Acțiunea a avut loc între orele 11-15 și a urmărit, în principal, respectarea regulilor de circulație și păstrarea vitezei adecvate.

Cele mai multe amenzi au fost date șoferilor care au apăsat prea tare pedala de accelerație. 104 dintre cele 167 de amenzi au fost pentru depășirea vitezei legale.

Aproape 20 au fost date pentru nepurtarea centurii de siguranță, iar două pentru depășiri neregulamentare. Polițiștii au mai dat 43 de amenzi pentru alte abateri constatate în trafic.

În timpul controalelor a fost descoperită și o infracțiune. Un șofer a fost depistat la volanul unui autoturism neînmatriculat.

Polițiștii au reținut cinci permise de conducere și au retras opt certificate de înmatriculare.

Acțiunea nu s-a rezumat doar la amenzi. Polițiștii au stat de vorbă cu participanții la trafic și le-au transmis recomandări pentru a circula în siguranță, în special în ceea ce privește viteza.

Pe lângă cele 126 de ghiozdane pregătite pentru copii, s-au strâns și 300 de caiete, care vor fi distribuite, la rândul lor, celor care au nevoie de sprijin pentru a începe școala cu cele necesare.

Donațiile au fost direcționate cu prioritate către copiii care trăiesc în cele mai dificile condiții și care se află în evidențele Direcției de Asistență Socială.

Printre beneficiari se numără copii de la Centrul de zi Kuncz, dar și copii monitorizați prin Serviciul Management de Caz pentru Copil și Familie și Serviciul de Reziliență și Mobilizare Comunitară.

Beneficiarii provin din toate grupele de vârstă școlară, de la cei care pășesc pentru prima dată într-o sală de clasă până la elevi care se întorc la școală pentru un nou an de studiu.

Fiecare ghiozdan a fost pregătit astfel încât să conțină rechizitele necesare pentru începutul anului școlar: penar complet, caiete, instrumente de scris, articole de artă și alte materiale școlare.

Ghiozdane copii Timișoara

Sprijin pentru prevenirea abandonului școlar

Reprezentanții DASMT spun că sprijinul comunității poate avea un efect important asupra copiilor, nu doar din punct de vedere material, ci și emoțional.

„Ne bucurăm că și în acest an comunitatea a răspuns apelului nostru și s-a mobilizat pentru a sprijini copiii care au nevoie de noi. Le mulțumim atât timișorenilor, cât și celor din localitățile limitrofe care au ales să ne fie alături. Pentru copii, un ghiozdan înseamnă bucuria de a începe școala cu lucruri noi, asemenea colegilor săi, fără să se simtă diferiți sau excluși din cauza situației materiale a familiei”, spune Flavius Ilioni, directorul general interimar al DASMT.

Acesta își dorește ca proiectul să se dezvolte de la un an la altul și să devină o tradiție a comunității timișorene.

Prin campania „Un ghiozdan pentru fiecare”, Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara urmărește să contribuie la prevenirea abandonului școlar și reducerea riscului de excluziune socială.

Pentru copiii proveniți din familii cu posibilități financiare reduse, costurile începerii unui nou an școlar pot reprezenta o povară importantă. Un ghiozdan echipat cu rechizite înseamnă, în acest context, nu doar obiecte necesare pentru școală, ci și șansa ca elevii să înceapă anul fără sentimentul că sunt diferiți față de colegii lor.

Pe aceeași temă:

FOTO. De la „Vor să ne fure copiii!” la cum a ajuns centrul social din Kuncz să schimbe viețile a sute de familii – Tion

Mame la 12 ani, familii în rulote și infestări cu ploșnițe. Situațiile gestionate de Serviciul Management de Caz pentru Copii și Familii Timișoara – Tion

Construirea sălii de sport face parte dintr-un proiect mai amplu, finanțat prin Programul Regional Vest, cu o valoare totală de 10.405.462,51 lei.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, aproximativ 7,71 milioane de lei din această sumă provin din fonduri europene, iar 2,48 milioane de lei reprezintă finanțare de la bugetul de stat. Contribuția proprie a comunei este de aproximativ 208.000 de lei.

Valoarea de 6,95 milioane de lei menționată în licitația lansată acum se referă la lucrările de execuție, în timp ce suma de 10,4 milioane de lei reprezintă valoarea totală a proiectului.

Proiectul a început în decembrie 2025 și este prevăzut să se încheie la 31 decembrie 2028. La 7 septembrie, proiectul figurează cu un progres estimat de 25%.

Sala va fi construită lângă școală

Primăria Balinț anunța în luna iulie că sala de sport va fi construită în curtea Școlii Gimnaziale din localitate.

Conform descrierii proiectului, noua infrastructură va putea fi folosită pentru orele de educație fizică, activități extracurriculare și alte activități educaționale și sportive.

Administrația locală preciza că sala ar urma să găzduiască și competiții, activități socio-educaționale și evenimente pentru comunitate. Balinț face parte, de asemenea, dintr-un consorțiu educațional alături de comunele Bara, Bethausen, Ghizela și Ohaba Lungă, iar sala ar urma să poată fi utilizată și pentru activități între școlile din aceste localități.

„Am semnat contractul de finanțare pentru construirea noii săli de sport din Balinț, o investiție de peste 2 milioane de euro, finanțată prin Programul Regional Vest 2021–2027. Sala va fi construită în curtea Școlii Gimnaziale Balinț, acolo unde îi este locul: lângă copii, lângă profesori și în mijlocul vieții școlii.

(…) Proiectul nu înseamnă doar construirea unei săli de sport. Înseamnă activități sportive și socio-educaționale, competiții, tabere, evenimente pentru comunitate și programe prin care copiii, profesorii și părinții vor fi implicați împreună. Ne dorim ca această sală să fie folosită de dimineața până seara. Să fie un loc în care copiii vin cu drag, profesorii găsesc sprijin pentru activități noi, iar părinții se implică și sunt parte din viața școlii”, transmiteau în iulie reprezentanții Primăriei Balinț.

Mai mult de jumătate dintre șomerii înregistrați la AJOFM Timiș beneficiază de indemnizație de șomaj. Este vorba despre 2.025 de persoane, reprezentând 56,06% din total.

Dintre acestea, 1.909 persoane primesc indemnizația integrală de 75%, în timp ce alte 116 persoane beneficiază de cota de 50%.
Alți 1.587 de șomeri, adică 43,94% din total, nu beneficiază de indemnizație. Aceștia au însă acces gratuit la servicii de mediere a muncii, consiliere profesională și formare.

Șomerii de peste 40 de ani, cei mai numeroși

Datele AJOFM arată că problema șomajului este mai accentuată în rândul persoanelor mature. Cei de peste 40 de ani reprezintă peste 66% dintre șomerii înregistrați în județ.

Cea mai numeroasă categorie este cea a persoanelor de peste 55 de ani, cu 1.003 persoane, reprezentând 27,77% din total.

Urmează:
• 40–49 de ani: 857 persoane – 23,73%;
• 30–39 de ani: 581 persoane – 16,09%;
• 50–55 de ani: 541 persoane – 14,98%;
• sub 25 de ani: 429 persoane – 11,88%;
• 25–29 de ani: 201 persoane – 5,56%.

Cifrele arată că tinerii reprezintă o proporție mai redusă din totalul șomerilor, în timp ce persoanele trecute de 40 de ani sunt cele mai numeroase în evidențele agenției. Nivelul de educație reprezintă un alt factor important. Mai mult de jumătate dintre șomerii din Timiș – 1.931 de persoane, adică 53,46% – au studii primare, gimnaziale sau profesionale. Alte 1.068 de persoane, respectiv 29,57%, au studii liceale și postliceale.

Persoanele cu studii superioare reprezintă cea mai mică pondere, cu 613 șomeri, adică 16,97% din total.

Aproape jumătate dintre șomeri sunt înregistrați la Timișoara

Din punct de vedere teritorial, Timișoara concentrează cea mai mare parte a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

La punctul de lucru din municipiu erau înregistrați 1.744 de șomeri, dintre care 957 femei. Numărul reprezintă aproape jumătate din totalul șomerilor din județ.

Situația celorlalte puncte de lucru este următoarea:

• Lugoj: 466 de șomeri, dintre care 243 femei;
• Sânnicolau Mare: 391, dintre care 191 femei;
• Deta: 323, dintre care 189 femei;
• Jimbolia: 280, dintre care 139 femei;
• Făget: 253, dintre care 114 femei;
• Buziaș: 155, dintre care 91 femei.

Peste 1.900 de locuri de muncă vacante în Timiș

În același timp, angajatorii din județ continuă să caute personal. Pe parcursul lunii august, prin intermediul AJOFM Timiș au fost înregistrate 1.959 de locuri de muncă vacante.

Cele mai multe provin din sectorul privat, care oferă 1.845 de posturi, adică 94,18% din total. Sectorul public are disponibile 114 locuri de muncă, reprezentând 5,82%.

În funcție de nivelul de pregătire solicitat, cele mai multe posturi sunt destinate persoanelor cu studii medii – 1.175 de locuri de muncă, adică 60% din total.

Pentru muncitori calificați sau necalificați sunt disponibile alte 443 de posturi, reprezentând 22,6%, în timp ce absolvenții de studii superioare au la dispoziție 341 de locuri de muncă, adică 17,4%.

Datele arată astfel o piață a muncii în care șomajul rămâne redus, dar angajatorii continuă să aibă nevoie de forță de muncă, în special de persoane cu studii medii și muncitori calificați sau necalificați.

Informații despre locurile de muncă disponibile, programele de formare profesională și serviciile gratuite oferite de AJOFM Timiș pot fi obținute de la sediul instituției sau de pe pagina oficială a agenției.

Evenimentul are loc în fiecare an, în prima duminică din septembrie, și transformă străzile orașului din sudul Țărilor de Jos într-o adevărată expoziție în aer liber.

Dimensiunile carelor alegorice sunt impresionante. Unele dintre acestea ajung la aproximativ nouă metri înălțime și pot fi acoperite cu până la jumătate de milion de dalii.

Spre deosebire de paradele clasice, carele de la Zundert nu sunt propulsate de motoare. Ele sunt împinse pe străzile orașului de voluntari, ceea ce face ca spectacolul să fie și mai strâns legat de comunitatea locală.

Pentru unul dintre carele prezentate în acest an, voluntarii au estimat că au fost culese aproximativ 400.000 de flori. În total, câmpurile de dalii din Zundert se întind pe aproximativ 33 de hectare, iar pentru decorarea tuturor creațiilor sunt folosite în jur de opt milioane de flori.

Orașul lui Van Gogh

Pregătirile încep cu luni înainte

În spatele celor câteva ore de spectacol se află luni întregi de muncă. Cele 20 de comunități participante își cultivă propriile dalii, construiesc structurile carelor și fixează manual florile. Pasiunea localnicilor pentru eveniment este atât de puternică încât are și un nume: „corsokoorts” – „febra corso”.

Pregătirile încep încă din luna mai, iar numeroși localnici își dedică timpul liber cultivării florilor, culesului daliilor, construcției și decorării uriașelor care alegorice.

Carele alegorice nu sunt doar spectaculoase din punct de vedere vizual, ci transmit și povești. Temele ediției din acest an au fost diverse, de la commedia dell’arte și vrăjitorie până la copiii victime ale războiului.

Spectacolul continuă și după paradă. Creațiile pot fi admirate și luni, înainte ca marți să înceapă demontarea lor, pe măsură ce florile se ofilesc și se usucă. Tradiția paradelor de tip „corso”, în care comunitățile construiesc care alegorice decorate cu flori, a fost inclusă în 2021 pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO.

Pentru cei aproximativ 20.000 de locuitori ai orașului Zundert, Corso este însă mai mult decât o paradă. Este o tradiție care implică întreaga comunitate și care transformă, pentru câteva zile, orașul natal al lui Van Gogh într-un uriaș spectacol de flori, artă și imaginație.

Opt milioane de dalii, zeci de comunități și luni întregi de muncă voluntară fac din Corso Zundert unul dintre cele mai spectaculoase evenimente florale din Europa.

„Investiția municipalității va asigura infrastructura necesară pentru întreținerea noii flote de tramvaie și va permite efectuarea simultană a lucrărilor de mentenanță pentru mai multe vehicule. Noua hală va fi dotată cu o cale de rulare, un pod rulant cu o capacitate de 5 tone, o groapă tehnică și 12 elevatoare. Dotările vor permite accesul echipelor tehnice la principalele componente ale tramvaielor și vor eficientiza operațiunile de întreținere și reparații. Accesul la hală va fi asigurat din bulevardul Dâmbovița și din strada Ardealului”, menționează reprezentanții primăriei.

Noua hală va avea o lungime de aproximativ 90 de metri și o suprafață de 860 metri pătrați. Pentru proiectarea și execuția noii hale, primăria va plăti în total aproape 12 milioane de lei, fără TVA – aproape 14,5 milioane de lei sau puțin peste 2,7 milioane de euro, cu TVA. Lucrările, realizate de asocierea ZARON SRL (lider) – EN ELECTRIC PROIECT OFFICE SRL, ar trebui să dureze 10 luni.

foto: PMT

Ani de întârzieri, contestații și o licitație reluată

Vă amintim, hala era prevăzută încă din 2019, de la încheierea contractului prin care Primăria Timișoara a achiziționat primele 23 de tramvaie noi, produse de Bozankaya. Turcii au livrat inclusiv echipamentele pentru mentenanța mijloacelor de transport în comun, însă primăria avea obligația de a amenaja spațiul în care acestea să fie folosite.

De abia la începutul lui 2024 a fost lansată licitația pentru construirea halei, însă până la urmă, deși contestațiile au fost respinse, înțelegerea a picat. Municipalitatea a reluat procedura în 2025, iar până în decembrie avea patru oferte. Până la urmă, a fost desemnată câștigătoare cea a asocierii amintite mai sus.

Colegii îl descriu drept un profesionist, un camarad de încredere și un om devotat meseriei.

„Astăzi, familia Jandarmeriei Timiș este mai săracă”, au transmis reprezentanții instituției, care și-au exprimat regretul și recunoștința pentru întreaga activitate desfășurată de Mihai Șulea.

Înmormântarea va avea loc marți, 8 septembrie, de la ora 16, în localitatea Orțișoara, cu onoruri militare și foc de salvă.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

foto: IJJ Timiș

Toate cele trei persoane au fost transportate la spital conștiente și cooperante ulterior.

La locul accidentului au ajuns rapid pompierii, cu o autospecială de stingere dotată cu modul de descarcerare și o ambulanță SMURD. În sprijinul acestora au fost trimise și două ambulanțe SAJ.

„O femeie, de 62 de ani, a condus un autoturism pe DN 6, dinspre localitatea Chizătău înspre localitatea Topolovățu Mare, iar, la un moment dat, într-o curbă la dreapta, ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare, pătrunzând pe sensul opus de mers și intrând în coliziune cu un cap de pod, ulterior răsturnându-se. În urma impactului au rezultat trei victime, respectiv femeia de 62 de ani, precum și doi bărbați, pasageri în autoturism, de 30 și 31 de ani. Cu toții au fost transportați la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale”, transmit polițiștii.

În cauză a fost întocmit un dosar penal săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Artiștii lucrează direct în piața de vechituri

În cele două zile, piața „Ocsko” va găzdui expoziții, ateliere și intervenții realizate de artiști din domenii diferite.

Ciprian Homorodean va amenaja standuri culturale temporare în interiorul pieței, în timp ce fotografii Eva Herczegh, Oliver Merce și Krystyna Lytvinenko vor documenta spațiul și oamenii care îl frecventează.

Ion Barbu va realiza o intervenție artistică folosind și reinterpretând obiecte găsite în piață. Beatrice Arzoiu va lucra cu fotografii vechi, imagini, reviste, ziare și alte obiecte recuperate, pe care le va transforma într-un atelier de colaj.

Proiectul Plan Zero, realizat de Alin Rotariu și Mihai Drăgan, continuă direcția de bricolaj începută la ediția anterioară, prin repararea, transformarea și reutilizarea unor obiecte vechi.

La festival revine și Radio Ocico, proiect care recuperează obiecte și elemente de cultură materială din piață și le leagă de amintiri, design și atmosfera unor perioade trecute.

Rod Festival – ediția a VII-a

Un spectacol de teatru pornit din poveștile pieței

Unul dintre evenimentele principale ale ediției este spectacolul „Nu mă opri”, construit pe baza unor întâmplări și povești culese din piața „Ocsko”. Textul este semnat de scriitoarea și jurnalista Elena Vlădăreanu, iar spectacolul este realizat împreună cu actrița Ana Maria Ursu și regizoarea Alina Ilea.

Reprezentația va avea loc sâmbătă, 12 septembrie, de la ora 18.00, chiar în piața de vechituri.

Desen, literatură, muzică și podcast în program

Programul mai cuprinde o expoziție semnată de artistul vizual Dan Perjovschi și un atelier de croitorie creativă susținut de Orlando Hegheduș/Onek. Atelierul folosește materiale găsite în piață și abordează teme precum consumul, necesitatea, comoditatea și precaritatea.

Asociația culturală Ariergarda va organiza un tur ghidat despre Mehala și piața de vechituri, pornind de la poveștile prezente în volumele scriitorilor Viorel Marineasa și Daniel Vighi.

Rod Festival include și o sesiune de caricatură realizată de Cătălin Nedelcu, precum și o expoziție a grupului desenatorilor documentari, care va înregistra grafic intervențiile desfășurate în timpul festivalului.

Scriitoarea Mădălina Aldescu va participa la o rezidență literară, în cadrul căreia va documenta piața prin scris.

Programul este completat de intervenții sonore și muzicale realizate de Alin Tudor și Alexandru Huțu. De asemenea, studioul mobil de podcast Dissidance se va deplasa prin piață și va realiza conținut împreună cu invitații săi, printre care Tudor Crețu, Viorel Marineasa, Goran Mrakic și Aco Stankovic.

În ambele zile, 12 și 13 septembrie, între orele 9.00 și 14.00, publicul poate vedea expozițiile de fotografie, colaj și desen documentar, instalațiile și performance-urile și poate participa la sesiunile de caricatură și atelierele organizate în piață.

Rod Festival – „Mândrie și Nailon” este organizat de Asociația Documentor și finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, în cadrul programului „Cultura în prezent”. Toate evenimentele sunt gratuite.

„Refugiu vorbește, prin titlul și prezența sa, despre una dintre nevoile esențiale ale omului contemporan: aceea de a găsi un loc în care să se poată opri, regăsi și simți în siguranță. Într-un oraș aflat într-o permanentă mișcare, sculptura poate deveni un asemenea moment de suspendare – un spațiu al privirii și al reflecției. Arta în spațiul public are puterea de a schimba nu doar un loc, ci și felul în care îl privim. Prin votul său, publicul a ales o lucrare care va intra în dialog cu orașul și cu oamenii săi. Este un gest important pentru cultura urbană a Timișoarei și pentru felul în care comunitatea se raportează la arta contemporană”, transmit organizatorii.

Un premiu decis de public

Campania de vot s-a desfășurat pe parcursul a patru săptămâni și s-a încheiat vineri, 4 septembrie. În total, au fost înregistrate 1.783 de participări, dintre care 1.700 de voturi exprimate pentru cele patru lucrări finaliste.

Rezultatul final a fost:

• Virgil Scripcariu – „Refugiu”: 663 de voturi — 39%
• Larisa Sitar – „Figuri șezând”: 646 de voturi — 38%
• Bogdan Rața & Dan Vișovan – „Sculpturi tăiate”: 309 voturi — 18,18%
• Șerban Ionescu – „Turnătorie”: 82 de voturi — 4,82%

Virgil Scripcariu câștigă astfel premiul în valoare de 8.000 de euro, iar „Refugiu” devine lucrarea care va reprezenta ediția 2026 a Premiului Peter Jecza pentru SCULPTURA ANULUI.

„Refugiu” ajunge în Piața Unirii

Lucrarea câștigătoare va fi amplasată la finalul lunii octombrie 2026, în Piața Unirii din Timișoara, unde va rămâne timp de șase luni. Ulterior, „Refugiu” va fi mutată pe platoul transformat în parc de sculptură de la Shopping City Timișoara, continuându-și astfel traseul în spațiul public și întâlnirea cu publicul.

Decernarea premiului și prezentarea lucrării câștigătoare vor avea loc în cadrul unui eveniment special organizat în luna octombrie 2026, la care vor participa susținătorii proiectului, organizatorii, membrii juriului și artiștii implicați în această ediție.

În paralel, publicul va putea descoperi și expoziția colectivă a artiștilor nominalizați.

55 de artiști înscriși și un juriu de specialitate

Ediția din acest an a înregistrat 55 de aplicații din partea artiștilor, număr care confirmă interesul constant al scenei artistice contemporane pentru sculptură și pentru intervenția în spațiul public.

Selecția a fost realizată de un juriu format din personalități consacrate ale artei vizuale, sculpturii, arhitecturii și managementului cultural: Celia Ghyka – arhitect; Andrei Petru Jecza – vicepreședinte al Fundației Jecza; Ana-Maria Mihăescu – președinta Asociației Castel Salbek; Aurelia Mocanu – critic de artă; Ciprian Mureșan – artist vizual; Alex Radu – manager cultural, fondator RAD Sculpture Park; Maria Rus-Bojan – critic de artă și curator.

Arta care intră în dialog cu orașul

Premiul Peter Jecza pentru SCULPTURA ANULUI pornește de la o idee simplă și esențială: sculptura nu trebuie să rămână izolată în spațiul convențional al galeriei sau al muzeului. Ea poate deveni parte din viața unui oraș, poate modifica percepția asupra unui loc și poate genera un dialog neașteptat între operă, spațiu și comunitate.

După experiența edițiilor anterioare, proiectul păstrează și în acest an expoziția artiștilor nominalizați, cu lucrări prezentate în spațiul public, în fața Shopping City Timișoara, Calea Șagului nr. 100.

În cadrul expoziției vor fi prezentate lucrările:

• Alexandra Brânzac – „The Weight We Carry”
• Maria-Mădălina Brîneț – „Monument domestic”
• Ștefan Crețu – „Polar Mountain Shrimp”
• Vladimir Florentin – „Blind Spot”
• Mihai Iepure-Gorski – „Pasăre căzută”
• Ana-Suzana Ionescu – „This will be my Time”
• Zoltan Kovacs – „Darul ciobanului”
• Ileana Oancea – „Orașul”
• Mihai Țopescu – „Structuri emergente”

Acestora li se alătură lucrările finaliste ale ediției 2026 a Premiului Peter Jecza pentru Sculptura Anului: „Turnătorie” (Șerban Ionescu), „Sculpturi tăiate” (Dan Vișovan și Bogdan Rață), și „Figuri șezând” (Larisa Sitar); iar de anul viitor și „Refugiu”, creația lui Virgil Scripcariu.

Premiul poartă numele sculptorului Peter Jecza, membru fondator al Fundației Triade (devenită, de anul acesta, Fundația Jecza), ca omagiu adus contribuției sale semnificative la sculptura românească contemporană.