Rennlhij Manuela, în vârstă de 47 de ani, și-a primit sentința luni, după ce juriul a deliberat timp de aproximativ trei ore și jumătate. Procurorii solicitaseră o pedeapsă de 20 de ani de închisoare.

Alte patru persoane care locuiau în aceeași gospodărie au fost, la rândul lor, condamnate la pedepse de până la trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru că nu i-ar fi acordat adolescentului îngrijirile medicale necesare. Pentru acestea, procurorii ceruseră câte trei ani de închisoare.

Cadavrul adolescentului, descoperit după aproximativ două luni

Cazul a ieșit la iveală în 2022, când trupul neînsuflețit al băiatului a fost descoperit la aproximativ două luni după moartea sa. Adolescentul locuia împreună cu tatăl său într-o casă închiriată din Turnhout.

Potrivit informațiilor prezentate în timpul procesului, băiatul s-a îmbolnăvit, însă nu a primit îngrijiri medicale. În schimb, membrii familiei s-ar fi rugat pentru însănătoșirea lui, convinși că acesta își va reveni.

Rugăciunile ar fi continuat inclusiv după moartea adolescentului, înainte ca trupul său să fie descoperit în locuință.

Cazul a ajuns în fața Curții de Asize din Anvers, unde juriul a analizat circumstanțele morții adolescentului și responsabilitatea persoanelor din gospodărie.

Ce sume primesc primăriile

Cea mai mare sumă, de 600.000 de lei, este pentru comuna Saravale. Câte 450.000 de lei ar urma să primească Iecea Mare și Moravița.

Alte sume propuse sunt:

• Bara – 150.000 de lei
• Belinț – 165.000 de lei
• Cenad – 300.000 de lei
• Curtea – 300.000 de lei
• Darova – 300.000 de lei
• Dumbrava – 400.000 de lei
• Ghizela – 300.000 de lei
• Gottlob – 400.000 de lei
• Jebel – 300.000 de lei
• Lovrin – 300.000 de lei
• Margina – 300.000 de lei
• Nădrag – 300.000 de lei
• Nițchidorf – 300.000 de lei
• Racovița – 150.000 de lei
• Sânmihaiu Român – 300.000 de lei
• Tomești – 300.000 de lei
• Tormac – 300.000 de lei
• Traian Vuia – 300.000 de lei
• Vălcani – 200.000 de lei
• Variaș – 400.000 de lei
• Voiteg – 300.000 de lei

În cazul Belințului apare o situație diferită față de celelalte localități, care au primit mai puțin decât au cerut. Primăria Belinț a solicitat 163.000 de lei, iar suma votată astăzi este de 165.000 de lei.

Simonis: „Aproape toate localitățile sunt în dificultăți financiare majore”

În timpul ședinței, președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, a vorbit despre situația financiară a administrațiilor locale și a spus că nu a întâlnit, în experiența sa, un an mai dificil decât 2026 pentru acestea.

„Vă pot spune că eu n-am întâlnit în administrația publică locală, că am avut contact direct sau indirect cu ea, un an mai dificil, mai greu pentru administrațiile acestea. Este al doilea an în care Guvernul nu alocă niciun fel de sume din fondul de rezervă bugetar al Guvernului. Și este anul în care a trebuit să închidem PNRR-urile. Adică toate cofinanțările, actualizările necesare și toate celelalte cheltuieli suplimentare au trebuit să fie închise până anul acesta, la final de august.

Aproape toate localitățile sunt în dificultăți financiare majore. Noi am încercat o serie de aproximativ 20 de localități care vor fi ajutate prin această rectificare, e posibil să mai încercăm una în funcție de disponibilul pe care îl avem și noi luna viitoare. Dar eu vă spun că dacă nu se intervine la nivel guvernamental, foarte probabil vom avea un număr record de localități debranșate de la utilități, de la energie electrică în această iarnă”, a declarat președintele CJT.

Simonis a avertizat și că CJ Timiș nu va putea interveni pentru toate localitățile care ar ajunge în această situație.

„Vă avertizez de acum că nu vom putea să facem nici noi față valurilor de debranșări de la energie, căldură, în această iarnă. Și asta înseamnă spitale, grădinițe, creșe, școli fără curent. N-o să putem la nesfârșit să peticim incompetența decidenților guvernamentali”, a mai spus acesta.

Președintele CJ Timiș a spus că repartizarea celor 7,865 milioane de lei reprezintă o intervenție punctuală și că administrația județeană ar putea face o nouă alocare în funcție de banii disponibili.

„Facem această alocare, prelungim agonia, că nu salvăm pe nimeni, încercăm în funcție de disponibilul pe care îl vom avea luna viitoare să mai facem una, două, trei, cinci, șapte intervenții acolo unde lucrurile arată rău în sensul că localitățile nu au banii necesari, dar nu vom putea să finanțăm peste tot, pentru că avem proiecte majore în derulare în tot județul, care și acelea necesită bani. Repet, suntem în 23 septembrie, veți vedea ce festival de debranșări și de școli închise se va întâmpla în județul Timiș în acest an, și nu numai în județul Timiș, dacă nu se trezește cineva din Guvernul României”, a mai transmis Simonis.

Simonis a mai spus că situația este dificilă și pentru localitățile care nu pot accesa credite.

„Poate părea dramatic ce vă spun, dar ăsta e adevărul. Cei care au putut să-și finanțeze din credit, au făcut-o. Cei care nu se pot apropia de bănci n-au de unde să o facă. (…) Vă rog să mă credeți, este dramatic”.

Banii trebuie justificați

Potrivit proiectului, după folosirea banilor, primăriile și Mitropolia Banatului trebuie să transmită Consiliului Județean Timiș documente justificative privind modul în care au fost cheltuite sumele și respectarea destinației pentru care au fost alocate.

Documentul nu precizează însă, pentru fiecare localitate în parte, ce cheltuieli concrete vor fi acoperite cu banii. CJ Timiș justifică repartizarea prin solicitările primite de la primării și Mitropolia Banatului pentru cheltuieli urgente și/sau neprevăzute.

În jurul orei 23, Inspectoratul de Jandarmi Județean Timiș a fost solicitat printr-un apel la 112 să intervină în localitate, unde un grup de persoane se adunase în fața unui imobil. La fața locului au ajuns echipaje ale Jandarmeriei Timiș și Inspectoratului de Poliție Județean Timiș.

Jandarmii au purtat discuții cu oamenii revoltați de situație,adunați în zonă pentru a preveni incidente. Potrivit Jandarmeriei Timiș, nu au fost înregistrate acte de violență și nici incidente de ordine publică.

Nemulțumirea oamenilor vine în contextul cazului lui Mario Berinde, adolescentul de 15 ani ucis în Cenei în luna ianuarie.

Reamintim că în dosar au fost implicați trei copii, unul dintre aceștia, care avea 15 ani la momentul crimei, a fost condamnat în primă instanță la 15 ani de internare într-un centru de detenție pentru omor calificat și profanare de cadavre. Instanța a stabilit și plata unor daune morale de peste un milion de euro către familia lui Mario. Sentința nu este definitivă. Un altul avea 13 ani la momentul faptelor nu răspunde penal pentru infracțiunile comise la această vârstă.

În dosar a fost trimis în judecată și cel de-al treilea minor. Acesta nu a fost acuzat de uciderea lui Mario, ci de profanare de cadavre și favorizarea făptuitorului. Potrivit anchetei, el i-ar fi ajutat pe ceilalți doi după crimă, inclusiv la incendierea cadavrului și ascunderea acestuia.

În cazul său, instanța a dispus măsura educativă a asistării zilnice pentru o perioadă de șase luni. Tocmai această măsură, dar și faptul că băiatul se află în localitate, au provocat furia unor localnici, care au cerut intervenția autorităților.

Pe aceeași temă:

Prima sentință din dosarul uciderii lui Mario. Detenție pentru 15 ani și daune morale de un milion de euro

„Probabil sunteți conștienți că astăzi este, deocamdată, ultima ședință de consiliu local la care să fiu prezent în calitate de primar și vreau să folosesc această ocazie pentru a vă mulțumi pentru colaborare în ultimii doi ani și, pentru cei care sunt la al doilea mandat, în ultimii șase ani.

A fost, să zicem, aproape întotdeauna o atmosferă constructivă. A fost, cred eu, un spirit în care, de cele mai multe ori, administrația a fost mai importantă ca politica, în care peste 95% din decizii le-am luat aproape în unanimitate și cred că acest spirit de colaborare transpartinic, în favoarea cetățenilor Timișoarei, trebuie să continue”, a început Fritz.

„Vor continua munca bună pe care am făcut-o în ultimii ani”

Edilul a continuat vorbind atât despre responsabilitate sa, cât și cea a celor care vor prelua conducerea primăriei în continuare. El este sigură că aceștia „vor continua munca bună pe care am făcut-o în ultimii ani”.

„După cum știți, eu consider că încetarea mandatului meu este ilegitimă, chiar ilegală, și evident că voi urmări căile legale în această privință, dar vreau să vă asigur că, indiferent de ce scrie pe cartea mea de vizită sau cine semnează dispozițiile aici, în primărie, eu iau în serios datoria și responsabilitatea pe care mi-am asumat-o cu votul timișorenilor în 2024. Asta este o responsabilitate pe care o simt în continuare și vreau să vă asigur că rămân un timișorean activ.

Vreau să mulțumesc echipei mele la conducerea primăriei, mai ales doamnei viceprimar Paula Romocean, domnului viceprimar Ruben Lațcău, domnului administrator public Matei Creiveanu, care vor continua, evident, munca bună pe care am făcut-o în ultimii ani”, a mai spus Fritz.

Teoretic, vă amintim, după încetarea mandatului lui Fritz, conducerea interimară a instituției va fi preluată de Ruben Lațcău, cel care a primit „întâietate” încă de când a fost uns viceprimar.

„Deocamdată, vă mulțumesc”

În final, Fritz a amintit și de angajații primăriei, cărora le mulțumește de asemenea. După un mic sfat pentru cei care rămân să conducă orașul, acesta a încheiat oarecum misterios.

„Dar vreau să mulțumesc și tuturor angajaților primăriei. Și vă urez vouă, aici, în consiliul local, să luați decizii pentru Timișoara, să nu permiteți ca otravă urii, otravă dezbinării să otrăvească și acest for. Este legitim să existe tensiuni, mai puțin legitim este să conteze altceva decât binele orașului.

Cu siguranță, ne vom mai vedea inclusiv în această încăpere. O să vedem din ce poziții și funcții. Deocamdată, vă mulțumesc”, a încheiat încă primarul Timișoarei.

Vă amintim, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a integrității la finalul lunii august, Dominic Fritz a mai avut doar 30 de zile în care poate ocupa fotoliul de primar. Acum, au mai rămas șapte. Duminică, 27 septembrie, acesta și-a chemat susținătorii la evenimentul „Timișoara. Revoluția continuă”, organizat la CRAFT. Momentul va avea loc la fix șase ani de la câștigarea alegerilor locale din 2020 și când vor mai fi trei zile până la încetarea mandatului.

Valoarea totală a amenzilor aplicate în aceste cazuri ajunge la aproximativ 1,5 milioane de lei, echivalentul a 300.000 de euro.

Printre cele mai frecvente abateri constatate de polițiștii locali se numără aruncarea deșeurilor pe spațiile verzi, de la ambalaje din plastic și hârtii până la sticle, resturi animaliere și deșeuri menajere. În alte situații, zonele verzi au fost afectate prin tăieri neautorizate sau prin deteriorarea arborilor și arbuștilor.

Au fost constatate, de asemenea, cazuri în care gazonul și amenajările florale au fost distruse, iar spațiile verzi au fost ocupate cu materiale de construcții, echipamente sau alte obiecte.

O altă problemă întâlnită în timpul controalelor a fost diminuarea suprafețelor verzi prin amenajări realizate fără respectarea prevederilor legale.

Amenzile aplicate pentru astfel de fapte au fost cuprinse între 100 și 5.000 de lei, în funcție de gravitatea situației și de prevederile încălcate.

Distrugeri Timișoara

Amenzi de 500 de lei pentru mașinile parcate pe spațiul verde

Polițiștii locali au sancționat și numeroși șoferi care au ales să își lase mașinile pe spațiile verzi sau pe suprafețele amenajate în acest scop, dar care au fost deteriorate în urma parcărilor repetate.

În aceste situații, amenda aplicată conducătorilor auto a fost de 500 de lei.

Reprezentanții Poliției Locale atrag atenția că parcarea pe spațiul verde nu este doar o problemă de ocupare a unui loc destinat altor utilizări, ci poate duce, în timp, la degradarea gazonului și a solului și la reducerea suprafețelor verzi din oraș.

De asemenea, în timpul controalelor au fost identificate și situații concrete care au dus la aplicarea unor sancțiuni.

Un timișorean care a aruncat deșeuri din sticlă pe spațiul verde de pe strada Gheorghe Lazăr a fost amendat cu 200 de lei.

Pe strada Cozia, un alt bărbat și-a amenajat o parcare auto prin ocuparea unei suprafețe de spațiu verde cu dale. Pentru această faptă, polițiștii locali au aplicat o amendă de 1.000 de lei.

Și firmele care afectează arborii sau amenajările verzi sunt vizate de controale. Astfel, o societate comercială a fost sancționată cu 4.000 de lei după ce a deteriorat patru arbori de pe Aleea Studenților. Potrivit Poliției Locale, trunchiurile copacilor au fost găurite pentru montarea unor pancarte publicitare.

O altă societate, care desfășura lucrări pe bulevardul Liviu Rebreanu, a depozitat materiale de construcții peste spațiul verde și peste amenajările cu arbuști și flori, provocând deteriorarea acestora.

În acest caz, amenda a fost de 5.000 de lei. Firma a fost obligată și să refacă zona verde afectată.

Controalele continuă

Polițiștii locali anunță că verificările pentru protejarea spațiilor verzi din Timișoara vor continua și în perioada următoare.

Autoritățile le recomandă atât persoanelor fizice, cât și reprezentanților societăților comerciale să respecte prevederile legale și să evite intervențiile neautorizate asupra zonelor verzi.

În atenția polițiștilor rămân atât aruncarea deșeurilor și deteriorarea vegetației, cât și ocuparea spațiilor verzi cu autoturisme, materiale de construcții sau alte echipamente.

Ulterior bărbatul a scos un cutter și ar fi amenințat o altă persoană, provocând panică în parc. Părinții copiilor au intervenit și au reușit să îl imobilizeze pe bărbat până la sosirea jandarmilor.

Procurorii au decis să fie acuzat de tentativă la furt calificat, tulburarea ordinii și liniștii publice și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, bărbatul ar mai fi fost implicat în fapte penale similare în străinătate, având antecedente penale.

Procurorul de caz a cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile, iar Judecătoria Timișoara a admis propunerea în 22 septembrie.

Cercetările continuă în acest caz.

În Variaș, mașina a lovit cele două femei care traversau drumul pe trecerea pentru pietoni.

Impactul a fost puternic. O femeie de 53 de ani a murit în urma accidentului. Cea de-a doua, în vârstă de 39 de ani, a fost rănită.

Șoferul a fost testat pentru alcool, iar rezultatul a fost negativ.

Polițiștii au deschis un dosar penal și încearcă acum să stabilească exact cum s-a produs accidentul. Cercetările continuă.

„Spitalul CFR din Timișoara va fi transferat la Spitalul Municipal. Vestea am primit-o de la Radu Miruţă, ministru interimar al transporturilor, la vizita lui în Timișoara ieri. Este o veste bună pentru pacienți, pentru că integrarea celor două spitale va asigura o plajă mai largă de servicii medicale mai eficiente.

Transferul la Spitalul Municipal este concluzia comisiei Ministerului care a analizat și solicitarea noastră de preluare a spitalului, și pe cea a Spitalului Județean. Doar documentația noastră a fost eligibilă și completă. Următorul pas este Hotărârea de Guvern care să opereze transferul pe baza deciziei comisiei.

Este un demers început în 2022 care «s-a blocat» prin sertarele ministerului pentru că nu ieșea cine trebuia. Îi mulțumesc Ministrului Miruță că a deschis și acest sertar, și membrilor comisiei pentru că au rezistat tuturor presiunilor și au luat decizia legală”, a scris Fritz pe rețelele de socializare.

foto: Facebook/Dominic Fritz

Vă amintim, Consiliul Local Timișoara și-a arătat disponibilitatea de a prelua spitalul. În iulie 2023, guvernul publica criteriile pentru transferul celor 15 spitale aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, în general „spitale CFR” și celelalte.

De atunci a apărut și așa-zisul „blocaj”: deși reprezentanții primăriei au insistat că au cel mai bun dosar – cu toate că au fost „descalificați” –, liderii PSD au anunțat în mai multe rânduri că acesta va fi preluat de Consiliul Județean Timiș. Ultima dată, a făcut-o fostul ministru Rogobete în primăvară.

Marți, actualul ministru interimar al Transporturilor Radu Miruță a fost la Timișoara pentru ceremonia de înmânare a Steagului de Luptă Spitalului Militar Timișoara, la 250 de ani de activitate medicală neîntreruptă a unității.

„Incendiul s-a manifestat la o locuință doar cu parter, de aproximativ 80 de metri pătrați, cu trei încăperi și la acoperiș. Au fost extrase trei butelii de către pompieri. Au intervenit pompieri de la Detașamentul 2 Timișoara și SVSU (n.r. – Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență) Jimbolia. A fost transportată la spital o femeie în vârstă de aproximativ 80 de ani, cu atac de panică. ISU va stabili cauza incendiului”, au precizat pentru Tion reprezentanții ISU Timiș.

Pentru stingerea incendiului au intervenit pompierii de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Jimbolia, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, fiecare având o capacitate de 8.000 de litri, precum și cu o autospecială de descarcerare.

În sprijinul acestora, ISU Timiș a trimis o autospecială de stingere cu apă și spumă, cu o capacitate de aproximativ 10.000 de litri, de la Detașamentul 2 Timișoara.

Practic, banii vor fi folosiți pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile ale unor investiții finanțate cu fonduri europene – inelul II de trafic (cu Podul ISHO), Magistrala Verde, regenerarea urbană din Traian și proiectul de modernizare a rețelei de termoficare.

Pentru ultimele două a mai fost luat un împrumut, tot de 30 de milioane de euro, motiv pentru care consiliera locală Andreea Medișanu (AUR) a cerut confirmare că vorbim de un împrumut diferit. I-a confirmat că, într-adevăr, este vorba despre un al doilea împrumut de 30 de milioane de euro viceprimarul Ruben Lațcău.

„Practic, dorința este să ne asigurăm că, indiferent de cum vor evolua în următoarele luni, în următorii ani, situația economică a țării și, în consecință, în mod evident, situația financiară a municipiului, să putem să absorbim acești bani și să putem să finalizăm aceste investiții majore ale Timișoarei. (…)

Dacă ne uităm la anumite credite pe care le-am luat noi în Primăria Timișoara, cu dobânzi de 1-2% marja băncii, și dacă ne raportăm la inflație și la modul în care evoluează piața globală, în realitate, în 20 de ani, dăm mai puțini bani decât luăm, în valoare de piață.

Nu vorbim de credite comerciale cu dobânzi de 10%, nu vorbim de IFN-uri, nu vorbim de tot felul de credite făcute în condiții dubioase, cu comisioane foarte mari. Vorbim de credite de la instituții guvernamentale, unde România este stat membru. Doar de acolo ne împrumutăm și doar cu dobânzi preferențiale”, a mai explicat Lațcău.

„Asta se datorează administrațiilor liberale”

Ulterior, înainte de a se trece la vot, au mai intervenit și consilierii locali PNL. Primul a fost Ștefan Sandu, care nu a avut nimic de comentat împotriva împrumuturilor, ci mai degrabă a unuia dintre proiectele care vor fi finanțate, cel al Magistralei Verzi, din cauza locurilor de parcare eliminate.

Acesta a mai avut o nelămurire privind proiectul Podului ISHO, însă aceasta a fost înlăturată după ce viceprimarul i-a explicat că proiectul include tot sectorul dintre Demetriade și Pestalozzi, nu doar podul.
Până să se treacă la vot a mai avut loc un schimb de replici acide între liberalul Simion Moșiu și Ruben Lațcău. Primul a ținut să menționeze că gradul de îndatorare redus al primăriei se datorează fostei administrații liberale. Lațcău nu a fost de acord.

„Doar o precizare: ați spus că gradul de îndatorare este foarte mic, 5%, da? Puteți să adăugați că asta se datorează administrațiilor liberale, foste, care nu au încărcat cu mai mult și s-au descurcat cu banii bugetarii pe care i-am avut. Deci o bună administrație asta înseamnă. Puteați așa puțin, puțin, nu mult, să fiți recunoscător”.

„Vreau să vă spun: când am devenit viceprimar, știți câte datorii avea municipiul Timișoara? Câte facturi la sertar? Câte plăți neonorate? Eu zic să lăsăm trecutul în trecut și să ne uităm la viitor”, i-a răspuns viceprimarul, vizibil iritat de discuții.

Până la urmă, împrumutul a fost aprobat de consilierii locali, cu 16 voturi „pentru”.

Acesta ar fi al treilea împrumut – sau „acord de finanțare rambursabil” – luat de Primăria Timișoara de la BERD. Colaborarea a început în 2021, cu 20,3 milioane de euro luate pentru proiecte de modernizare a transportului public. În octombrie 2025, mai era aprobat unul de 30 de milioane de euro pentru regenerarea urbană din Traian și proiectul de modernizare a țevilor de termoficare.