înțeles asta de prima dată. Îmi place să văd că știu și că pot să folosesc ceea ce am învățat. Eram conștientă că, cu cât mă apuc mai repede, temele erau marea problemă, cu atât termin mai repede, dar înțelegeam mult din clasă, de la ore. Să fii atent în clasă e cel mai important, de multe ori dacă ai înțeles în timpul lecțiilor despre ce e vorba, nu-i nevoie să-ți pierzi nopțile repetând. Nu am fost șoarece de bibliotecă și nici nu mi-ar plăcea să fiu vreodată. Nu sunt adepta tocitului, și eu și profesorii mei am văzut că e OK, și poate chiar mai bine, să nu înveți cuvânt cu cuvânt, și poate nu explici cu cuvintele tale la fel de bine, dar poți să demonstrezi că ai înțeles”, spune Feline.

Și eu stau pe Facebook și pierd timpul, dar trebuie să fii conștient că e bine să înveți

În liceu nu a fost o tocilară care nu scotea nasul din casă. Îi plăcea să învețe, dar nu și-a interzis viața de adolescent, care e plină de farmece și de zâmbete.

„Întâi învățam, îmi făceam treaba, și le spuneam prietenilor: „Bine, o să vin cu jumătate de oră mai târziu”. Oamenii cu care m-am înconjurat sunt oameni cu o gândire cel puțin asemănătoare cu a mea. Am făcut meditații strict la limba engleză, din clasa I, și asta doar pentru că vroiam să-mi dau Cambridge-ul și să mă asigur că-l iau cu notă mare, mi-a prins bine să învăț. Sistemul e făcut în așa fel încât copiii ajung să nu le pese atât de mult de învățat și informație, și recunosc că și eu am fost în stadiul respectiv. Când știi că mâine ai un test te pui, tocești, nu pui preț pe ce-ai putea să înveți. Sau poate ți-a promis mama că-ți ia ceva? Și eu am avut momente când am tocit și am vrut să iau notă mare la un test exclusiv pentru notă sau de frica notei respective. Cred că ține și de om, de dorința de cunoaștere. Și eu stau pe Facebook și ies în oraș și pierd timpul, dar trebuie să fii conștient că îți va prinde bine să înveți”, spune eleva anului 2015 de la colegiu.

În momentul în care un profesor nu știe să controleze o clasă, ia catalogul în brațe și începe să amenințe cu note. Pe moment merge…

Profesorul este cel care îi dă un drum în viață elevului, îi arată calea. Dar și aici depinde de stilul de predare al dascălului, de receptivitatea elevilor, de interesul lor și multe alte aspecte. Feline a avut profesori cu care a fost pe aceeași lungime de undă, iar cu alții nu…

„Câți profesori, atâtea metode. Am mers pe principiul că fiecare cunoaște ceva ce tu nu știi, merită să-l asculți. Am dat și de profesori cu tehnicile clasice de predare, am dat și de profesori care nu erau atât de interesați de a da note, îi interesa chiar să știi, au adus suport video, interacțiune, studii de caz, umor, nu urmăreau strict programa din carte. Diriginta mea din liceu a ținut să ne învețe să fim oameni. Ea ne-a învățat să facem lucrurile academic bine, sa ne descurcăm cu orice situație neprevăzută. Am avut o profesoară care știa materia pe care o preda și era o fire foarte calmă, însă îi lipsea flexibilitatea și adaptarea față de clasă. Noi eram o clasă destul de gălăgioasă și nu a putut să ne acopere, să ne capteze atenția, să se adapteze stilului nostru. Când profesoara vorbește încet și predă pentru ea, atunci nu ai interesul să înveți. Cred că e greșită tehnica asta a profesorilor de a se ascunde după catalog, se pune foarte mult preț pe note și lumea se miră de ce copiii nu știu nimic. În momentul în care un profesor nu știe să controleze o clasă ia catalogul în brațe și începe să amenințe cu note. Pe moment merge…”, spune Feline.

Proaspăta studentă crede că și programa care e impusă la nivel național nu prea îi lasă să aleagă pe elevi, în sensul că, dacă cineva are o afinitate, spre exemplu, către arte, nimic din programa școlară nu-l ajută să-și atingă potențialul. Aici e vorba de școlile generaliste, nu de cele vocaționale.

„În alte state sunt convinsă că e mai multă atenție asupra individului. Materiile pe care le tocești sunt cele care simți că nu sunt de tine. Nu m-a învățat nimeni să-mi pornesc propria afacere, în schimb am fost învățată despre… inerție.”, spune Feline.

Dacă o fată de 19 ani își deschide singură o afacere la noi e privită cu mult scepticism

Tânăra vrea să plece în străinătate, ca și alți, mulți, colegi de-ai ei.

„M-am gândit să plec în străinătate, pentru că sunt mai multe oportunități dincolo decât aici, cel puțin asta este impresia pe care o avem majoritatea. Îmi văd colegii de facultate că se străduiesc din greu să-și găsească un loc de muncă, nu orice, să-și valorifice cunoștințele și potențialul, să nu fie îngrădiți. Aș vrea să rămân în Europa, mă gândesc la o țară precum Germania, Austria, Olanda. Îmi place limba germană, o studiez. Pentru că mi se pare că cetățenii acestor țări au o mentalitate corectă din punctul meu de vedere, mi s-a potrivi genul acela de societate”, spune Feline.

Studenta de la UVT a aplicat pentru un program Fullbright, de cinci săptămâni, în America, în care va avea posibilitatea de a face voluntariat, pentru diverse firme. Totodată, sunt și cursuri pe diferite probleme sociale și antreprenoriat.

Prin acest program, tinerii se întâlnesc cu antreprenori și află poveștile lor de succes, respectiv problemele sociale mai nou apărute. Feline vrea să-și găsească viitorul în Europa, dar și experiența americană îi va fi benefică.

„Sunt destul de hotărâtă să plec în străinătate. O fată de 19 ani ce își deschide singură o afacere la noi e privită cu mult scepticism. Nu sunt programe care susțin tinerii cu inițiative, mulți zic că susținem, facem, dar în realitate nu se întâmplă. Știți sigur și discuția aceasta interminabilă cu studenții care nu se pot angaja în diferite domenii pentru că nu au experiență…”, explică tânăra.

O altă idee marca Feline este dezvoltarea unei comunități online, în România, o platformă precum cele din străinătate, „idee despre care nu am să dau mai multe detalii pentru moment fiindcă nu vreau să fac “promisiuni” pe care poate nu le pot îndeplini atât de repede pe cât mi-aș dori…”



26Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor