Devenită prioritatea numărul unu a Guvernului, reorganizarea administrativ-teritorială a ţării ar putea fi fapt împlinit în cel mult o lună. Proiectul de lege prin care actualele judeţe sunt şterse cu buretele, fiind înlocuite cu unităţi regionale, ar putea lua calea celorlalte legi pentru care a fost asumată răspunderea guvernamentală, urmărindu-se adoptarea sa până la finalul acestei sesiuni parlamentare.
Cel puţin 8, cel mult 12. Acesta ar fi numărul optim, consideră democrat-liberalii, al viitoarelor unităţi administrative-teritoriale în care ar fi împărţită România, preferinţele îndreptându-se mai cu seamă spre prima cifră.
Care va fi forma acestor regiuni? O variantă ar fi adoptarea modelului polonez de voievodate, structuri care să înglobeze 2-3 milioane de locuitori, autoritatea urmând a fi exercitată direct asupra comunelor, oraşelor şi municipiilor. Doar denumirea de judeţ va rămâne, evitându-se astfel o modificare a Constituţiei, care prevede că teritoriul României este organizat în comune, oraşe şi judeţe.
Cât despre cea de-a doua formulă discutată, aceasta implică păstrarea judeţelor actuale în cadrul noilor regiuni conduse de prefecturi, astfel încât deciziile să fie luate la un nivel mai înalt.
Graba cu care se doreşte modificarea administrativ-teritorială este motivată de cei din arcul puterii cu cifre concrete. Mai precis, cu cele 10 miliarde de euro pe care România le va primi de la Comisia Europeană în perioada 2013-2014 pentru lucrările de infrastructură, reţele de canalizare şi drumuri judeţene. Nu toată lumea este, însă, de acord cu justificarea democrat-liberală.
Maria Grapini (PC Timiş): „Cred că România n-a ajuns la un asemenea nivel de dezvoltare”
„E o argumentare falsă. Oricum avem şi acum ţara împărţită în regiuni de dezvoltare, aşa că fondurile pot fi atrase fără probleme. Se invocă o directivă europeană care ne-ar obliga la această modificare. Am solicitat să mi se prezinte măcar numărul directivei. N-am primit niciun răspuns”, arată vicepreşedintele Partidului Conservator, Maria Grapini. Totodată, liderul conservatorilor timişeni crede că reorganizarea n-ar aduce nimic bun. „Personal cred că România n-a ajuns la un asemenea nivel de dezvoltare încât să poată fi administrată în 8-12 regiuni. Este adevărat că e în alte ţari există asemenea formule, cu landuri şi aşa mai departe. Dar când ştim că sunt încă atâtea probleme nerezolvate cu proprietăţi, terenuri la nivelul actualelor judeţe, când totul se va concentra la 8 regiuni cetăţeanul îşi va rezolva problemele abia la a treia generaţie”, opinează preşedintele PC Timiş. Colegii din opoziţie ai conservatorilor se arată însă mai puţin refractari la ideea regionalizării.
Titu Bojin (PSD Timiş) şi Nicolae Robu (PNL Timiş) agreează reorganizarea
„Cred că se impune crearea unor structuri administrativ-teritoriale la nivel regional pentru o mai bună coordonare pe proiecte mari de infrastructură şi o mai raţională gestionare a fondurilor europene”, a declarat preşedintele PNL Timiş, Nicolae Robu.
O atitudine asemănătoare dovedeşte şi liderul social-democrat din Timiş, Titu Bojin. „Poate fi o treabă bună, în condiţiile în care se discută cât mai pe larg, fără să se aducă în scenă orgolii personale”, crede preşedintele PSD Timiş.
Capitala la Timisoara pentru Timis, Arad, Caras-Severin, Hunedoara
O părere unanim împărtăşită însă la nivelul judeţului, de la reprezentanţii puterii până la cei ai opoziţiei, este că, indiferent de forma viitoarelor regiuni, capitala celei căreia îi va aparţine Timişul va fi la Timişoara.
„E o decizie firească. Avem cel mai mare venit pe cap de locuitor şi cu siguranţă vom ajuta celelalte judeţe din zonă; este un avantaj pentru întreaga regiune ca la Timişoara să fie capitala”, este sigur prefectul de Timiş, Mircea Băcală.
Chiar dacă în noua formulă ar urma să dispară mai multe funcţii de preşedinte de consiliu judeţean şi de prefect, Băcală nu se simte ameninţat în niciun fel de preconizata schimbare. „Cu siguranţă este o formulă mult mai bună pentru cel care va fi decident. M-aş bucura ca demersul să fie în folosul cetăţenilor şi mai puţin în al meu personal. Poate nici nu voi mai fi prefect în 2013 sau 2014. Poate nu voi fi nici în 2012 sau chiar în acest an, n-am de unde să ştiu. Oricum, va fi un efort din partea funcţionarilor publici. Se vor pierde, desigur, câteva funcţii de conducere. Cei în cauză trebuie să înţeleagă însă că este o soluţie care ar îmbunătăţi sistemul în toate ramurile”, este de părere prefectul de Timiş.
Opoziţia reproşează lipsa de transparenţă
„Proiectul de lege a fost dat doar parlamentarilor care susţin puterea. Probabil aşa înţelege PDL formula de funcţionare într-un stat de drept. Se pare că se pregăteşte ca legea să fie adoptată fără a fi aşteptate sugestii şi amendamente nici măcar din partea susţinătorilor puterii. Mă aştept ca şi cu acest proiect să se întâmple cum s-a întâmplat cu toate “reformele” guvernelor Boc”, a declarat senatorul PNL Nicolae Robu. Atât liderul liberal cât şi colegul său pe plan local din USL, Titu Bojin, nu exclud însă posibilitatea ca totul să fie, la urma-urmei, doar o perdea de fum.
„Este foarte posibil ca toată această discuţie să nu aibă alt rol decât să abată atenţia de la actuala situaţie social-economică în care se găseşte ţara”, opinează Bojin.
Unul din cei care ar putea aduce lămuriri în privinţa viziunii PDL cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială şi implicările ei ar putea fi nimeni altul decât liderul organizaţiei Timiş a partidului, Constantin Ostaficiuc. Întors marţi de la Bucureşti, unde a avut discuţii tocmai pe marginea problemei preconizatelor modificări, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş s-a abţinut de la vreo declaraţie vizavi de această chestiune, anunţând pe de altă parte că va face miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, o prezentare a celor discutate în Capitală.
Citiți principiile noastre de moderare aici!