„Mâine răcirea se va resimți în întreaga țară, pentru că maximele vor scădea cu mai mult de 10-15 grade față de ceea ce am înregistrat azi. Dacă astăzi în Capitală, 25 de grade, mâine doar 8-9 grade Celsius, iar maximele în întreaga țară, între 5 până la 11 grade”, a declarat Elena Mateescu, vineri, la Antena 3.

Până duminică dimineață, la ora 10, este în vigoare o informare meteorologică ce vizează răcirea accentuată, precipitațiile și intensificările de vânt. La munte sunt așteptate ninsori, iar stratul de zăpadă ar putea ajunge la 5-10 centimetri.

Vineri, în schimb, vremea a fost neobișnuit de caldă pentru această perioadă. La Turnu Măgurele s-au înregistrat 28 de grade, iar la mai multe stații din sudul țării, inclusiv la Oltenița și Zimnicea, temperaturile au ajuns la 27 de grade. În Capitală au fost 25 de grade.

Tot vineri, ANM a consemnat recorduri zilnice de temperatură la 44 de stații meteorologice, atât pentru valorile maxime, cât și pentru cele minime înregistrate în dimineața zilei de 13 noiembrie.

Fostul premier spune că rezultatele obținute nu trebuie compromise și avertizează că redresarea economică rămâne fragilă.

„ Nu am promis că va fi o redresare peste noapte. Am promis că efectele bune se vor vedea și ne-am ținut de cuvânt. Le mulțumesc românilor și companiilor din România pentru eforturile pe care le-au făcut și le fac. Aceste eforturi nu trebuie risipite. Trebuie să fim prudenți, pentru că dificultățile nu au trecut. Creșterea economică este fragilă și avem încă mult de lucru. Avem nevoie de finanțe publice sănătoase și de o economie puternică, obiective care se construiesc cu disciplină, tenacitate și fără populisme”, a scris Bolojan pe Facebook.

Liderul PNL a lansat apoi un atac direct la adresa social-democraților, pe care îi acuză că nu se concentrează pe guvernare și că folosesc proiecte pe care nu le fundamentează pentru a distrage atenția de la problemele proprii.

„PSD a vrut puterea, dar pare că nu este capabil să își asume guvernarea în interesul țării noastre. Le-am lăsat o economie care a reînceput să crească și un buget stabilizat. Sper să nu își bată joc de moștenirea primită”, a mai transmis fostul premier.

Regiunea București-Ilfov înregistrează o pondere de 47,3%, peste media europeană. În schimb, toate celelalte șapte regiuni ale României au procente mai mici decât media națională.

În regiunea Vest, 17,3% dintre tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani au studii superioare. Procentul este al treilea cel mai mic din țară, după Sud-Est, cu 16,4%, și Sud-Muntenia, cu 16,7%.

Situația plasează trei regiuni românești printre cele cinci regiuni ale Uniunii Europene cu cele mai mici ponderi ale tinerilor absolvenți de facultate. Singura regiune cu un rezultat mai slab decât acestea este Mayotte, departament francez din Oceanul Indian, unde procentul este de 14,3%. În clasamentul celor mai slabe cinci se află și Guyane, regiune franceză din America de Sud.

La polul opus, cele mai mari ponderi ale tinerilor cu studii superioare sunt înregistrate în regiunile din jurul capitalelor Lituaniei, Franței și Irlandei, unde procentele depășesc 70%.

foto: Eurostat

Cum se situează celelalte regiuni ale țării

După regiunea Vest, cele mai mici procente sunt înregistrate în Nord-Est, cu 19%, Sud-Vest Oltenia, cu 20,4%, Centru, cu 20,6%, și Nord-Vest, cu 22,8%.

La nivelul macroregiunilor, situația este similară. Cele mai mici valori sunt în Macroregiunea Doi, care include regiunile Nord-Est și Sud-Est, cu 18%, și în Macroregiunea Patru, formată din Sud-Vest Oltenia și Vest, cu 18,9%. Macroregiunea Unu, care cuprinde Nord-Vest și Centru, are 21,8%.

Singura macroregiune care trece de media națională este Macroregiunea Trei, cu 32,1%. Aceasta include București-Ilfov și Sud-Muntenia, iar rezultatul este influențat de procentul ridicat înregistrat în Capitală.

În total, șapte dintre cele opt regiuni ale României și trei dintre cele patru macroregiuni se află printre ultimele 18 din Uniunea Europeană în privința ponderii tinerilor cu studii superioare. Alături de România, în acest grup se regăsesc regiuni din Ungaria, Cehia și Spania, precum și cele două teritorii franceze de peste mări, Mayotte și Guyane.

Persoanele care dețin informații care pot ajuta la identificarea presupusului autor sunt rugate să contacteze autoritățile la judiciar@tm.politiaromana.ro sau la telefon 0256.402.004.

Polițiștii fac apel la cetățeni să sprijine ancheta și să ofere orice informație relevantă.

Acțiunea are loc în 2022, într-un oraș de provincie din Rusia. Gleb, un om de afaceri aflat într-o situație dificilă, este presat de autoritățile locale să trimită mai mulți angajați ai companiei sale pe frontul războiului din Ucraina. În același timp, descoperă că soția sa, Galina, are o relație cu un alt bărbat. Cele două situații îl împing într-o criză personală, iar filmul urmărește felul în care acesta reacționează la presiunile din jurul său.

„Minotaur” a avut premiera mondială în competiția oficială a Festivalului de Film de la Cannes, pe 19 mai 2026, unde a câștigat Marele Premiu și premiul pentru coloana sonoră. Filmul a fost primit cu aprecieri de criticii de film și a fost ales de Franța pentru a reprezenta țara la categoria „Cel mai bun film internațional” la premiile Oscar din 2027.

„Viața în vreme de război este tema filmului lui Andrei Zviaghințev. Acțiunea se petrece în Rusia de provincie și prezintă portretul unei națiuni paralizate de dezamăgire și teamă, care începe treptat să accepte sau, dimpotrivă, să se refugieze într-o negare colectivă a teribilei greșeli făcute în Ucraina.

Filmul este o reinterpretare inspirată a producției ‚La Femme Infidèle’, realizată de Claude Chabrol în 1969, combinată cu ‚Suflete moarte’ de Gogol și cu cele 14 sacrificii cerute Minotaurului în mitologia greacă. Este și un thriller noir despre infidelitate și crimă din răzbunare, cărora contextul cinismului mortal și al lipsei de onestitate politică le dă un nou înțeles. Este o lume în care oameni puternici, apăsați de propria ură de sine, au făcut din ascunderea faptelor reprobabile un mod de viață.

(…) Interpretările lui Mazurov și Lebedeva sunt remarcabile, iar regia lui Zviaghințev este excelentă, cu cadre în lumina rece a zilei și scene filmate pe străzi și printre blocuri apăsătoare. Totul arată aici ca locul unei crime”, a spus Peter Bradshaw, de la The Guardian, despre film.

„Minotaur” poate fi văzut începând de vineri, 13 noiembrie, în cinematografele din țară. Pentru publicul timișorean, vor avea loc două proiecții la Cinema Timiș: sâmbătă, 14 noiembrie, de la 17:30 și miercuri, 18 noiembrie, de la 19.

Acordul-cadru cu firmele câștigătoare va avea o durată de patru ani. Serviciile vor fi prestate prin contracte subsecvente, fiecare cu o durată estimată de patru luni, care poate fi modificată în funcție de condițiile meteorologice.

Șase zone, cu valori de până la 11 milioane de lei

Licitația este împărțită în șase loturi, corespunzătoare unor zone ale județului. Cea mai mare valoare estimată este pentru Zona IV, unde acordul-cadru poate ajunge la 11,07 milioane de lei, fără TVA.

Valorile estimate pentru fiecare zonă, pe întreaga perioadă de patru ani, sunt:

• Zona I: între 5,04 și 8,32 milioane de lei
• Zona II: între 5,19 și 8,99 milioane de lei
• Zona III: între 5,06 și 8,41 milioane de lei
• Zona IV: între 6,64 și 11,07 milioane de lei
• Zona V: între 6,34 și 10,45 milioane de lei
• Zona VI: între 6,09 și 9,95 milioane de lei

În total, valoarea minimă estimată a acordurilor-cadru este de 34.383.144,80 lei, iar cea maximă ajunge la 57.213.628 de lei, fără TVA. Acestea sunt limitele estimate pentru contractele care vor fi încheiate în următorii patru ani, nu o sumă care va fi cheltuită automat.

Firmele interesate pot depune oferte pentru cel mult două dintre cele șase loturi. Un operator economic poate câștiga ambele zone pentru care a licitat, dacă îndeplinește condițiile de calificare și obține cel mai mare punctaj.

Ce drumuri intră în fiecare zonă

Potrivit anexelor caietului de sarcini, cele șase zone acoperă mai multe regiuni ale județului, de la nord și vest până în sud și est.

• Zona I – 205,72 kilometri cuprinde drumuri din nordul județului, în zona Periam, Sânpetru Mare, Sânnicolau Mare, Gottlob, Lovrin, Grabaț, Lenauheim, Biled, Iecea Mare, Satchinez și Orțișoara.
• Zona II – 215,22 kilometri acoperă zona de vest și sud-vest a Timișoarei, cu trasee spre Utvin, Sânmihaiu Român, Sânmihaiu German, Cenei, Becicherecu Mic, Dudeștii Noi, Săcălaz, Foeni, Peciu Nou, Uivar, Parta, Petroman și Ciacova. În această zonă este inclusă și pista de biciclete Timișoara – frontiera cu Serbia.
• Zona III – 212,07 kilometri cuprinde sectoare din sudul județului, în zona Șag, Giroc, Deta, Gătaia, Jamu Mare, Denta, Ciacova, Jebel, Liebling, Ghilad, Banloc, Birda, Chevereșu Mare, Nițchidorf și Sacoșu Turcesc.
• Zona IV – 286,38 kilometri este cea mai întinsă dintre cele șase. Include drumuri din zona Timișoara, Dumbrăvița, Pischia, Mașloc, Bogda, Buziaș, Moșnița, Giroc, Urseni, Bucovăț, Recaș, Topolovățu Mare și Silagiu. Sunt prevăzute și sectoare de legătură cu aeroportul și centura Timișoarei.
• Zona V – 253,03 kilometri acoperă zona Lugojului și localitățile din împrejurimi, printre care Coșteiu, Balinț, Bethausen, Chizătău, Paniova, Secaș, Crivobara, Bara, Dobrești, Ohaba Lungă, Ghizela, Cliciova, Susani, Jabar, Racovița, Boldur, Darova și Știuca.
• Zona VI – 226,77 kilometri cuprinde drumurile din estul județului, în zona Făget, Nădrag, Coșava, Curtea, Tomești, Fârdea, Traian Vuia, Mănăștiur, Margina, Zorani, Groși, Bulza, Dumbrava, Bucovăț, Măguri și Criciova.

Ce obligații vor avea firmele de deszăpezire

Potrivit caietului de sarcini, firmele care vor câștiga contractele trebuie să asigure utilajele, echipamentele, personalul și materialele necesare intervențiilor pe timp de iarnă. Printre materialele folosite pentru prevenirea și combaterea poleiului și a înzăpezirii se numără sarea, nisipul și clorura de calciu.

Documentația prevede constituirea unui stoc minim în fiecare bază de deszăpezire: 50 de tone de sare, 200 de tone de nisip și două tone de clorură de calciu. Cantitățile trebuie menținute pe durata contractului subsecvent.

O altă cerință este monitorizarea prin GPS a tuturor autovehiculelor și utilajelor folosite la intervenții. CJ Timiș va avea acces permanent la sistemul de urmărire și la datele privind deplasările și activitatea acestora.

Intervențiile vor fi organizate în funcție de evoluția vremii și de starea drumurilor. Caietul de sarcini stabilește și modul de acțiune în cazul ninsorilor abundente și al viscolelor, inclusiv măsurile care pot fi luate pentru restricționarea sau închiderea temporară a circulației pe sectoarele afectate.

Serviciile vor fi decontate în funcție de activitatea efectiv prestată, pe baza documentelor de evidență și a datelor înregistrate prin GPS.

Ofertele pot fi depuse până la 29 decembrie

Firmele interesate pot depune ofertele în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) până în 29 decembrie, ora 15.00. Acordul-cadru va avea o durată de patru ani, iar ofertele trebuie să respecte limita de participare de maximum două loturi pentru fiecare operator economic

Practic, investiția presupune demolarea clădirii dezafectate de lângă Secția de Chirurgie Pediatrică și construirea unui imobil nou. Clădirea existentă, de 230 mp și ridicată în 1972, prezintă probleme de siguranță structurală și este afectată de infiltrații ale apei freatice la nivelul subsolului.

„Noua clădire va reuni serviciile Centrului Regional de Genetică Medicală Timiș. La parter vor fi amenajate un cabinet medical, o sală de tratamente și recoltare și spații de așteptare. Etajul întâi și mansarda vor găzdui laboratoare de genetică moleculară și citogenetică, dotate pentru extracția ADN-ului, analize PCR și secvențiere genetică, precum și o biobancă pentru păstrarea probelor și spații administrative.

Prin reunirea activităților medicale într-o singură clădire, Spitalul de Copii «Louis Țurcanu» va putea realiza intern o parte dintre testările efectuate în prezent în exterior. Investiția va reduce necesitatea transportului pacienților și al probelor între locații și va contribui la scurtarea timpului necesar stabilirii diagnosticului”, precizează reprezentanții primăriei.

foto: PMT

Noul centru va putea evalua și îngriji cel puțin 400 de pacienți anual din Regiunea Vest și va facilita accesul acestora la diagnostic și servicii medicale specializate.

Proiectul include și măsuri pentru eficiența energetică a noii clădiri, accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități și instalații de ventilație și climatizare. Centrul va fi dotat și cu sisteme de alimentare cu oxigen și gaze medicale, precum și cu surse de alimentare de rezervă pentru echipamentele critice.

Valoarea totală estimată a investiției este de 30,45 milioane de lei, cu TVA, iar durata de implementare este de 32 de luni. Finanțarea europeană va fi solicitată prin Programul Sănătate 2021–2027, în limita a 10,23 milioane de lei.

Potrivit vicepreședintelui CJ Timiș, Alexandru Iovescu, cele peste 300.000 de treceri au fost înregistrate începând din aprilie, pe pista de pe malul Begăi și pe traseele monitorizate prin șase sisteme instalate la Jimbolia, Lunga, Otelec, Uivar, Sânmihaiu Român și în Timișoara, în zona Freidorf.

„Aceste cifre ne demonstrează că oamenii folosesc bicicleta și își doresc alternative de deplasare și de petrecere a timpului liber, mult mai prietenoase cu mediul”, a declarat Alexandru Iovescu.

51 de biciclete, achiziționate cu aproape 280.000 de lei

În cadrul proiectului au fost achiziționate 51 de biciclete: 30 clasice, 20 electrice și una electrică de tip cargo. Consiliul Județean Timiș a atribuit toate cele trei loturi companiei ROUMASPORT, care operează brandul Decathlon în România, pentru suma totală de 278.500 de lei.

Contractele au fost semnate la finalul lunii august, după ce primele două proceduri de achiziție au fost anulate. La prima licitație nu au fost depuse oferte, iar la cea de-a doua, cele două oferte primite au fost declarate neconforme.

Potrivit managerului proiectului, Iulia Morar, bicicletele sunt disponibile pentru activitățile organizate de primării, școli, organizații neguvernamentale și grupuri de inițiativă. Acestea pot fi folosite pentru ture tematice, activități educaționale și evenimente comunitare, cu scopul de a încuraja turismul velo și descoperirea obiectivelor din regiune.

„Bicicletele achiziționate prin proiect sunt acum disponibile pentru activitățile organizate de organizații neguvernamentale, primării, școli, grupuri de inițiativă și alte organizații interesate. Ne dorim ca ele să fie folosite cât mai mult și să devină un instrument prin care să stimulăm turismul velo, mișcarea în aer liber și revitalizarea comunităților locale.

De aceea, inițiativa mea către dumneavoastră este să priviți aceste biciclete nu doar ca pe o dotare realizată prin proiect, ci ca pe o resursă pe care o putem valorifica împreună.

Vă încurajez să veniți cu propuneri de ture tematice, activități educaționale, evenimente comunitare și trasee de descoperire a zonei. Să încurajați oamenii să iasă din rutina zilnică, să pedaleze și să redescopere locurile în care trăiesc”, a spus Iulia Morar.

Cinci circuite velo și un traseu educațional pe canalul Bega

Proiectul mai prevede realizarea a cinci circuite velo noi, care vor fi conectate la traseul EuroVelo 13 și vor contribui la promovarea patrimoniului natural și cultural al Banatului.

O altă componentă este dezvoltarea unui traseu educațional dedicat istoriei și ecosistemului canalului Bega, prin care copiii și tinerii pot descopere patrimoniul regiunii și importanța protejării mediului.

Pentru perioada următoare, Consiliul Județean Timiș are în vedere identificarea unor noi spații de odihnă și relaxare pentru bicicliști, dar și reamenajarea celor existente. Potrivit lui Alexandru Iovescu, obiectivul este îmbunătățirea condițiilor de confort și siguranță de-a lungul traseului EuroVelo 13 din județ.

Cycling ROSE, proiect comun între România și Serbia

Cycling ROSE este un proiect de cooperare transfrontalieră între România și Serbia, care urmărește dezvoltarea turismului pe bicicletă de-a lungul traseului EuroVelo 13, cunoscut și sub numele de Traseul Cortinei de Fier, finanțat prin Programul Interreg IPA România-Serbia 2021-2027.

La conferință, Anca Lolescu, director executiv al Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Timișoara (BRCT), a vorbit despre posibilitatea ca traseul să fie valorificat nu doar ca infrastructură pentru bicicliști, ci și ca ofertă turistică integrată. Aceasta ar putea include vizite la obiective de patrimoniu, întâlniri cu producători locali, descoperirea gastronomiei și a tradițiilor din regiune.

„Eu personal mi-aș dori ca Traseul Cortinei de Fier prin România și Serbia să devină mai mult decât un traseu pentru bicicliști. Noi, cei care lucrăm la BRCT, am vrea să descoperim că am depășit granițele unui proiect turistic și că vom avea adevărate experiențe care să valorifice un patrimoniu cultural și istoric bogat, peisaje naturale, tradiții multiculturale, gastronomie locală și, mai ales, oamenii care dau viață tuturor acestora.

Una dintre cele mai importante dimensiuni ale cooperării transfrontaliere este capacitatea de a privi dincolo de granițe și de a înțelege că dezvoltarea unei regiuni nu se oprește la graniță, nu se oprește la frontieră, fie ea națională sau administrativă.

Prin proiectul Cycling ROSE, partenerii din România și Serbia au lucrat împreună pentru a valorifica acest potențial și pentru a încuraja dezvoltarea turismului sustenabil”, a transmis Anca Lolescu.

Proiectul, lansat în noiembrie 2025, are o durată de aproximativ doi ani, până în august 2027, și își propune să transforme ruta EuroVelo 13 într-un traseu mai atractiv, care să încurajeze tot mai mulți locuitori din Timiș, și întregul Banat, să folosească bicicleta.

Partenerul privat, care va fi desemnat printr-o procedură de achiziție publică, va avea responsabilitatea proiectării, construirii, dotării și mentenanței noului spital.

„Am ales această variantă a parteneriatului public privat pentru a depăși blocajele în care statul român se încurcă de zeci de ani și care țin pacienții și cadrele medicale într-o realitate grea – condițiile pentru tratament și îngrijire. Este foarte important ca acest proiect să fie construit pe o bază solidă, pentru că vom construi o infrastructură medicală pentru următoarele decenii.

Vom lansa achiziția pentru firma care va construi și dota noul spital pe banii ei și care va asigura mentenanța în primii 17 de ani. Scopul este ca pacienții să aibă acces într-un singur loc la servicii medicale care astăzi sunt asigurate în clădiri împrăștiate în oraș”, a declarat viceprimarul cu atribuții de primar, Ruben Lațcău.

Până să se ajungă la licitații, trebuie aprobate în Consiliul Local Timișoara studiul de fezabilitate și studiul de fundamentare pentru implementarea proiectului de investiții. Proiectul de hotărâre poate fi consultat AICI.

Sistem modular cu 300 de paturi în primă fază

Pentru a-l putea extinde mai ușor în fazele următoare, primăria și IFC au prevăzut ca noul spital să fie dezvoltat în sistem modular. În prima fază, sunt prevăzute 300 de paturi, urmând să fie aduse aici secțiile dispersate în mai multe locații din oraș.

„Clădirea va avea trei niveluri, iar spațiile vor fi organizate astfel încât principalele servicii medicale să fie ușor accesibile și să existe legături rapide între ele. La parter vor fi serviciile de urgență, zona de internări și serviciile de investigații, iar la etajele superioare vor fi blocul operator, secția de terapie intensivă și celelalte servicii medicale.

Spitalul va beneficia de o Unitate de Primiri Urgențe dotată cu o platformă pentru aterizarea elicopterelor medicale, pentru preluarea rapidă a cazurilor grave. De asemenea, este prevăzut un bloc operator modern, cu săli pentru intervenții chirurgicale și 20 de paturi postoperatorii”, amintesc reprezentanții primăriei.

Printre specialitățile oferite în noul spital vor fi medicina internă, gastroenterologia, cardiologia, chirurgia generală, ortopedia și traumatologia, neurochirurgia, chirurgia orală și maxilo-facială, ORL și oftalmologia. Vor fi disponibile și servicii de imagistică medicală și endoscopie, precum și un laborator cu bancă de sânge. Este prevăzută și o unitate de reabilitare și recuperare cu 30 de paturi.

Vă amintim, construcția va fi ridicată în zona de nord a orașului, în apropierea Aerodromului Utilitar. Valoarea estimată a investiției – construcția spitalului, construcția unei parcări, amenajarea unui heliport și a drumurilor de acces – este de aproximativ 150 de milioane de euro, iar parteneriatul public-privat este prevăzut pentru o perioadă de aproximativ 20 de ani.

Primăria Timișoara și IFC semnau parteneriatul pentru noul Spital Municipal în 2024. În decembrie 2024 era făcut primul pas concret: era gata studiul de prefezabilitate. Au urmat consultările cu potențialii investitori, desfășurate în vara anului trecut. În decembrie 2025 se desfășura și o altă etapă: cea de consultare a pieței pentru atragerea investitorilor, iar în octombrie anul acesta, la Timișoara venise și o delegație internațională.

Cu această ocazie, viceprimarul cu atribuții de primar Ruben Lațcău ține și să îl „înțepe” ușor pe Simonis, cerând să treacă de la randări și alte „momente de creativitate colectivă” la „muncă reală”.

„Am semnat certificatul de urbanism nou pentru construirea stadionului Dan Păltinișanu. Apreciez că orgoliile politice au fost trecute în plan secund și acest certificat a fost refăcut și cerut de președintele PSD al Consiliului Județean, Alfred Simonis, în așa fel încât acest proiect esențial să nu fie vulnerabilizat de o ambiție politică a domnului Țoancă.

Am văzut foarte multe randări în spațiul public, una mai spectaculoasă și mai diferită decât alta. Sper să depășim cât mai repede acest moment de creativitate colectivă și să începem munca reală. Îmi doresc să vedem în acest mandat mai mult decât groapa fundației”, spune Lațcău.

„Primarul interimar” al Timișoara menționează, din nou, și intenția primăriei de a contribui, și ea, financiar la proiect. Deși încă nu a primit răspuns oficial din partea CJT, „oferta rămâne pe masă”, municipalitatea fiind dispusă să ofere cel puțin 25 de milioane de lei pentru această investiție.

Proiectul, nu de mult deblocat

Vă amintim, noul stadion ar urma să aibă aproximativ 30.000 de locuri și să fie construit pe locul fostei arene demolate în primăvara acestui an. Valoarea estimată a investiției este de aproximativ 603 milioane de lei, investiția fiind derulată de CNI, însă, conform înțelegerii cu guvernul, CJT va trebui să suporte 25% din total, practic facturile pe 2026 și 2027 – proiectarea și primele lucrări.

Recent, mai precis la final de septembrie, Lațcău anunța că primăria vrea să contribuie și ea la ridicarea Stadionului „Dan Păltinișanu”, pentru a întoarce favorul făcut de CJT la Arena „Eroii Timișoarei”. Deși nu a venit un răspuns oficial, Simonis declara că nu exclude colaborarea. Altfel, președintele CJT prezenta zilele trecute noi randări cu arena, care suferise mici modificări în timpul proiectării.

Vă amintim, după mai multe luni de incertitudini, proiectul a fost deblocat în vară.