Vă reamintim că Inspectoratul Județean în Construcții Timiș a efectuat verificări în urma unei petiții depuse de cetățeni către Inspectoratul de Stat în Construcții și a constatat nereguli în execuția lucrărilor din cadrul proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de transport verde – piste pentru biciclete în orașul Jimbolia”.

Potrivit documentului oficial emis în urma controlului, după verificările prin sondaj efectuate pe teren, s-au identificat diferențe între proiectul tehnic și lucrările executate. Mai exact, stratul de balast, un element esențial pentru rezistența și durabilitatea infrastructurii, este mai subțire decât cel prevăzut în proiectul tehnic.

În urma acestor constatări, Inspectoratul a aplicat o amendă contravențională și a dispus măsuri de remediere. Astfel, stratificația structurii rutiere va trebui verificată, iar acolo unde este necesar, lucrările vor fi refăcute. Verificările și eventualele intervenții vor fi tratate ca faze determinante, fiind necesară întocmirea de procese-verbale pentru fiecare etapă.

Răspunsul primăriei: lucrările continuă, iar executantul suportă costurile remedierilor

După solicitarea unui punct de vedere, primarul din Jimbolia, Darius Adrian Postelnicu, ne-a transmis că proiectul este în prezent în derulare, iar lucrările continuă în paralel cu implementarea măsurilor dispuse de Inspectoratul Județean în Construcții.

Potrivit administrației locale, stadiul fizic actual include așternerea stratului de balast pe mai multe străzi, montarea bordurilor și turnarea parțială a stratului de beton.

Termenul de finalizare al proiectului este 18 iunie 2026, iar primarul susține că, în acest moment, nu există indicii privind riscul de depășire a acestuia.

„În urma verificărilor, inspectorii au identificat anumite deficiențe și au dispus refacerea lucrărilor în punctele în care au fost constatate abateri față de proiectul tehnic. Executantul are obligația de a efectua măsurile de remediere și de a comunica îndeplinirea acestora către IJC Timiș până la data de 22.05.2026”, se arată în răspunsul transmis.

Primăria subliniază că lucrările de remediere sunt în sarcina exclusivă a constructorului, fără costuri suplimentare pentru bugetul local.

„Subliniez că lucrările de remediere a neconformităților, inclusiv cele stabilite prin actele de control emise de Inspectoratul Județean în Construcții Timiș, revin executantului. Acesta are obligația de a suporta integral costurile aferente refacerii lucrărilor, fără a genera cheltuieli suplimentare pentru bugetul local, în conformitate cu obligațiile stipulate în contractul de execuție a lucrărilor și cu legislația privind calitatea în construcții”, a declarat primarul pentru Tion.

Administrația locală din Jimbolia mai afirmă că execuția lucrărilor este verificată prin diriginte de șantier autorizat, precum și prin personalul de specialitate al primăriei, care monitorizează respectarea proiectului tehnic și a normativelor în vigoare.

În același timp, Inspectoratul Județean în Construcții Timiș desfășoară controale periodice pe șantierele din județ, inclusiv pe acest proiect finanțat prin PNRR.

Sesizările cetățenilor sunt „un exercițiu normal de monitorizare”

Aceste controale au venit după ce mai mulți locuitori din Jimbolia s-au arătat nemulțumiți de lucrările de execuție la pista de biciclete. Practic, locuitorii spun că lucrările la pistele de biciclete din oraș ridică mai multe probleme: de la calitatea execuției până la modul în care sunt verificate și urmărite.

Ei sunt nemulțumiți că unele intervenții par făcute superficial sau incomplet, iar lipsa unor explicații clare din partea autorităților locale le-a alimentat suspiciunile.

În plus, după constatările Inspectoratului Județean în Construcții, reacțiile din partea celor care au inițiat demersul nu au întârziat să apară. Aceștia spun că verificările le confirmă temerile legate de modul în care sunt executate și supravegheate lucrările publice din oraș.

Totuși, primarul Darius Adrian Postelnicu consideră că sesizările venite din partea cetățenilor reprezintă o formă de implicare civică.

„Consider că sesizările cetățenilor reprezintă un exercițiu normal de monitorizare civică și un indicator al interesului comunității față de modernizarea Orașului Jimbolia. Ca atare, încurajez implicarea activă a locuitorilor în supravegherea tuturor obiectivelor de investiții”, a transmis acesta.

Proiect de mobilitate urbană, dar cu întârzieri în implementare

Proiectul pistelor de biciclete din Jimbolia, cu o valoare totală de peste 17 milioane de lei, a fost atribuit firmei CAVADINI CONSTRUCT în urma unei licitații publice.

Deși documentele strategice ale administrației locale indicau finalizarea lucrărilor până la sfârșitul anului 2024, contractul de execuție a fost semnat abia în 2025, iar finalizarea este acum estimată pentru 2026.

Rețeaua de piste este prevăzută să acopere mai multe străzi importante din oraș, inclusiv Peter Jung, Avram Iancu, Iuliu Maniu, Mihai Eminescu și Calea Mărășești.

Printre responsabilitățile impuse se numără îndepărtarea deșeurilor, prevenirea depozitării necontrolate, cosirea periodică a vegetației, eliminarea resturilor vegetale și menținerea terenurilor într-o stare care să nu afecteze sănătatea populației sau mediul.

Autoritățile avertizează că, de această dată, nu vor mai fi emise somații prealabile. În cazul identificării unor terenuri neîngrijite, sancțiunile vor fi aplicate direct: între 2.500 și 5.000 de lei pentru persoanele fizice și între 5.000 și 10.000 de lei pentru persoanele juridice. În plus, nerespectarea obligațiilor privind combaterea ambroziei poate atrage sancțiuni suplimentare.

Totodată, locuitorii din Ghiroda și satul aparținător Giarmata Vii sunt obligați să întrețină și spațiile verzi din fața proprietăților, până la limita carosabilului. Aceasta include tunderea ierbii, îndepărtarea buruienilor și a plantelor alergene, precum și toaletarea arborilor și arbuștilor care pot afecta circulația pietonală.

Cetățenii pot semnala terenurile neîngrijite sau infestate cu ambrozie la dispeceratul Poliției Locale, disponibil non-stop , la numărul 0743 161 868.

Cât despre tulpina Andes, ministrul Sănătății, Aaron Motsoaledi, spune că transmiterea este foarte rară și are loc doar în cazul unui contact foarte strâns între persoane.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat duminică trei decese asociate de un focar de hantavirus pe nava MV Hondius.

Se depun eforturi pentru identificarea eventualelor persoane care au intrat în contact cu persoanele decedate. Sunt vizați în special călătorii aflați la bordul avionului care a zburat între Sainte-Hélene și Johannesburg, cu care a călătorit femeia olandeză în vârstă de 69 de ani, al cărei soț, în vârstă de 70 de ani, a murit pe vas.

Acest zbor, operat de compania sud-africană Airlink la data de 25 aprilie avea la bord 82 de pasageri și șase membri ai echipajului, a precizat o reprezentantă a companiei pentru AFP.

Trei persoane, cuplul de olandezi și un cetățean german care au călătorit la bordul MV Hondius, au decedat la începutul croazierei, potrivit OMS.

Alte persoane sunt, de asemenea, căutate, a precizat miercuri ministrul Sănătății, precum cele care se aflau pe aeroportul din Johannesburg precum și personalul medical de la Kempton Park, spitalul unde a fost tratată până când a decedat.

În ceea ce-l privește pe britanicul în vârstă de 69 de ani internat în prezent la Johannesburg, personalul medical a intrat, de asemenea, în contact cu el.

În total, 62 de persoane ar fi putut intra în contact cu aceste persoane; iar 42 dintre ele au fost deja identificate și se află în prezent sub supraveghere.

Un alt pasager a fost internat la Spitalul Universitar din Zurich, Elveția, a anunțat miercuri Ministerul Sănătății din Elveția, precizând că pacientul respectiv a fost testat pozitiv.

În comunicatul său, ministerul elvețian nu a precizat în ce perioadă s-a aflat acest bărbat la bordul vasului, nici când și în ce condiții l-a părăsit. Bărbatul s-a prezentat la spitalul din Zurich după ce a prezentat simptomele bolii. Anterior, acesta își consultase medicul de familie prin telefon. El a fost plasat imediat în izolare. Soția sa, care nu prezintă până în prezent niciun simptom, s-a izolat din motive de siguranță. Autoritățile încearcă să determine dacă pacientul a avut contact cu alte persoane în timp ce prezenta simptome.

Ministerul elvețian a reamintit că spre deosebire de hantavirusurile europene, care se transmit prin excrementele rozătoarelor infectate, varianta americană se poate transmite de la o persoană la alta, deși aceste cazuri sunt rare.

Zborul care urma să evacueze un medic de pe vas către Insulele Canare a fost anulat, a declarat pentru AFP o sursă apropiată președinției regiunii, care se opune ferm sosirii în arhipelag, prevăzută în următoarele zile, a vasului, focar de hantavirus.

Marți seara, ministerul spaniol a indicat că nava MV Hondius, aflată în prezent în Capul Verde, urma să se îndrepte în curând spre Insulele Canare, odată ce evacuarea celor trei cazuri suspecte din mica țară insulară africană va fi finalizată.

OMS a raportat miercuri opt cazuri de infectare, dintre care trei au fost confirmate pozitive la hantavirus prin teste de laborator, potrivit Reuters.

Doi medici specialiști în boli infecțioase sunt în drum din Țările de Jos pentru a se îmbarca pe vasul afectat de cazurile de hantavirus, a declarat miercuri compania olandeză de croaziere Oceanwide Expeditions.

Lucrările sunt deja în execuție

Proiectul de la Ghizela este deja în fază de execuție, contractul de lucrări fiind semnat la finalul anului trecut. Investiția era estimată la aproximativ 38 de milioane de lei (plus TVA), iar lucrările sunt realizate de o asociere de firme desemnată în urma unei licitații organizate de Consiliul Județean Timiș.

Noua Celulă 3 face parte din sistemul integrat de management al deșeurilor din județ și are rolul de a asigura capacitatea de depozitare necesară pentru următorii ani, în condiții conforme cu normele de mediu. Aceasta va fi gestionată de firma înființată de Consiliul Județean Timiș, Eco Serv Timiș SRL.

Stadiul lucrărilor, 40% finalizat

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a declarat în plen că lucrările sunt deja realizate în proporție de aproximativ 40%, iar proiectul avansează conform graficului stabilit.

Dacă ritmul actual de execuție este menținut, autoritățile estimează că noua celulă de depozitare ar putea deveni funcțională în septembrie 2026, după cum a fost planificat inițial. Finalizarea proiectului ar elimina necesitatea transportării deșeurilor către alte județe, precum Arad sau Hunedoara, situație apărută temporar în ultimul an.

Finanțare prin fond special pentru proiecte europene

Investiția este finanțată prin Fondul de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare (FIID), un mecanism obligatoriu pentru proiectele realizate cu fonduri europene. Acest fond este destinat exclusiv întreținerii și dezvoltării infrastructurii de utilități publice finanțate nerambursabil.

Pentru 2026, bugetul este compus din:

• 31,49 milioane lei – sold rămas din anii anteriori
• 2,5 milioane lei – venituri aferente anului 2026
• Total: 33,99 milioane lei

Vă reamintim că investiția vine pe fondul problemelor apărute la Celula 2 a depozitului de la Ghizela. În toamna anului 2025, Garda de Mediu a constatat depășirea capacității autorizate de depozitare, stabilind că volumul de deșeuri depășește limita legală.

În urma controalelor, autoritățile au dispus sistarea depozitării deșeurilor în Celula 2 începând cu 20 octombrie 2025, precum și demararea procedurilor de închidere a acesteia.

Președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, a acuzat atunci nereguli grave în gestionarea depozitului și a anunțat monitorizarea permanentă a activității de la Ghizela.

Tot în acel context, au apărut tensiuni între autoritățile județene și operatorul de salubritate RETIM, în legătură cu modul de operare al depozitului și capacitatea de preluare a deșeurilor, existând riscul ca fluxul de deșeuri să fie afectat la nivelul întregului județ.

Astfel, de joi, 7 mai, accesul pietonilor pe pod va fi interzis, urmând ca, începând de luni, 11 mai, circulația să fie oprită complet, inclusiv pentru autovehicule.

Reprezentanții administrației locale au transmis că aceste restricții sunt necesare pentru buna desfășurare a lucrărilor și pentru finalizarea proiectului de reabilitare.

„Știu că această perioadă nu va fi ușoară și va crea disconfort, însă aceste măsuri sunt necesare pentru a avea, la final, un pod modern și sigur pentru toți”, a transmis primarul municipiului Lugoj, Călin Dobra.

Pe durata închiderii, traficul va fi redirecționat pe rute alternative, iar echipele din teren vor încerca să finalizeze lucrările într-un interval cât mai scurt.

Autoritățile le recomandă atât șoferilor, cât și pietonilor să respecte restricțiile impuse și să utilizeze variantele ocolitoare disponibile pentru a evita blocajele în trafic.

Podul de Fier Lugoj

Potrivit reprezentanților DRDP Timișoara, după finalizarea lucrărilor pe acest sector, echipele Secției de Drumuri Naționale Timișoara vor continua intervențiile pe Varianta de Ocolire Timișoara Sud (VTM Sud). Aici sunt programate lucrări similare la parapetul marginal, pe tronsonul cuprins între DN 59 și Giroc, urmând ca acestea să avanseze ulterior spre Ghiroda.

Pe durata lucrărilor, circulația rutieră se desfășoară cu restricții în zonele afectate. Autoritățile le recomandă conducătorilor auto să adapteze viteza la condițiile de trafic, să respecte semnalizarea temporară și indicațiile personalului aflat la dirijarea circulației.

Lucrările fac parte din programul de întreținere și creștere a siguranței rutiere pe drumurile naționale din vestul țării.

Diferențele de sume, explicate

În ultimele săptămâni au fost prezentate mai multe variante ale bugetului, cu valori între 1,08 și 1,15 miliarde de lei. Forma finală aprobată, de 1.156.370.570 lei, este mai mare deoarece include, pe lângă bugetul local, și credite de peste 207 milioane de lei, bugetele instituțiilor subordonate și alte surse de finanțare.

O altă schimbare a fost și un amendament al vicepreședintelui CJ Timiș, Alin Popoviciu, care a fost adoptat în plen, prin care 1 milion de lei a fost realocat de la programul de investiții pentru Sala Polivalentă de 2.500 de locuri, unde erau prevăzute 9 milioane de lei, către capitolul Sport – bunuri și servicii, care crește astfel de la 7,2 milioane la 8,2 milioane de lei. Măsura a fost justificată prin nevoia de a susține solicitările tot mai numeroase venite din partea cluburilor și asociațiilor sportive din județ.

Investițiile domină bugetul, funcționarea scade ușor

Bugetul din 2026 mizează puternic pe dezvoltare, inclusiv prin transferul a aproape 147 de milioane de lei din secțiunea de funcționare către investiții.

Astfel, investițiile totale prevăzute în bugetul pe 2026 ajung la aproximativ 732 de milioane de lei, sumă care include atât proiectele derulate direct de Consiliul Județean Timiș, cât și finanțări europene, programe guvernamentale și parteneriate cu primăriile din județ. Execuția pe dezvoltare în 2025 a fost însă semnificativ mai redusă, la aproximativ 199,54 milioane lei.

Cele mai mari alocări sunt pentru:

• Transporturi: aproape 200 milioane lei
• Educație: peste 92 milioane lei pentru investiții
• Cultură și patrimoniu: peste 89 milioane lei
• Asistență socială: peste 33 milioane lei
• Sănătate: aproape 29 milioane lei

Întrebat anterior, în cadrul unei conferințe de presă, despre garanțiile privind implementarea efectivă a investițiilor, în condițiile în care execuția pe dezvoltare în 2025 a fost semnificativ mai redusă, președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, a explicat că bugetul reprezintă o proiecție bazată pe proiecte aflate în diferite etape de implementare, iar ritmul investițiilor depinde de procedurile de achiziție și eventualele blocaje administrative, fără a preciza o estimare concretă privind nivelul de execuție pentru 2026.

Secțiunea de funcționare, adică bani pentru salarii, utilități, servicii publice și activitatea instituțiilor, este estimată la 387,60 milioane lei, față de 393,82 milioane lei execuție în 2025.

Cel mai mare „consumator” rămâne DGASPC Timiș, cu 176 milioane lei, din care: 135 milioane lei cheltuieli de personal; 30 milioane lei bunuri și servicii; restul drepturi sociale și alte cheltuieli specifice.

Aparatul propriu al administrației județene are un buget de 52,51 milioane lei, iar peste 38 milioane lei reprezintă salarii.

Drumuri, stadion și Castelul Huniade

O mare parte din buget merge către infrastructura rutieră. Printre cele mai importante investiții se numără:

• DJ 691 Nod A1 – limită județ Arad: 115,46 milioane lei
• DJ 684 Coșava – Tomești – Luncanii de Jos – Rușchița – Voislova: 22,61 milioane lei
• Drum de conectivitate A1 – Timișoara – Aeroport (2+2 benzi), documentații: 3,04 milioane lei
• DJ 595D Moșnița Veche – Giroc: 25,10 milioane lei
• DJ 595E Moșnița Veche – Ghiroda: 25,10 milioane lei

În zona marilor proiecte, bugetul include: 40 de milioane de lei pentru noul stadion „Dan Păltinișanu”; aproape 100 de milioane de lei pentru reabilitarea Castelului Huniade, una dintre cele mai mari investiții de patrimoniu din județ.

Alte investiții vizează modernizarea Bibliotecii Județene, lucrări la Conacul Banloc, dar și proiecte noi, precum centre comunitare sau facilități sportive.

Educație, sănătate și social

În educație sunt prevăzute investiții de peste 92 de milioane de lei, care vizează infrastructura școlară, unitățile de învățământ special, modernizări, extinderi și proiecte finanțate prin fonduri europene sau PNRR. În documente apar inclusiv alocări pentru centre educaționale și școli speciale din Timișoara, Lugoj și Recaș.

La sănătate sunt bugetați 28,98 milioane lei, în principal pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara, căruia îi sunt alocați 6,5 milioane de lei din suma totală pentru sănătate.

Două dintre proiectele importante ale Spitalului Județean sunt: Ambulatoriu integrat și pediatrie (1,18 milioane lei) și reorganizarea UPU/Chirurgie/ATI/Centrul de Mari Arși (2,53 milioane lei).

Pe zona socială, investițiile depășesc 33 de milioane de lei, din care peste 17 milioane lei sunt pentru Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș. Printre proiectele noi apare un centru de zi pentru adicții în Timișoara, evaluat la 1 milion lei.

De unde vin banii pentru funcționarea județului

Veniturile secțiunii de funcționare a județului Timiș sunt estimate la aproximativ 384,58 milioane lei în 2026, sub nivelul execuției din anul anterior, când au depășit 463 milioane lei. Acești bani acoperă cheltuielile curente ale administrației județene, inclusiv salarii, servicii publice și activitatea instituțiilor subordonate.

Cea mai importantă sursă de finanțare rămâne reprezentată de cotele din impozitul pe venit, în valoare de aproximativ 311,42 milioane lei, sumă redistribuită de la bugetul de stat și care reprezintă baza principală a bugetului județean.

O altă sursă majoră o constituie sumele defalcate din TVA, în cuantum total de aproximativ 187,33 milioane lei, bani direcționați de la bugetul de stat pentru cheltuieli cu destinație precisă. Din această sumă sunt finanțate serviciile descentralizate la nivel județean (164,33 milioane lei), întreținerea drumurilor județene (13 milioane lei) și echilibrarea bugetelor locale (10 milioane lei).

Veniturile proprii ale Consiliului Județean Timiș rămân reduse, la aproximativ 24,64 milioane lei, provenind din taxe, tarife, concesiuni și alte venituri administrative.

Bugetul mai include 8,10 milioane lei subvenții de la bugetul de stat, destinate drepturilor sociale, în principal pentru dizabilitate și adopții.

Un element esențial este transferul intern de aproximativ 146,92 milioane lei din secțiunea de funcționare către secțiunea de dezvoltare, sumă care susține finanțarea investițiilor publice.

Astfel, datele din document arată că bugetul județului Timiș rămâne puternic dependent de fondurile alocate de la bugetul de stat, în special din impozitul pe venit și TVA, în timp ce veniturile generate local au o pondere redusă în total.

Evenimentul evidențiază colaborarea de durată dintre Clubul Lions Iris Timișoara și Universitatea de Vest, un parteneriat care, de peste 17 ani, susține dezvoltarea noii generații de artiști. Prin expoziții și premii, organizatorii încurajează parcursul profesional al studenților și contribuie la consolidarea unei scene creative dinamice în oraș.

Cea de-a XVII-a ediție a Galei Filoarte va avea loc miercuri, 13 mai 2026, de la ora 18:00, într-un spațiu emblematic al Timișoarei, și anume Comenduirea Garnizoanei din Piața Libertății numărul 5. Evenimentul se va desfășura în prezența studenților și a coordonatorilor academici, alături de reprezentanții organizatorilor.

Gala „Beyond Boundaries” face parte din programul bienalei Interdesign 2026.

Primele evenimente au loc în luna mai, la Timișoara, și includ ateliere, tururi ghidate și întâlniri menite să schimbe modul în care locuitorii privesc relația dintre apă, plante și viața urbană.

Un element central al proiectului este rezidența interdisciplinară de creație, în care artiști și specialiști din domenii variate colaborează pentru a transforma informația științifică în forme accesibile publicului larg.

Debutul întâlnirilor cu publicul este programat sâmbătă, 9 mai, în Grădina Urbană a Universității de Vest, unde va avea loc un atelier de plantare coordonat de peisagiștii Raluca Rusu și Alex Ciobotă. Participanții vor lucra direct în grădină și vor descoperi, prin exemple concrete, cum poate fi organizat un spațiu restrâns astfel încât să devină un ecosistem funcțional. Evenimentul se desfășoară între orele 10:00 și 13:00, este gratuit și deschis tuturor, iar cei care dețin răsaduri sunt încurajați să le aducă pentru a le integra în spațiul existent.

Programul continuă în săptămânile următoare cu activități diverse. Este vorba despre un atelier pentru copii despre viețuitoarele de pe Bega, tururi ghidate dedicate păsărilor urbane, proiecții de film și întâlniri tematice despre peisaj și biodiversitate.

Calendarul primelor evenimente:

• 9 mai, ora 10:00 – Atelier de plantare (Grădina Urbană UVT)
• 19 mai, ora 18:00 – „Bizami vs. nutrii”, atelier pentru copii (malul Begăi – zona Solventul)
• 4 iunie, ora 18:00 – „Bega: lectură arheologică” (Indecis – Bastion 2)
• 5 iunie, ora 21:00 – Proiecție de film (Grădina Urbană UVT)
• 6 iunie, ora 08:00 – Tur ghidat „Păsările de pe Bega” (Parcul Uzinei)
• 8 iunie, ora 18:00 – Atelier „Pajiști urbane” (Stațiunea Tinerilor Naturaliști)

„Teren comun – peisaje pe Bega” este organizat de ACIA – Asociația Culturală pentru Intervenție Artistică și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Incidentul a avut loc în 5 mai 2026, pe DJ 592A, în localitatea Otvești. Polițiștii au oprit autoturismul pentru un control de rutină, iar verificările au arătat că bărbatul de la volan nu are permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Mai mult, mașina avea numere de înmatriculare false. Pentru toate acestea bărbatului i s-a deschis dosar penal.

Acesta a fost reținut pentru 24 de ore și dus în arest. Polițiștii continuă cercetările în acest caz.