Destinations Sunsets x semnal sonor, D’arc pe mal, ora 18

Misterul gemenelor, Cinema Victoria, ora 18

Despre cosit, biodiversitate și oraș, cu Alex Rădac, Stațiunea Tinerilor Naturaliști, ora 18

Academica Brass / Recital de instrumente de alamă / coordonatori Andrei Candrianu, Bogdan Dijmărescu, Sinagoga din Cetate, ora 19

Teatru de copii, Cinema Johnny, ora 19

Kasimir și Karoline, Teatrul Maghiar – Sala Studio, ora 19

Underground FM, Teatrul Național – Studio Uțu, ora 19

Miroirs no. 3, Cinema Studio, ora 19:30

Ritmul vieții, Cinema Timiș, ora 19:30

Backrooms: Fără ieșire, Cinema Victoria, ora 20:30

Cinema pe terasă: Femei în pragul crizei de nervi, Cinema Studio, ora 21:30

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziția „Ultimele Atingeri”, a artistei Ana Militaru.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

• Expoziția „Paradisul de după colț”.

Muzeul Național de Artă Timișoara

• Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

• Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

• Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”;

• Expoziția permanentă colecția „Corneliu Baba”;

• Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada; 

• Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

• Expoziția „Insectarium”, în Galeria L și Galeria Parafraze;

• MNArT Open View: „Compoziție”, semnată de Corneliu Vasilescu (1934–2023);

• Expoziția „Wolf: formă și joc”, în Galeria Arcada.

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”;

• Expoziția „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă 1800 – 1947”, Bastion Maria Theresia, mansarda B1;

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia;

• Expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în antichitate”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

• Expoziția „Bastion Viola. Frânturi din istoria Politehnicii”, Bastion Maria Theresia, hol, etaj I.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare: Luni – Vineri: 8-18, Sâmbătă: 10-18, Duminică: 10-18 (ultimul vizitator: cu 30 de min. înainte de închidere).

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

Inițiativa vrea să le ofere copiilor locuri de joacă „reale”, unde să alerge, să se joace și să își facă prieteni, fără ca părinții să fie nevoiți să îi păzească de mașini. Regulamentul stabilește criterii precise: suprafață minimă, echipamente sigure, zone umbrite și accesibilitate.

„Administrația USR dorește să stabilească reguli clare și unitare pentru un oraș mai prietenos cu oamenii. Ne dorim cartiere care oferă mai mult decât locuințe. Cartiere în care familiile găsesc spații de întâlnire, copii care se joacă împreună și o calitate a vieții mai bună pentru toți. Timișoara trebuie să crească având oamenii și comunitatea în centrul dezvoltării sale”, spun reprezentanții partidului.

Practic, chiar și cel mai mic loc de joacă ar trebui să aibă cel puțin un leagăn cu minimum 2 scaune, un tobogan sau o structură de cățărare cu tobogan, minimum 2 bănci pentru părinți și un coș de gunoi. În plus, ele trebuie să aibă obligatoriu zone umbrite, să fie la maximum 150 de metri de intrarea în imobile și să fie accesibile persoanelor cu mobilitate redusă.

Propunerea a fost redactată de Răzvan Negrișanu, liderul de grup al consilierilor locali USR, specialist în urbanism.

„Cartierele noi modelează destinul familiilor care le aleg. Un ansamblu rezidențial nu înseamnă doar locuințe; înseamnă locul în care copiii cresc. Prin acest regulament ne asigurăm că acel loc le oferă și spații sigure, de calitate, gândite pentru ei. Copiii noștri nu mai pot crește printre mașini și betoane”, afirmă Negrișanu.

Regulamentul se aplică doar locurilor de joacă pentru copii amenajate în cadrul ansamblurilor rezidențiale noi, cu cel puțin cinci apartamente, construite de investitori privați pe raza Timișoarei.

Printre altele, regulamentul stabilește și suprafețele minime obligatorii în funcție de numărul de apartamente:

• 5-10 apartamente: minimum 50 mp;
• 11-40 apartamente: minimum 5 mp per apartament;
• 41-100 apartamente: minimum 4 mp per apartament, dar nu mai puțin de 200 mp;
• 101-200 apartamente: minimum 3 mp per apartament, dar nu mai puțin de 400 mp;
• peste 200 apartamente: minimum 2,5 mp per apartament, dar nu mai puțin de 600 mp.

Regulamentul poate fi consultat integral AICI. Acesta a fost publicat pe site-ul primăriei marți, 16 iunie, și urmează să fie votat într-o ședință de consiliu local ulterioară.

Membrii vizați susțin însă că nu cunosc motivele reale ale sancțiunii, iar unii au anunțat că vor contesta măsura.

Potrivit aceleași surse, din punct de vedere juridic, excluderea nu îl afectează pe Vlad Popescu Piedone în funcția de primar, deoarece legislația prevede pierderea mandatului doar în cazul demisiei din partid. În schimb, consilierii excluși riscă să își piardă mandatele dacă decizia rămâne definitivă după parcurgerea procedurilor interne și a eventualelor procese în instanță. Până atunci, ei își pot exercita în continuare funcțiile.

Există și o miză politică a acestor excluderi. În Consiliul General al Municipiului București, unde majoritățile sunt fragile și se formează de la proiect la proiect, pierderea influenței PUSL poate schimba echilibrul dintre principalele partide. PSD este considerat cel mai afectat, deoarece colaborarea cu PUSL îi oferea o variantă de a construi majorități fără sprijinul USR. Liderii PSD susțin însă că efectele nu vor fi imediate, deoarece procedurile de contestare pot dura luni de zile.

Conform sursei, la Sectorul 5 situația este și mai sensibilă. Dacă excluderile vor deveni definitive, majoritatea care îl susține pe primarul Vlad Popescu Piedone în Consiliul Local ar putea fi serios afectată. De asemenea, viceprimarul Mircea Nicolaidis, aflat printre cei excluși, și-ar putea pierde funcția. Acesta a declarat că va contesta decizia atât în partid, cât și în instanță.

Excluderile reprezintă atât un conflict intern major în PUSL, pe fondul reorganizării partidului după plecarea lui Cristian Popescu Piedone, cât și un eveniment cu potențiale consecințe importante asupra configurației politice din București și Sectorul 5.

Acum, printr-un proiect intrat pe ordinea de zi suplimentară, consilierii au încredințat Comisiei de negociere cu terții să stabilească valoarea de achiziție a construcțiilor rămase.

Primăria își manifestase deja intenția de a extinde aici coridorul de agrement finalizat acum doi ani. Teoretic, municipalitatea deja deține terenurile de aproape 2.000 de metri pătrați de sub clădiri. Construcțiile, însă, sunt proprietatea ELECTROMETAL S.A. Timișoara, asupra terenului fiind înscris un drept de folosință în favoarea acestei societăți.

„Scopul negocierilor privind preluarea construcțiilor respective este necesitatea reglementării zonei din punct de vedere urbanistic, având destinația stabilită prin Planul Urbanistic General aprobat cu HCLMT nr. 457/17.10.2023: UTR ZCP Aapp – Zonă construită protejată, zonă de agrement public sau privat. Zonele de agrement incluse în zone protejate sunt definitorii pentru structura urbană şi infrastructura verde a municipiului.

Procesul de reabilitare, modernizare şi extindere a spaţiului public se va desfăşura numai pe bază de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorarea urbane în concordanţă cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a modalităţilor de deplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parcării, organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei”, se arată în documentație.

Pe terenuri ar trebui, teoretic, să funcționeze o bază sportivă și de agrement. În loc de activități sportive, însă, au apărut terase acoperite, scene, anexe, extinderi, platforme betonate și alte construcții fără autorizație. Pe 25 mai, municipalitatea își trimitea echipele să demoleze aceste construcții, pe cheltuiala societății care le deține.

Vă amintim, acum doi ani, după notificări, dispoziții și procese, în primăvara anului 2024, primăria a deschis „Coridorul de Agrement Urban” de pe malul Begăi. Amenajările au fost făcute pe un teren de peste 12.000 mp, în valoare de aproape 5 milioane de euro, care anterior era ocupat ilegal de terase.

Noul ADI ar urma să preia rolul Polului de Creștere Timișoara, o structură care, deși funcționează de mulți ani, nu a reușit să își atingă obiectivele ambițioase pentru care a fost concepută.

În primă fază, asociația va avea, pe lângă municipiul Timișoara, încă doi membri – comunele Dumbrăvița și Ghiroda. Reprezentanții primăriei sunt însă încrezători că în următoarele luni va fi extinsă lista.

„Avem deja structura asociativă metropolitană, Polul de Creștere, care «funcționează», dar este disfuncțională. Consiliul Județean Timiș, de exemplu, s-a retras din această structură de ceva vreme.

Are o formă extrem de extinsă și de nepotrivită cu problemele urbane ale Timișoarei. Sunt incluse localități mai degrabă în mediul rural. Nu mă refer la periurban. Mă refer, efectiv, la localități la 30 de kilometri de Timișoara, care au alte nevoi. Este o structură extrem de anchilozată și care funcționează extrem de dificil și de complicat, cu probleme istorice și cu un set lung de neconcordanțe, unele rămase de 10 ani.

Pentru toate proiectele cu fonduri europene este nevoie de o structură asociativă de acest gen. Intenția noastră este să o înființăm (…) pentru că Primăria Timișoara a semnat în ultimii doi ani contracte de jumătate de miliard de euro, pe diverse surse. Toate finanțările depind de această structură asociativă. (…)

Am avut discuții referitoare la această zonă metropolitană cu mai mulți primari din zona periurbană, de fapt, cam toți primarii din zona periurbană, nu doar cu cei incluși în prima fază. Aproape toată lumea își dorește să se asocieze, dar tocmai din cauza nevoilor divergente și a priorităților care tot timpul se suprapun, am agreat ca asocierea să se facă în timp.

Sper că în următoarele șase luni de zile, în cadrul acestei asociații să adere și restul comunelor care se lipesc de Timișoara și nu numai. Aici mă refer la Giroc, Săcălaz, Sânandrei, Giarmata și Remetea, comunele care leagă Timișoara de principalele căi de transport. În sensul acesta, manifest toată deschiderea să facem ajustări, dacă le vedeți necesare”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

Deși au pornit cu întrebări, până la urmă și consilierii locali de la AUR au votat proiectul. La fel, și liberalii, chiar fostul viceprimar Dan Diaconu, admițând urgența sub care trebuie operaționalizată noua structură. Astfel, deși a intrat doar pe ordinea de zi suplimentară, proiectul a trecut în unanimitate, cu 21 de voturi „pentru”.

Cum va funcționa Zona Metropolitană Timișoara

Potrivit statului aprobat prin proiectul de hotărâre, ADI-ul va avea sediu pe str. Episcop Augustin Pacha nr. 1, parter, SAD 10. Conducerea va fi asigurată de adunare generală, consiliu director și comisie de cenzori.

Administrarea se va face însă prin președinte, președinte al consiliului director și director general.

Deși doar Timișoara, Ghiroda și Dumbrăvița se alătură în primă fază, vor putea adera „unitățile administrativ-teritoriale, municipii, orașe și comune situate în teritoriul metropolitan al municipiului Timișoara, astfel cum acesta este delimitat în conformitate cu prevederile Legii nr. 246/2022 privind zonele metropolitane”.

Scopul asociației ar fi „dezvoltarea coerentă și durabilă a teritoriului metropolitan”, urmărind „realizarea în comun a proiectelor de interes metropolitan, furnizarea serviciilor publice și exercitarea atribuțiilor de guvernanță, având ca obiective prioritare creșterea calității vieții, a competitivității economice și a atractivității investiționale, precum și implementarea politicilor de dezvoltare teritorială”. ADI-ul are și patru obiective generale:

• reducerea disparităților economice, sociale și regionale prin consolidarea legăturilor urban-rural și centru-periferie;
• creșterea competitivității economice și a capacității regiunilor de a prospera într-o economie globală;
• creșterea coerenței actului administrativ și asigurarea unei mai bune guvernări locale;
• asigurarea și îmbunătățirea accesului tuturor cetățenilor la servicii de interes general.

Printre atribuții vor fi elaborarea de politici fiscale, gestionarea serviciilor publice, adoptarea de diferite strategii și planuri, elaborarea de documentații tehnico-economice pentru proiecte de interes metropolitan, dar membrii ar putea oferi și servicii în comun, de exemplu, în privința taxelor și impozitelor, stării civile, urbanismului sau activităților de control.

În primă fază, patrimoniul asociației este de 1.000 de lei, contribuție a Primăriei Timișoara, dar ulterior fiecare membru va trebui să contribuie anual cu 10 lei/locuitor. Sunt luate în calcul, momentan, datele Institutului Național de Statistică de la 1 ianuarie 2026. De exemplu, Timișoara este trecută cu o populație de 292.819 de locuitori; Dumbrăvița – cu 23.629; iar Ghiroda – cu 10.144. Tot în funcție de aceste cifre se distribuie voturile în adunări.

Teoretic, primăria are deja și o listă cu localitățile care ar putea intra ulterior în ADI Zona Metropolitană Timișoara. Ar fi 9 în „coroana 1” și 18 în „coroana 2”, în principiu, cele care au făcut parte și din Polul de Creștere Timișoara.

UAT-uri – Coroana 1:

1. Comuna Dudeștii Noi – zona de nord-vest
2. Comuna Dumbrăvița – zona de nord
3. Comuna Ghiroda – zona de est
4. Comuna Giroc – zona de sud
5. Comuna Moșnița Nouă – zona de sud-est
6. Comuna Săcălaz – zona de vest
7. Comuna Șag – zona de sud
8. Comuna Sânandrei – zona de nord
9. Comuna Sânmihaiu Român – zona de sud-vest

UAT-uri – Coroana a 2-a:

1. Comuna Becicherecu Mic – zona de nord-vest
2. Comuna Bucovăț – zona de est
3. Comuna Cărpiniș – zona de vest
4. Comuna Cenei – zona de sud-vest
5. Comuna Chevereșu Mare – zona de sud-est
6. Comuna Fibiș – zona de nord-est
7. Comuna Giarmata – zona de nord-est
8. Comuna Mașloc – zona de nord-est
9. Comuna Orțișoara – zona de nord
10. Comuna Pădureni – zona de sud
11. Comuna Parța – zona de sud
12. Comuna Peciu Nou – zona de sud-vest
13. Comuna Pișchia – zona de nord-est
14. Comuna Remetea Mare – zona de est
15. Comuna Sacoșu Turcesc – zona de sud-est
16. Comuna Satchinez – zona de nord-vest
17. Comuna Uivar – zona de vest
18. Comuna Variaș – zona de nord-vest

Statutul noului ADI poate fi consultat integral AICI.

Vă amintim, Polul de Creștere Timișoara trebuia să fie mecanismul prin care Primăria Timișoara și comunele din zonă ar fi implementat proiecte comune, în primul rând definind o Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), necesară câștigării de finanțări. Pentru că asocierea nu era eficientă și pentru a nu pierde fonduri, municipalitatea a preluat pe cont propriu documentația, integrând aici și proiecte ale comunelor alăturate, dar și ale Consiliului Județean Timiș.

Potrivit organizatorilor, participanții se vor reuni miercuri, la ora 19, pe strada Constructorilor, în spatele bisericii, de unde vor porni într-un marș prin localitate.

„Miercuri, la ora 19:00, ne adunăm pe str. Constructorilor, în spatele bisericii, de unde vom porni împreună în memoria lui Matias și a lui Dragoș. Traseul va fi: str. Constructorilor → Kos Károly → Etolia → Gramma → Bălcescu → pe lângă stadionul lui Mati → Str. Făgăraș → pe strada principală, prin fața Primăriei → B. Pascal, unde vom aprinde candele, iar apoi vom continua spre cimitir, unde fiecare poate depune o floare în memoria lui”, au transmis reprezentanții comunității. Marșul are autorizație de la Primăria Dumbrăvița.

Comunitatea din Dumbrăvița a fost profund afectată de cele două tragedii petrecute într-un interval scurt de timp. Matias și-a pierdut viața după ce a fost lovit de un autoturism pe o stradă fără trotuar, iar Dragoș a decedat la spital după ce a suferit răni grave în urma unui accident cu trotineta electrică.

Pe aceeași temă:

A murit băiatul din Dumbrăvița aflat în comă după ce a căzut de pe trotineta electrică. A fost internat o lună în spital – Tion

Durere fără margini în Dumbrăvița. Mesaje sfâșietoare pentru Matias, adolescentul ucis pe o stradă fără trotuar – Tion

Proiectul prevede modernizarea iluminatului public pe 66 de străzi și bulevarde. Vor fi înlocuite peste 3.000 de corpuri de iluminat existente cu aparate LED de ultimă generație, care să permită reglarea inteligentă a intensității luminii în funcție de trafic și intervalul orar.

Astfel, consumul de energie primară ar urma să fie redus la mai mult de jumătate: de la 2.099.572,15 kWh/an la 801.185,17 kWh/an, potrivit estimărilor. Și emisiile anuale de gaze cu efect de seră vor scădea de la 556,39 tone echivalent CO2 la 212,31 tone echivalent CO2.

Investiția este estimată la puțin peste 12,4 milioane de lei, TVA inclus, puțin sub jumătate din sumă fiind asigurată prin finanțarea nerambursabilă de la Administrația Fondului pentru Mediu.

Lucrările ar trebui să dureze 11 luni.

Cele 66 de străzi incluse în proiect sunt: Armoniei, Ion Ionescu de la Brad, Grigore T. Popa, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Oravița, Frigului, Avram Imbroane, Aleea Pădurea Verde (tronson A. Imbroane de la Muzeul Satului – Dorobanților), Calea Dorobanților, Palmierilor, Mătăsarilor, Calea Ghirodei (tronson Mătăsarilor – Furnicii), Grigore Alexandrescu (tronson Aleea Viilor – Bogdăneștilor), Calea Bogdăneștilor (tronson Cetății – Circumvalațiunii), Dunărea (tronson Calea Bogdăneștilor – Nera), Petru Cermena ( tronson Ștefan cel Mare – Torac), Torac, Ardealului, Ion Barac, Johann Nepomuk Preyer, Surorile Martir Caceu (tronson Arieș – Ripensia), Emile Zola, Mareșal Alexandru Averescu (tronson Brâncoveanu – Martirilor), Mureș (tronson Șagului – capăt), Gavril Musicescu (tronson Mureș – Calea Urseni), Hărniciei (tronson Mureș – Victor Hugo), Ana Ipătescu, Victor Hugo, Aluniș, Ivan Petrovici Pavlov (tronson Aluniș – Musicescu), Chișodei, Bujorilor (tronson Șagului – capăt calea ferată), Calea Buziașului (tronson Piața Domășneanu – capăt cale ferată), Porumbescu, Eneas, Diaconu Coresi, Mircea cel Bătrân, Calea Urseni, Martir Vasile Balmuș, Piața Gheorghe Domășneanu, Horia, Crișan, Izlaz, Cercului, Memorandului, Herculane, Samuil Șagovici, Basarabia, Ioan Rusu Șirianu, Glad, Polonă, Romulus, Bucovinei, Popa Șapcă, Antenei, Pomiculturii, Holdelor, Podeanu, Felix, Liege, Liniștei, Albinelor, Pop de Băsești, P-ța Mărăști, Ovidiu Cotruș, Ion Mihalache.

Vă amintim, în prima etapă au fost montate aproximativ 2.800 de corpuri de iluminat LED pe 64 de străzi și bulevarde. Lucrările au fost executate de asocierea Elba S.A. – Elba-COM S.A, în baza unui contract de 4,5 milioane de lei, fără TVA, semnat în noiembrie 2024.

Primele corpuri de iluminat noi au fost montate în luna mai 2025, iar lucrările au fost finalizate în toamnă.

Soția acestuia, Ramona Pop, susține că, după o serie de procese în instanță, familia se află acum într-o situație dramatică. În urmă cu doi ani, Bogdan a obținut, prin hotărâre judecătorească, accesul la tratamentul compensat, însă ulterior situația juridică s-a schimbat, iar terapia nu mai este asigurată.

„Bogdan nu a mai beneficiat de perfuzia vitală de aproximativ trei luni. Fiecare zi fără tratament înseamnă riscuri majore și agravarea bolii. Tot ce ne dorim este să își poată relua cât mai repede tratamentul”, a declarat soția acestuia.

Costurile sunt imposibile de suportat pentru familie. O singură administrare a tratamentului ajunge la aproximativ 6.000 de lei și trebuie repetată la fiecare 21 de zile. În același timp, veniturile lui Bogdan sunt limitate la o pensie de boală de 1.280 de lei și o indemnizație de handicap de 80 de lei pe lună.

Familia a vândut animalele din gospodărie, din grădină și chiar mobila din casă. În aceste condiții, se face apel la solidaritatea comunității și la sprijinul celor care pot contribui la continuarea tratamentului.

Bogdan Mirel Micu

Aceasta speră că, prin mobilizarea oamenilor de bună-credință, Bogdan va putea beneficia din nou de tratamentul care îi oferă o șansă la o viață.

Persoanele care doresc să ajute pot face donații în contul:

Pop Ramona Codruța

IBAN: RO98 RNCB 0844 0509 9141 0001

Primele activități s-au desfășurat la Liceul Teoretic Special Iris din Timișoara, unde elevii au avut ocazia să descopere reproduceri 3D ale unor artefacte istorice prin intermediul unor ateliere interactive.

Prima intervenție, coordonată de regizoarea Ana-Maria Ursu, a combinat istoria cu exerciții de expresie teatrală și jocuri de rol. Participanții au explorat tactil obiecte inspirate din civilizația Cucuteni, perioada antică, dar și din epocile bizantină, otomană și austro-ungară. Activitatea a inclus exerciții de ritm, expresie corporală și vocală, precum și un joc inspirat de atmosfera unui bazar, în care elevii au fost provocați să imagineze și să povestească istoria obiectelor descoperite.

Cea de-a doua intervenție a fost coordonată de artista vizuală Regina Damian și a avut ca punct central modelarea în lut a formelor istorice reproduse prin imprimare 3D. Elevii au fost încurajați să își folosească memoria tactilă și imaginația pentru a recrea și reinterpretă obiectele descoperite.

Pentru a crea o experiență comună între elevii văzători și cei nevăzători, o parte a atelierului s-a desfășurat cu ochii acoperiți, participanții fiind invitați să descopere formele exclusiv prin atingere și percepție senzorială.

Organizatorii consideră că aceste activități reprezintă începutul unei cercetări aplicate privind accesibilizarea patrimoniului cultural și dezvoltarea unor metode inovatoare de educație prin artă. Reacțiile și experiențele participanților sunt documentate video și vor contribui la realizarea unui documentar dedicat proiectului.

În perioada următoare, „Aletheia Aisthesis: Cultură Senzorială” va continua cu noi ateliere, intervenții artistice și activități de cercetare, urmând să dezvolte un traseu cultural accesibil publicului larg. Rezultatele vor fi integrate în materiale educative și într-o experiență finală care va aduce împreună istoria, tehnologia, teatrul senzorial și arta contemporană.

Proiectul este cofinanțat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, prin programul „Cultura în Prezent”, și de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiect cultural inovator