Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale, a anunțat că Legea bugetului a fost declarată constituţională în raport de criticile formulate, transmite Mediafax.
“Criticile care au fost aduse acestei legi neputând fi considerate ca încălcări ale Constituţiei, nu putem să inventăm noi sancţiuni pentru faptele Guvernului sau ale Parlamentului. (…) Nu putem stabili noi sancţiuni pentru nedepunerea la timp a Legii bugetului. (…) Trimitem legea la Preşedinţie pentru promulgare”, a declarat Augustin Zegrean.
În 22 decembrie, Curtea Constituțională a fost sesizată de parlamentarii PNL în legătură cu legea bugetului de stat pe 2015. În sesizarea de neconstituționalitate, PNL a arătat că Guvernul trebuia să înainteze Parlamentului proiectul de lege până în 15 noiembrie. Legea bugetului a fost adoptată de Parlament, cu 339 de voturi “pentru” şi 141 “împotrivă”.
“În al doilea rând, nu avem strategie fiscal-bugetară, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare spune clar că trebuie să ai până la 31 iulie strategie fiscal-bugetară pentru trei ani de zile, în care să-ţi stabileşti clar cheltuielile cu principalii zece ordonatori de credite şi să stabileşti care este programul de investiţii. Nu avem o asemenea strategie fiscal bugetară şi din punctul ăsta de vedere este neconstituţională”, a declarat liderul deputaţilor PDL, Tinel Gheorghe, după sesizarea Curţii Constituţionale.
Un alt motiv de neconsituționalitate invocat se referă la prevederile unui amendament adoptat la forma legii bugetului de stat pe 2015 propusă de Guvern.
“Ultimul aspect pe care noi l-am sesizat se referă la faptul că noua formulă inclusă în buget pentru echilibrarea bugetelor locale noi o considerăm ca fiind adoptată neconstituţional. În prezent, în fiecare judeţ se constituie un fond de echilibrare din cota defalcată din impozit pe venit, de 18,5%, şi din transferuri de la bugetul de stat. Resursele astfel constituite sunt împărţite unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ pe baza unor formule care alocă sume mai mari comunităţilor sărace. Modificarea stabileşte un mecanism diferit de alocare a fondurilor, în primul rând se stabilesc limite de venituri pe fiecare tip de unitate administrativ-teritorială, comună, oraş, municipiu, judeţ, care vor fi garantate prin sistemul de echilibrare. Mai precis, dacă veniturile proprii se situează sub acele limite, sistemul de echilibrare completează diferenţa. La nivelul unui judeţ, dacă resursele din cota defalcată din impozitul pe venit de 18,5% nu sunt suficiente pentru completări, atunci se alocă de la bugetul de stat sume defalcate din TVA, cu acelaşi scop. În final, după ce unităţile administrativ-teritoriale vor fi aduse la limita prestabilită, sumele rămase se împart după criterii de tip: populaţie, suprafaţă, lungimea drumurilor publice din administrare, pe judeţe şi în interiorul acestora. Deşi aceste modificări pot părea la prima vedere în favoarea comunităţilor locale, există câteva probleme legate de modul de legiferare şi de impactul bugetar. În prima privinţă, obiecţiile se referă la faptul că autorităţile locale nu au fost consultate, aşa cum prevede articolul 18 din însăşi Legea finanţelor publice locale. Amendamentul face ca legea bugetului de stat, care este lege ordinară, să reglementeze aspecte referitoare la Legea finanţelor publice locale, care este lege organică. (…) Iată de ce noi considerăm că modificarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale, prin legea bugetului de stat, este neconstituţională”, a explicat Tinel Gheorghe.
Legea bugetului va fi transmisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
r
Citiți principiile noastre de moderare aici!