După slujbă, participanții au luat parte la procesiunea tradițională în jurul catedralei, care evocă drumul parcurs de Trupul lui Hristos spre mormânt. La final, aceștia au trecut pe sub Sfântul Epitaf.

În cuvântul de învățătură, Mitropolitul Banatului a vorbit despre semnificația Pătimirilor, subliniind statornicia Fecioarei Maria:

„A fost lângă El și când a făcut minuni și a înviat din morți. A fost lângă El și când a fost dus pe Cruce. Aceasta este mama”.

Părintele Mitropolit Ioan a descris procesul lui Iisus ca fiind marcat de nedreptăți, de la arestarea din Ghetsimani până la condamnarea de către Pontius Pilate. „Pe Hristos l-au prins rugându-se și l-au luat ca pe un tâlhar”, a afirmat ierarhul, referindu-se și la alegerea lui Baraba în locul lui Hristos drept un exemplu al „logicii păcatului”: „Auziți cum funcționează logica păcatului și a răzbunării”.

În încheiere, Mitropolitul Ioan i-a îndemnat pe credincioși să renunțe la această logică și să urmeze „logica Evangheliei, unde smerenia, răbdarea și iubirea biruiesc orice întuneric”.

Denia Prohodului

foto: Catedrala Mitropolitană

Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista suspiciuni de înscenare – sunt polițiști civili, care nu sunt creștini. De obicei, aceștia sunt trei: un arab, un turc și un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, ușa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.

După desfășurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil și brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. Acesta desigilează intrarea în Mormânt și pătrunde în prima încăpere, în „Capela Îngerului”, însoțit conform tradiției doar de un arab de religie islamică. Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului și îngenunchează în fața lespedei.

Ulterior, după rugăciune, cei prezenți în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăștie în mici bucăți. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.

Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o așeza în două cupe de aur și a se întoarce în „Capela Îngerului”. Ulterior, patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, apoi iese și împarte lumina credincioșilor.

Tradiția aducerii Luminii Sfinte fost inițiată de către Patriarhul Daniel în 2009 și continuă an după an. În România, Lumina Sfântă ajunge inițial de la Ierusalim pe Aeroportul Otopeni din București. De acolo, este dusă mai departe în țară de reprezentanții eparhiilor Patriarhiei Române, urmând să ajungă inclusiv pe Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara.

Joia Mare, care a marcat începutul pregătirilor finale, este asociată în tradiția populară cu figura Joimăriței, un personaj mitologic despre care se spunea că pedepsește femeile care nu își terminau la timp treburile gospodărești.

Tot în această perioadă, în unele sate din Banat s-au aprins focuri în cimitire, în credința că sufletele celor morți revin acasă înainte de Paște.

Vinerea Mare a fost ziua dedicată vopsirii ouălor, iar metodele tradiționale, cu foi de ceapă sau alte ingrediente naturale, sunt încă folosite în multe gospodării.

Un exemplu a fost la Mănăstirea Timișeni-Șag, unde măicuțele au vopsit 1.000 de ouă folosind metode naturale, precum cojile de ceapă. Ouăle sunt pregătite anual și urmează să fie oferite credincioșilor sau persoanelor nevoiașe.

Masa și ritualurile din ziua de Paște

În dimineața de Paști, în unele familii se păstrează obiceiul spălatului pe față cu apă în care se pun un ou roșu și un bănuț, simboluri ale sănătății și prosperității. Înainte de masă, bucatele sunt sfințite sau tămâiate, iar pe masa de sărbătoare se regăsesc preparate tradiționale precum mielul, ouăle roșii și cozonacul. În unele zone, credincioșii consumă „paști”, pâine și vin sfințite.

De asemenea, lumânarea aprinsă la slujba de Înviere este adusă acasă și păstrată, fiind considerată aducătoare de protecție și noroc.

Obiceiuri din a doua zi de Paște

A doua zi de Paște este dedicată comunității și întâlnirilor între oameni. În mai multe localități din Banat, oamenii se adună la hore și jocuri populare, purtând costume tradiționale.

În comunitățile cu influențe maghiare și germane se păstrează și obiceiul stropitului, când băieții merg la casele fetelor și le stropesc cu parfum, iar conform tradiției fetele vor fi frumoase, sănătoase și vor mirosi ca florile tot anul. În schimbul stropitului, fetele le oferă băieților ouă roșii, băutură și cozonac.

Deși unele obiceiuri s-au adaptat la stilul de viață actual, Paștele rămâne în Banat o sărbătoare centrată pe familie, credință și comunitate. De la pregătirile din zilele trecute până la întâlnirile din aceste zile, tradițiile locale continuă să fie transmise din generație în generație.

Pe aceeași temă:

Programul complet al slujbelor din Săptămâna Mare și Săptămâna Luminată la Catedrala Mitropolitană

Rezumat

1. Stresul oxidativ apare atunci când producția de radicali liberi depășește capacitatea organismului de a-i neutraliza, ducând la deteriorarea celulelor, îmbătrânire prematură și risc crescut de boli cronice (cardiovasculare, neurodegenerative, cancer).
2. Cauzele principale sunt atât interne (metabolism, îmbătrânire, predispoziție genetică, stres cronic), cât și externe (poluare, fumat, alimentație dezechilibrată, radiații UV), care slăbesc sistemul antioxidant natural al organismului.
3. Prevenția și combaterea stresului oxidativ se bazează pe o alimentație bogată în antioxidanți, exercițiu fizic moderat, somn adecvat, gestionarea stresului și evitarea toxinelor, susținute eventual de suplimente antioxidante precum vitamina C, glutation, Coenzima Q10 și acid alfa-lipoic.

Cuprins

• Ce este stresul oxidativ și cum se manifestă în organism?
• Radicalii liberi – ce sunt și cum se formează în organism?
• Simptomele stresului oxidativ și efectele asupra sănătății
• Cauzele stresului oxidativ – factori interni si externi
• Antioxidanții – apărarea naturală împotriva radicalilor liberi
• Strategii de prevenire și combatere a stresului oxidativ

Ce este stresul oxidativ și cum se manifestă în organism?

Stresul oxidativ este un proces important care influențează sănătatea celulară și funcționarea optimă a corpului. El apare când există un dezechilibru între producția de radicali liberi și capacitatea organismului de a-i neutraliza cu ajutorul antioxidanților.

La nivel celular, stresul oxidativ se produce când concentrația de specii reactive de oxigen depășește capacitatea de apărare a celulelor. Acest dezechilibru poate afecta membranele celulare, proteinele și materialul genetic. Procesul se dezvoltă treptat, afectând inițial funcțiile celulare normale și putând duce la deteriorarea țesuturilor.

Cum se dezvoltă stresul oxidativ în organism?

În mod normal, organismul produce radicali liberi în timpul proceselor metabolice naturale, precum respirația celulară sau răspunsul imun la infecții. Acești compuși reactivi sunt neutralizați în mod constant de sistemul antioxidant intern, alcătuit din enzime și substanțe protectoare care mențin echilibrul biologic.

Când acest echilibru este perturbat fie prin creșterea excesivă a radicalilor liberi, fie prin slăbirea capacității antioxidante a organismului – celulele devin vulnerabile la atacul oxidativ.

În timp, acumularea daunelor oxidative poate afecta structura proteinelor, a lipidelor și a ADN-ului, contribuind la îmbătrânirea prematură și la apariția unor boli cronice precum afecțiunile cardiovasculare, diabetul sau bolile neurodegenerative.

Radicalii liberi – ce sunt și cum se formează în organism?

Radicalii liberi sunt produși în mod natural în corpul uman, ca rezultat al proceselor metabolice normale, dar și sub influența unor factori externi. În cantități moderate, ei au un rol fiziologic benefic – însă atunci când producția lor depășește capacitatea de neutralizare a sistemului antioxidant, pot apărea efecte dăunătoare.

Surse interne de radicali liberi

• Respirația celulară: Este principala sursă de radicali liberi. În timpul producerii de energie la nivelul mitocondriilor, o mică parte din oxigenul utilizat se transformă în specii reactive de oxigen precum radicalul superoxid și peroxidul de hidrogen.
• Sistemul imunitar: Celulele de apărare, cum sunt neutrofilele și macrofagele, generează radicali liberi pentru a neutraliza bacteriile, virusurile și alte particule străine, în cadrul procesului de apărare imună.
• Detoxifierea hepatică: Enzimele din familia citocromului P450, implicate în metabolizarea medicamentelor și a toxinelor, produc în mod natural specii reactive de oxigen ca produs secundar al activității lor.

Surse externe de radicali liberi

• Factorii de mediu: Expunerea frecventă la radiații ultraviolete, poluare atmosferică, fum de țigară sau substanțe chimice toxice stimulează formarea radicalilor liberi într-un ritm crescut, adesea peste capacitatea naturală a organismului de a-i neutraliza.

Simptomele stresului oxidativ și efectele asupra sănătății

Stresul oxidativ este o stare de dezechilibru între radicalii liberi și antioxidanții din organism, care duce la deteriorarea celulelor și accelerarea proceselor de îmbătrânire. La început, semnele pot fi subtile, dar în timp, acumularea daunelor oxidative afectează multiple sisteme ale corpului.
Recunoașterea simptomelor timpurii este esențială pentru a preveni evoluția către afecțiuni cronice și pentru a proteja sănătatea pe termen lung.

Simptomele timpurii ale stresului oxidativ

• Oboseala cronică: Scăderea energiei zilnice este determinată de afectarea producției de energie la nivelul mitocondriilor.
• Îmbătrânirea prematură a pielii: Apariția ridurilor, petelor pigmentare și pierderea elasticității sunt consecințe ale degradării colagenului și elastinei sub acțiunea radicalilor liberi.
• Dureri articulare și musculare: Inflamația cronică provoacă rigiditate matinală, durere persistentă și o recuperare lentă după efort fizic.
• Probleme cognitive: Dificultățile de concentrare, scăderea memoriei și încetinirea procesării informațiilor pot indica afectarea neuronilor de stresul oxidativ.
• Sistem imunitar slăbit: Infecțiile repetate, vindecarea lentă a rănilor și sensibilitatea crescută la boli sunt semne ale diminuării capacității de apărare a organismului.

Efectele pe termen lung asupra sănătății

Dacă nu este controlat, stresul oxidativ poate avea consecințe grave asupra sănătății:

• Boli cardiovasculare: Deteriorarea vaselor de sânge favorizează formarea plăcilor de aterom și crește riscul de hipertensiune, infarct sau accident vascular.
• Tulburări metabolice și neurodegenerative: Poate contribui la instalarea diabetului de tip 2, a bolii Alzheimer sau Parkinson.
• Riscul de cancer: Radicalii liberi pot modifica structura ADN-ului și pot interfera cu mecanismele de reparație celulară, favorizând transformările maligne.

Recunoașterea acestor simptome și adoptarea unui stil de viață echilibrat, bogat în antioxidanți naturali și suplimente de calitate, reprezintă pași esențiali pentru protejarea sănătății celulare.

Cauzele stresului oxidativ – factori interni și externi

Stresul oxidativ apare atunci când echilibrul delicat dintre producția de radicali liberi și capacitatea organismului de a-i neutraliza prin antioxidanți este perturbat. Această dereglare poate fi declanșată de o combinație între factori interni (proprii organismului) și factori externi (asociați mediului și stilului de viață).

Factori interni

• Procesele metabolice naturale: În timpul funcționării celulare normale, organismul produce specii reactive de oxigen ca parte a metabolismului energetic și a mecanismelor de apărare.
• Înaintarea în vârstă: Odată cu trecerea anilor, eficiența sistemului antioxidant scade, iar daunele oxidative se acumulează progresiv la nivel celular.
• Predispoziția genetică: Unele persoane moștenesc o capacitate redusă de a produce enzime antioxidante, ceea ce le face mai vulnerabile la stresul oxidativ.
• Afecțiunile cronice: Boli precum diabetul, afecțiunile cardiovasculare sau procesele inflamatorii de durată favorizează supraproducția de radicali liberi și consumul accelerat al antioxidanților.
• Stresul psihologic cronic: Activează axa hipotalamo–hipofizo–suprarenală, ducând la eliberarea excesivă de cortizol și alți hormoni care cresc nivelul stresului oxidativ în organism.

Factori externi

• Alimentația dezechilibrată: Consumul frecvent de alimente ultraprocesate, bogate în zaharuri rafinate, grăsimi saturate și aditivi chimici, stimulează formarea radicalilor liberi în timpul digestiei.
• Fumatul și consumul de alcool: Aceste obiceiuri introduc toxine și metale grele în organism, supraîncărcând ficatul și sistemele naturale de detoxifiere.
• Poluarea mediului: Expunerea constantă la particule fine, metale grele și substanțe chimice industriale constituie o sursă majoră de stres oxidativ.
• Radiațiile ultraviolete: Expunerea îndelungată la soare, fără protecție, duce la deteriorarea celulelor pielii și la creșterea inflamației locale.
• Administrarea anumitor medicamente: Unele tratamente pot genera radicali liberi ca efect secundar, de aceea este recomandată monitorizarea medicală pe durata terapiei.

Antioxidanții – apărarea naturală împotriva radicalilor liberi

Sistemul antioxidant al organismului reprezintă un mecanism complex de protecție celulară, conceput pentru a neutraliza radicalii liberi și a preveni deteriorarea cauzată de stresul oxidativ. Această rețea funcționează simultan pe mai multe niveluri, combinând enzime protectoare, vitamine și compuși bioactivi proveniți din alimentație, pentru a menține echilibrul oxidativ esențial sănătății.

Tipurile principale de antioxidanți

• Enzimele antioxidante: Constituie prima linie de apărare, fiind produse natural de organism.
  • Superoxid dismutaza (SOD) transformă radicalul superoxid într-o formă mai puțin reactivă – peroxidul de hidrogen.
  • Catalaza și glutation peroxidaza neutralizează ulterior acest peroxid, prevenind formarea radicalilor hidroxil.
• Glutationul: Considerat „antioxidantul principal” al celulelor, joacă un rol central în detoxifierea celulară și în regenerarea altor antioxidanți, precum vitamina C și vitamina E.
• Vitamina C: Antioxidant hidrosolubil, activ în mediul apos al celulelor. Protejează împotriva daunelor oxidative și reface forma activă a vitaminei E.
• Vitamina E: Antioxidant liposolubil, se integrează în membranele celulare, unde previne peroxidarea lipidelor și menține integritatea structurală a celulei.
• Carotenoizii: Compuși vegetali precum beta-carotenul și licopenul protejează organismul de radicalii liberi generați de expunerea la soare și contribuie la sănătatea pielii și a ochilor.
• Polifenolii: Prezenți în plante (ex. flavonoide, antocianine, resveratrol), acești compuși au proprietăți antioxidante și antiinflamatorii, contribuind la protejarea vaselor de sânge și la reglarea proceselor imunitare.

Menținerea unui echilibru antioxidant optim

Eficiența sistemului antioxidant depinde de aportul adecvat de nutrienți și de funcționarea corectă a metabolismului celular. Deficiențele nutriționale, stresul prelungit sau bolile cronice pot reduce capacitatea de apărare a organismului, crescând vulnerabilitatea la stresul oxidativ.

Pentru menținerea unui sistem antioxidant puternic, este esențială o alimentatie echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase, alături de un stil de viață activ și odihnă corespunzătoare.

Strategii de prevenire și combatere a stresului oxidativ

Pentru a contracara efectele stresului oxidativ, este necesară o abordare complexă, care să reducă producția de radicali liberi și să consolideze sistemul antioxidant natural al organismului. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate avea un impact major asupra stării generale de sănătate, a nivelului de energie și a procesului de îmbătrânire.

Adoptă o alimentație bogată în antioxidanți

Consumă zilnic fructe și legume proaspete, surse naturale de antioxidanți și fitonutrienți esențiali pentru neutralizarea radicalilor liberi.

• Fructele de pădure, citricele, legumele cu frunze verzi și legumele intens colorate (ardei, morcovi, sfeclă) sunt deosebit de bogate în compuși protectori precum flavonoidele, vitamina C și carotenoizii.
• Include în dietă alimente integrale, uleiuri vegetale presate la rece și nuci crude, care contribuie la menținerea echilibrului oxidativ.

Practică exerciții fizice moderate

Mișcarea regulată stimulează producția de enzime antioxidante și îmbunătățește oxigenarea țesuturilor.

• Exercițiile aerobice – cum ar fi mersul alert, înotul sau ciclismul – susțin circulația, reduc inflamația și favorizează eliminarea toxinelor.
• Evită însă suprasolicitarea, care poate avea efect invers, crescând temporar stresul oxidativ.

Gestionează stresul emoțional

Stresul psihologic prelungit stimulează secreția hormonilor cortizol și adrenalină, care cresc nivelul radicalilor liberi.

• Încearcă tehnici precum meditația, respirația conștientă, yoga sau plimbările în natură, care pot echilibra sistemul nervos și sprijini funcționarea normală a sistemului antioxidant.

Odihnește-te corespunzător

Somnul de calitate este esențial pentru regenerarea sistemelor antioxidante ale organismului.

• Asigură-te că dormi 7–8 ore pe noapte, într-un mediu liniștit și bine aerisit.
• În timpul somnului, corpul elimină produsele de degradare celulară și repară țesuturile afectate de stresul oxidativ.

Redu expunerea la factori de risc

• Evită fumatul, consumul excesiv de alcool și expunerea la poluanți, care stimulează formarea radicalilor liberi.
• Protejează pielea prin creme cu factor de protecție solară, reducând astfel daunele provocate de radiațiile UV.

Hidratează-te corespunzător

Apa ajută la eliminarea toxinelor și la menținerea echilibrului celular.

• Consumă zilnic suficiente lichide – preferabil apă plată, ceai verde sau infuzie de plante bogate în antioxidanți, precum rooibos sau hibiscus.
• O hidratare optimă susține metabolismul și eficiența proceselor antioxidante.

Menținerea unui echilibru între alimentatie, mișcare, somn și gestionarea stresului reprezintă cea mai sigură cale de a preveni efectele stresului oxidativ. În completare, suplimentele naturale antioxidante din gama Kotys pot susține activ protecția celulară, fiind ideale pentru fortificarea sistemului imunitar și protejarea sănătății pe termen lung.

Există și opțiuni avansate, cum ar fi suplimentele lipozomale, care oferă o absorbție maximă a nutrienților esențiali precum Vitamina C, Magneziu și Glutation. Coenzima Q10 și acidul alfa-lipoic sunt antioxidanți care pot susține funcția mitocondrială și regenerarea altor antioxidanți.

Stresul oxidativ este un proces tăcut, dar profund, care influențează toate nivelurile funcționării organismului – de la celule până la sisteme întregi. Dezechilibrul dintre radicalii liberi și antioxidanți accelerează îmbătrânirea și crește riscul de boli cronice, însă vestea bună este că efectele sale pot fi controlate și chiar prevenite.

Adoptarea unui stil de viață echilibrat – bazat pe alimentatie naturală, somn suficient, mișcare regulată și gestionarea stresului – reprezintă cea mai sigură cale de protecție. În completare, suplimentele antioxidante naturale, precum vitamina C, glutationul, coenzima Q10 sau acidul alfa-lipoic, pot susține activ mecanismele celulare de apărare.

Magazine Timișoara:

• Eugeniu de Savoya, nr 7
• Iulius Town, Pța Consiliul Europei nr 2
• Bulevardul Regele Caron I
• Kaufland, Calea Martirilor 1989 nr 102
• Complex Doina, Str Mureș nr 1

Site

Facebook

Instagram

X.com

https://www.tiktok.com/@enigma.plant

Pe aceeași temă:

Anemie feriprivă – cauze, simptome și metode moderne de tratament la Enigma Plant!

Vitamina K2: Beneficii esențiale, simptomele lipsei și rolul în osteoporoză! Detalii la Enigma Plant!

(26853)

Orchestra Musica Ricercata & Corul Filarmonicii / dirijor Gabriel Bebeșelea, Michael Spyres – baritenor, Liceul de Artă „Ion Vidu”, ora 19

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”;

• Expoziția „Gărâna 2025 – Atelier de creație”, Bastionul Maria Theresia, mansarda B2;

• Expoziția „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă 1800 – 1947”, Bastion Maria Theresia, mansarda B1;

• Expoziția „Zeii de împrumut ai Vienei. Martori împietriți”, Bastionul Maria Theresia, mansarda B2;

• Expoziția „Moonbound – Path to Performance”, Bastionul Maria Theresia – hol.

În perioada sărbătorilor pascale, instituțiile de cultură din subordinea Consiliului Județean Timiș vor fi închise, după cum urmează:

• Centrul Multifuncțional Bastion: închis în perioada 10 – 12 aprilie;

• Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș: închis în perioada 10 – 12 aprilie;

• Muzeul Național al Banatului: închis vineri, 10 aprilie și în perioada 12 – 14 aprilie;

• Muzeul Național de Artă Timișoara: închis în perioada 10 – 14 aprilie;

• Muzeul Satului Bănățean: închis în perioada 12 – 14 aprilie.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare: Luni – Vineri: 8-18, Sâmbătă: 10-18, Duminică: 10-18 (ultimul vizitator: cu 30 de min. înainte de închidere).

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

Declarația a fost făcută în cadrul unei reuniuni a National Action Network, organizație pentru drepturi civile fondată de reverendul Al Sharpton. Întrebată direct dacă intenționează să candideze din nou, Harris a răspuns: „S-ar putea, s-ar putea. Mă gândesc la asta”, stârnind reacții entuziaste din partea publicului.

Harris a precizat că o eventuală candidatură ar depinde de convingerea că ar putea face „o treabă bună pentru poporul american”.

Fosta vicepreședintă a candidat din partea Partidului Democrat la alegerile prezidențiale din 2024, pe care le-a pierdut în fața lui Donald Trump, câștigător atât al votului popular, cât și al colegiului electoral. Anterior, Harris a ocupat funcțiile de senator și procuror general în statul California și a încercat fără succes să obțină nominalizarea democrată pentru scrutinul din 2020.

O posibilă candidatură în 2028 vine într-un context în care o parte dintre alegătorii democrați își doresc noi lideri, după înfrângerea suferită în fața lui Trump.

La evenimentul organizat de National Action Network au participat și alți potențiali candidați democrați, printre care guvernatorul Pennsylvaniei, Josh Shapiro, fostul secretar al Transporturilor, Pete Buttigieg, și guvernatorul statului Illinois, JB Pritzker.

Într-o postare pe Facebook, parlamentara critică mesajele afișate, pe care le consideră lipsite de context, responsabilitate și respect față de femei. Ea a subliniat că propria experiență – două nașteri prin cezariană – nu a fost rezultatul unei alegeri „ușoare”, ci o decizie medicală luată împreună cu medicul, în interesul său și al copiilor.

Cynthia Păun atrage atenția că nașterea nu poate fi redusă la slogane sau mesaje simpliste și că, în multe cazuri, cezariana reprezintă o intervenție necesară, uneori chiar salvatoare. În opinia sa, transformarea unei decizii medicale într-un instrument de propagandă în spațiul public este „iresponsabilă și profund nedreaptă”.

Senatoarea subliniază că femeile au nevoie de informare corectă din partea personalului medical și de sprijin în deciziile pe care le iau, nu de mesaje care le pot influența sau judeca într-un moment vulnerabil.

În acest context, ea cere instituțiilor competente să verifice de urgență panourile respective, să aplice sancțiuni dacă este cazul și să dispună îndepărtarea lor imediată, invocând necesitatea respectării responsabilității în comunicarea publică și a aplicării legii.

foto: Facebook/Cynthia Păun

Producția îi are în rolurile principale pe Halle Bailey și Regé-Jean Page, alături de Marco Calvani, Lorenzo de Moor, Aziza Scott, Nia Vardalos și Isabella Ferrari.

Filmul urmărește povestea Annei (Halle Bailey), o tânără bucătăreasă care ia o decizie neașteptată și se mută ilegal într-o vilă abandonată din Toscana și pretinde că este logodnica proprietarului. Viața ei se schimbă complet atunci când îl întâlnește pe Michael (Regé-Jean Page), vărul proprietarului, iar între cei doi începe o relație complicată, marcată de atracție, tensiuni și situații imprevizibile.

Caryn James, de la The Hollywood Reporter, spune despre film: „Strălucirea lui Bailey este evidentă. Ea atrage atenția camerei, iese în evidență pe ecran și îi oferă Annei o energie inocentă, care face ca micile ei stratageme să pară jucăușe și inofensive. Filmul îi oferă câteva momente în stilul comediilor romantice cu Julia Roberts, mici monologuri pe care le interpretează cu multă naturalețe și expresivitate. Când îi spune în cele din urmă lui Michael că îl iubește, momentul amintește puțin de scena din «Notting Hill» cu replica «Sunt doar o fată în fața unui băiat».

Coiro gestionează eficient scenele de romantism și cele de familie. Elementele spectaculoase sunt păstrate pentru imagine, precum costumele medievale colorate din parada festivalului și preparatele atent prezentate. La un moment dat, un grup de turiști se oprește într-o podgorie. Două femei îi observă pe Anna și Michael sărutându-se și compară ceea ce văd cu «Under the Tuscan Sun» și «Eat, Pray, Love». Creatorii filmului «Tu, eu și Toscana» știu exact în ce gen se încadrează și nu încearcă să iasă din această zonă. Din fericire, reușesc să fac acest lucru să funcționeze”.

„Tu, eu și Toscana”, poate fi văzut de luni, 13 aprilie, în avanpremieră în cinematografele din țară. Pentru publicul timișorean va avea loc o proiecție la Cinema Victoria, sâmbătă, 18 aprilie, de la 19:30.

Evenimentul va avea loc în două etape: fazele eliminatorii și semifinala sunt programate în 22 mai, la Facultatea de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara, în timp ce finala și concertul de gală vor avea loc pe 24 mai, la Centrul Turistic „Studio Rural 5” din Comeat. Organizatorii își propun astfel nu doar să susțină arta, ci și să atragă publicul către zone mai puțin cunoscute, punând în valoare frumusețea regiunii.

„Ne dorim ca acest concurs să fie mai mult decât o competiție – un spațiu de întâlnire între artiști și public, între muzică și locuri care merită descoperite”, transmit organizatorii.

Participarea este gratuită, iar înscrierile sunt deschise până în 16 mai. Pot participa tineri de minimum 16 ani, care trebuie să pregătească patru lucrări din repertoriul operei lirice italiene, adaptate categoriei vocale proprii și interpretate în limba și tonalitatea originală.

Concursul va oferi premii cu valori între 200 și 800 de euro, iar evenimentul se va încheia cu un concert de gală deschis publicului, susținut de laureații competiției.

Toate detaliile legate de procedura de înscriere și regulamentul competiției le puteți găsi AICI.

„Circulația vaporetto va fi temporar modificată în perioada 14 aprilie 2026 – 17 aprilie 2026, în contextul lucrărilor de reabilitare desfășurate la Podul Iuliu Maniu (Podul Muncii). În acest interval, navele de pasageri vor circula pe traseul Mihai Viteazul (Uzina de Apă) – Ștefan cel Mare (strada Dragalina), tur-retur. Pe durata lucrărilor, stațiile vaporetto Constantin Brâncoveanu și Ardealul vor fi suspendate”, au transmis reprezentanții STPT.

Vă amintim, lucrările la Podul Muncii au început la finalul lunii martie. Aici intervine asocierea ZSN CARDINAL (lider) – ARDELEAN COMPANY NORD VEST SRL – CML.RO SRL, cea cu are primăria a semnat un contract de peste 30 de milioane de lei, fără TVA, după o contestație respinsă de CNSC, dar aprobată până la urmă de instanțele de judecată. Lucrările ar trebui să fie gata într-un an, deci, teoretic, până în februarie 2027.

Zilele trecute, viceprimarul Ruben Lațcău anunța că, după Paște, va fi demontat tablierul podului, motivul pentru care se și oprește circulația pe Bega.

;