Mediatorul pakistanez a asigurat că armistițiul se aplică și Libanului, unde Israelul desfășoară operațiuni militare împotriva grupării armate pro-iraniene Hezbollah.

Totuși, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a afirmat miercuri că armistițiul între SUA și Iran „nu include Libanul”.

Prețul petrolului scade cu -15%, până la 95 de dolari/baril.

Donald Trump a susținut că armistițiul provizoriu cu Iranul este o victorie totală și completă.

„Dacă Nunta de flori vă face inima să tresară, dacă vă este dor de Fostele iubiri sau vreţi să vă reamintiţi Fuga din rai, Vara promisă ori emoţionanta Rugă pentru părinţi, vă poftesc la un concert în care veţi regăsi fiorul serilor de altă dată şi farmecul melodiilor folk fără vârstă”, declară artistul.

Cariera solistică a lui Ștefan Hrușcă a început în 1981, odată cu integrarea sa în Cenaclu Flacăra. Într-un interval de doar trei ani, cuprins între 1981 și 1984, Ștefan Hrușcă a străbătut țara în lung și în lat și a cântat în peste 1000 de concerte, vocea sa caldă emoționând audiența din toate regiunile României. Cu timbrul său vocal inconfundabil, candoarea autentică și prezența de o simplitate distinsă, Ștefan Hrușcă a devenit unul dintre cei mai iubiți folk-iști din România.

Printre albumele sale de referință se numără: „Rugă pentru părinți” (1984), „Urare pentru îndrăgostiți” (1986), „Fostele iubiri” (1995), „Balade speciale” (2007) și foarte îndrăgitele discuri de colinde și cântece maramureșene.

Biletele pentru concertul său de primăvară în România, AICI.

Concurs Tion

Tion oferă o invitație dublă la acest spectacol. Tot ceea ce trebuie să faci pentru a o câștiga este să lași un comentariu la articolul de pe site în care să ne spui care este evenimentul din oraș care ți-a plăcut cel mai mult în 2025. Vă rugăm să vă înscrieți cu o adresă valabilă de e-mail întrucât în acest mod va fi anunțat câștigătorul.

Câștigătorii vor fi aleși prin extragere la sorți miercuri, 15 aprilie.

Prima întrebare ar fi despre problemele actuale și ce planuri aveți să le rezolvați. Care ar fi acestea în primul rând?

Probleme în mare, să spunem așa, nu avem. Suntem bucuroși că am reușit în fiecare an să gestionăm foarte bine situațiile în care ne-am aflat. În fiecare an ne stabilim pentru cel puțin un an sau doi programul sau viziunea noastră – chiar pe termen și mai lung! – și atunci încercăm să nu ne lăsăm surprinși de probleme mari. Sunt proiecte care le avem în derulare și de anul trecut, poate și de doi ani de zile, unele chiar le implementăm și se finalizează în 2026. O parte dintre ele – și pe fonduri nerambursabile, și pe bugetul local – le începem în acest an.

Pe partea de infrastructură – rutieră, utilități – ce proiecte aveți? Cam asta îi interesează pe oameni în primul rând…

Pe partea de infrastructură rutieră am finalizat anul trecut 11 km de asfalt prin „Anghel Saligny”. Suntem în proporție de 95% cu străzile din comună asfaltate, chiar și cele intermediare. Am modernizat centrul în Belinț. Și parcările de la cimitire le-am avut prinse în acest program mare de infrastructură rutieră. Iar infrastructura de canal: anul trecut am terminat un proiect al Aquatimului pe care l-am avut în derulare începând din 2021, Belinț și parțial Chizătău, iar anul trecut am prins o finanțare pe PNRR pentru ce ne-a rămas în satul Chizătău, o finanțare în valoare de 11 milioane de lei. Am și început proiectul, iar anul acesta sperăm să-l finalizăm. Am întâmpinat anul trecut în luna august câteva probleme cu graficul de lucrări. Noi am avut peste 30%, dar ne-a relocat pe AFM – știți că o parte dintre proiecte s-au relocat acolo și o parte s-au reziliat, neavând susținerea financiară nici pe AFM, nici pe PNRR. Noi am reușit să obținem transfer oficial. La ora aceasta, avem un grafic de 50%, deci cu siguranță o să finalizăm și această investiție.

Cu deconturile merge mai greu, pentru că a fost și trecerea care a generat mai multe probleme. Probabil după ce se va vota bugetul la nivel național, se va reglementa și situația cu plățile. Deci, stăm foarte bine și la infrastructura de canal. Avem un proiect pentru canalizare în satul Babșa, pentru care așteptăm să se deschidă o măsură ca să putem să îl depunem. Aici ne ținem în legătură și cu Aquatim. În plus, avem un PUZ pe 16 hectare și acolo deja am finalizat procedurile, am început proiectul anul trecut. Acolo facem extinderea de apă anul acesta, din buget local, din vânzările pe care le-am avut pe loturi.

Proiecte pe educație – școli, grădinițe – aveți? Eventual și pe alte domenii pe care le considerați importante.

În 2024 am finalizat școala de la Chizătău, aveam o finanțare din decembrie 2023 pe AFM pentru Școala Generală cu clasele 1-8 din Belinț. Noi am și avut liceu aici. Plus un cămin cultural în satul Gruni. pe eficientizare energetică. În decembrie 2023. În 2024, pe toată perioada anului, s-au tărăgănat cei de la Fondul de Mediu cu firmele de evaluări, s-au contestat licitații, am ajuns până la urmă, la începutul anului 2025, să se desemneze o firmă câștigătoare. După evaluarea proiectelor, a venit guvernul Bolojan, ne-a stopat, ne-a blocat până la finalul anului. Așadar, din august, printr-o adresă, programul fiind blocat. Ulterior, doamna ministră înțeleg că și-a dorit să anuleze acest program. Parlamentarii PSD-PNL au reușit să blocheze în Parlament anularea. Ulterior, la începutul anului 2026 – nu avem adresă încă oficială –, dar neoficial, se pare că va fi blocat până la finalul anului 2026 acest program. În 2027 ar da drumul – repet, neoficial vă spun asta – cu actualizarea indicatorilor și probabil și a prețurilor. Vă dați seama, din decembrie 2023! Așa ne țin încurcați.

Noi pe Fondul de Mediu am avut și școala de Chizătău. În 2024, am recepționat-o. Și pe PNRR am finalizat un cămin cultural în satul Babșa.
Acum avem o clădire în curtea școlii din Belinț, unde acolo noi gândim să o facem pentru program prelungit, un after-school, cu săli de lectură, reamenajarea curții interioare, un proiect foarte amplu. Am avut depus pe CNI și ne chinuim de patru ani de zile.

Investiții în Comuna Belinț

Că tot spuneați de CNI. Mai sunt investiții derulate de companii sau instituții naționale? Știu că a fost acea discuție legată de proiectul de cale ferată. Problema era cu gara din Belinț, clădire istorică care ar urma să fie demolată. Cum a fost colaborarea cu CFR?

Da, un proiect amplu care, până la urmă, aduce o modernizare. Noi ne-am dorit să rămână gara de la Belinț exact așa, arhitectural vorbind. Nu ne-am dorit să o demoleze, dar lucrurile astea trebuiau gândite de la început. Uitați, până la urmă, pe noi, administrațiile, nu ne-a întrebat nimeni. Puteau să ne întrebe sau să țină cont de ceea ce ne dorim și noi, chiar dacă terenul unde se desfășoară nu este al nostru și chiar dacă ei gestionează aceste investiții. Erau importante și părerile celor din zonă, pentru că cadrul arhitectural clar îți conferă o valoare până la urmă și ar trebui păstrată. Nu cred că o să fie prea mari șanse să mai schimbe acuma.

Există în județ o întreagă dispută pe partea de transport, dar în special pentru zona de lângă Timișoara. Dumneavoastră înțeleg că aveți transport către Lugoj, nu?

Da, noi avem cu Lugojul! Ne aflăm la 15 kilometri de Lugoj, am reușit cu actuala administrație de la Lugoj – prin domnul primar Călin Dobra – să implementăm pentru cei care merg la liceu de la Belinț la Lugoj un transport. Vine dimineaţa un autobuz electric, la ora 7. La 7:10 pleacă din Belinț și după-amiaza, la 15:10, se întoarce cu ei înapoi. Un lucru extraordinar! Ne-am dorit acest transport pentru elevi de când am ajuns noi, din anul 2020, dar nu am reușit. Am reușit doar anul trecut, deci din anul școlar 2025-2026. Costurile sunt foarte reduse, anul trecut am reușit să obținem finanțare pentru ei, să fie gratuit. Anul acesta o să vedem, pentru că nu avem încă bugetul, dar sperăm să obținem în continuare finanțare.

Alte colaborări, cu Primăria Lugoj sau Consiliul Județean Timiș aveți în desfășurare?

Da, cu Consiliul Local Lugoj mai avem. Suntem prin ADI Centru, acolo am avut o extindere de gaz Chizătău – Belinț, accesat în 2021. Am reușit să extindem rețelele. Le-am preluat undeva la 45-50% și acum avem aproape 100%, mai precis 98%. Am beneficiat de extinderi gratuite prin programul respectiv. Noi, cu satul Gruni, anul acesta deja includem pe lista de investiții branșamentul în conducta mare. Și rezolvăm și avizele să putem semna anul acesta contractele și să începem de anul viitor lucrările, dacă totul merge bine.

Încercăm acuma cu Consiliul Județean Timiș, printr-un parteneriat, ceea ce v-am povestit despre clădirea din curtea școlii, cu care tot ne chinuim să obținem finanțare. Am propus acest proiect pentru un parteneriat cu ei și am speranța că o să ne fie acceptată solicitarea. Ar fi un lucru extraordinar pentru satul Belinț, pentru comuna Belinț.

Suntem în creștere deja, avem un PUZ pe 16 hectare – 132 de loturi de case, deja 80 de loturi avem atribuite la ora aceasta. În aprilie scoatem o altă licitație și creștem ușor, ușor. În vatra satului s-a vândut aproape tot. Dacă mai sunt grădini sau vreo casă mai veche care se scot la vânzare, imediat se vinde. Deci suntem într-o creștere bună. Lucrăm și la PUG, pe care anul acesta sperăm să-l finalizăm, tot printr-o finanțare prin PNRR, în format GIS. Am lucrat și la nomenclatorul stradal, să fie străzile incluse. Sunt lucruri care nu se văd, dar am încercat așa să le facem. Comuna este toată monitorizată video de la început, chiar în 2021 am gândit acest proiect pentru siguranță.

Pe partea culturală, ce evenimente are primăria în agenda culturală?

Noi deja am lucrat la agenda culturală. Nu se modifică față de anul trecut ca sumă. Avem rugile în fiecare sat din comun, cele patru sate. La Belinț se va organiza pe două zile, a doua și a treia zi de Paște. În celelalte sate, doar câte o zi va fi ținută ruga. La Chizătău este primul an în care se va ține doar o zi, pentru că am avut o scădere semnificativă a prezenței de-a lungul celor patru ani de zile și am luat decizia să ținem doar o zi. Acolo avem o finanțare alocată pentru Biserica din Chizătău, fiind monument istoric. În 2024, spre finalul anului, a fost singurul monument istoric din zona de vest care a primit finanțare. Anul trecut deja s-a dat ordinul de începerea lucrărilor. Estimăm noi o valoare de 4,3 milioane de lei, sunt lucrări ample, dar estimăm că în 2027, începutul anului 2028, să fie recepționată și această lucrare. Va mai fi nevoie de cofinanțări, și tocmai de aceea am luat și această decizie cu ruga, să mai fie de două zile.

Sprijinim și bisericile pe care le avem. La Belinţ, biserica este renovată, tot monument istoric, arată foarte bine. La Gruni, părintele de acolo a terminat anul trecut cu pardoseala, cu pictura, cu absolut tot. La fel, arată excepțional. Și în statul Babșa, anul acesta alocăm și acolo o sumă de 40.000 de lei pentru pardoseală. S-au primit bani de-a lungul celor patru ani, și pe linie de guvern, și de la Consiliul Județean, lucrări de subzidire, de consolidare. Interiorul este aproape gata, în afară de pictură. Au ținut slujba într-o o sală de clasă. Anul acesta, dacă fac pardoseală, după Sfintele Paști, probabil de Rusalii, o să se mute cu slujba în biserică, o să fie funcțională. Pe linie de Consiliul Județean, probabil o să mai obținem pentru exteriorul bisericii, pentru o tencuială și alte lucruri.

Pe partea sport. Aveți echipe locale sau cluburi pentru copii pe care le finanțați?

Avem mai mult decât ar trebui, probabil, pentru nivelul comunei noastre. Avem două grupe de copii, avem echipa mare înscrisă în Liga 4-a. Am terminat turul pe locul 6. Nu este simplu pentru noi, dar avem cel mai mic buget, probabil, din Liga a 4-a, dar gestionăm bine lucrurile. Cu infrastructura suntem foarte bine, tot întreținut, tribună cu 550 de scaune, cu nocturnă. Avem și două terenuri sintetice, unul în Belinț și unul în Chizătău. Stăm bine și la capitolul acesta.

În comunicarea cu cetățenii cum procedați? Îi așteptați strict la primărie, le mai răspundeți pe Facebook sau la telefon?

Îi ținem la curent cu absolut tot ce se întâmplă pe raza UAT-ului pe pagina de Facebook a primăriei, Primăria Comuna Belinț. Acolo colaborăm foarte bine. La început aveam, am găsit aici un ziar local, dar se scria în el numai ce voia primarul și se mai dădeau și bani pe acest ziar. Noi ne-am gândit că cel mai important este mediul online. Spunem absolut orice facem, purtăm discuțiile cu cetățenii, vin la primărie, îi consultăm. Am avut și intabulările generale pe raza UAT-ului. Ne-am întâlnit în ultimii trei ani cu o frecvență foarte mare. Asta a ajutat foarte mult, să le cunoști și nevoile. Am format o conexiune foarte bună și ne bucurăm că îi ținem la curent așa și le place această transparență.

Și la nivel național, dar cu precădere în județ, s-a tot vorbit și cumva a și pornit o reorganizare cu comasări de comune. Ați avut discuții cu UAT-urile din zonă pe acest aspect?

În momentul de față s-a pornit o reorganizare administrativă. Chiar săptămânile trecute am primit informări cu reducerile de posturi. La noi, discutând strict despre UAT-ul nostru, pot spune că suntem în regulă, nu trebuie să dăm pe nimeni afară. Nu am încărcat organigrama, dacă nu am avut nevoie. Am gestionat foarte bine și această parte administrativă. Nu ne afectează.

S-a pornit această reorganizare în sensul acesta cu o structură mai suplă a aparatului. Dacă va da rezultate, atunci va rămâne așa. Dacă nu va da rezultate, atunci, cu siguranță, părerea mea, se va lua o decizie la nivel național și va fi o comasare, probabil cu consultări în fiecare județ. În momentul de față, însă, eu nu pot să mă duc și să propun la unul dintre colegii mei „Haide să ne comasăm!”, pentru că nu avem nicio bază. Și atunci, cel mai bine este să mergem în această direcție și, dacă se începe de la nivel național, atunci, după ce vor face niște calcule, vom vedea cum se va reduce. Și eu sunt de acord să fie o eficientizare a aparatului administrativ, pentru că, în unele locuri, clar sunt foarte încărcate.

La final, ați mai avea ceva de adăugat? Ce ar mai fi important pentru cetățeni să știe?

Da. Ce nu v-am mai spus: despre procesul pe care l-am avut cu cei de la ANI, care trei-patru ani m-au târât în tribunal. Nu a fost simplu, dar mă bucur că chiar în perioada asta se împlinește un an de la câștigarea procesului. A fost o perioadă foarte dificilă, și administrativ, și încărcat cu ce am avut acolo, dar mă bucur că am reușit!

VIABILIZARE ZONA DE LOCUINȚE OVIDIU BALEA:

• Terasamente, strat fundație balast și montare bordură.

Lucrări de semnalizare a circulației rutiere, întreținere, funcționare și dirijare a circulației rutiere:

În caz de vreme nefavorabilă nu vor putea fi executate unele lucrări, așa cum sunt ele prevăzute în programul zilnic de lucrări, acestea urmând a fi reprogramate;

– În cazul producerii unor evenimente rutiere lucrările de reparații și înlăturare a daunelor vor fi prioritare față de programul zilnic propus;

– În cazul primirii unor avize de lucrări cu caracter urgent acestea vor fi prioritare față de programul zilnic propus.

Football History Quiz – UK Special, etapa 1, Zaza Resto Pub, ora 18:30

Cavalleria rusticana, Opera Națională Română, ora 19

Ruptură, Teatrul Maghiar, Scârț Loc Lejer, ora 19

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziția de pictură „Retrospectivă – Mihai Teodor Olteanu: 50 de ani de creație”.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

• Expoziția „Atunci când legăturile înfloresc”.

Muzeul Național de Artă Timișoara

• Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

• Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

• Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”;

• Expoziția permanentă colecția „Corneliu Baba”;

• Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada; 

• Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

• Expoziția „Fragilitatea Eternului. De la Pompeii la Grand Tour până astăzi”;

• Expoziția „Când Lumea se Frânge. Grafica Miturilor Ultimului Ceas”, în Galeria Parafraze, etaj II;

• Expoziția „Scânteia luminii prin cenușă”, în Galeria Arcade.

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”;

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia;

• Expoziția „Gărâna 2025 – Atelier de creație”, Bastionul Maria Theresia, mansarda B2;

• Expoziția „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă 1800 – 1947”, Bastion Maria Theresia, mansarda B1;

• Expoziția „Zeii de împrumut ai Vienei. Martori împietriți”, Bastionul Maria Theresia, mansarda B2;

• Expoziția „Moonbound – Path to Performance”, Bastionul Maria Theresia – hol.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare: Luni – Vineri: 8-18, Sâmbătă: 10-18, Duminică: 10-18 (ultimul vizitator: cu 30 de min. înainte de închidere).

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

Medicii au confirmat că decesul a survenit în urma unor complicații severe, identificate prin investigații complexe, inclusiv accidente vasculare ischemice și trombembolism pulmonar. În zilele anterioare, Lucescu fusese în comă indusă și monitorizat atent la terapie intensivă, după o deteriorare rapidă a stării sale de sănătate.

Potrivit lui Mihai Stoichiță, director tehnic al Federației Române de Fotbal, antrenorul se afla într-o stare critică încă din ultimele zile.

Mircea Lucescu a fost internat pe 29 martie, după ce a leșinat în cantonamentul echipei naționale, înaintea deplasării spre Slovacia. Deși inițial părea că își revine, pe 3 aprilie a suferit un infarct miocardic acut, iar două zile mai târziu a fost transferat la terapie intensivă.

Născut la 29 iulie 1945, la București, Mircea Lucescu a avut o carieră impresionantă, atât ca jucător, cât și ca antrenor. A evoluat pentru cluburi precum Dinamo București, Sportul Studențesc și Corvinul Hunedoara, iar ca tehnician a condus echipe de top din Europa, inclusiv Inter Milano, Galatasaray, Beșiktaș, Șahtior Donețk și Zenit Sankt Petersburg.

A fost selecționerul României în două mandate și a condus naționala Turciei între 2017 și 2019. Printre cele mai importante realizări ale sale se numără câștigarea Cupei UEFA în 2009 cu Șahtior Donețk și a Supercupei Europei în 2000 cu Galatasaray.

În cazul Realitatea Plus, CNA a constatat că postul nu a achitat 28 de amenzi din anul 2024, în valoare totală de aproximativ 605.000 de lei. Deși televiziunea și-a plătit sancțiunile aferente anului 2025, restanțele mai vechi au stat la baza deciziei de retragere a licenței, conform prevederilor legii audiovizualului, care permite această sancțiune dacă amenzile nu sunt achitate în termen de șase luni.

În timpul ședinței, CNA a acordat o pauză de o oră, perioadă în care reprezentanții Realitatea Plus au efectuat mai multe plăți și au transmis dovezi către instituție. Cu toate acestea, nu toate amenzile restante au fost achitate, fiind vorba de aproximativ 30 de sancțiuni.

Conform aceleași surse, propunerea de retragere a licenței a fost adoptată în unanimitate de membrii prezenți la ședință. Doi membri ai CNA s-au retras înainte de vot.

Reacțiile nu au întârziat să apară. Realizatoarea TV Anca Alexandrescu a anunțat, în direct, că decizia va fi contestată în instanță și a acuzat existența unor presiuni asupra postului. Ea a susținut totodată că emisia va continua în mediul online. În replică, Valentin Jucan a precizat că o eventuală difuzare online în aceeași formulă ar putea fi considerată retransmisia unui post fără licență.

Potrivit procedurilor, postul trebuie să își înceteze emisia după primirea oficială a deciziei CNA.

Nu este pentru prima dată când CNA recurge la o astfel de măsură. În 2013, instituția a retras licența postului OTV, deținut de Dan Diaconescu, tot din cauza neplății amenzilor în termenul legal.

Fotografia a fost capturată luni, în momentul în care capsula Orion a efectuat un survol al Lunii. Echipajul misiunii Artemis 2 este format din americanii Reid Wiseman, Christina Koch și Victor Glover, alături de canadianul Jeremy Hansen.

Noua imagine evocă fotografia istorică realizată pe 24 decembrie 1968 de astronautul Bill Anders, în timpul primului zbor cu echipaj uman în jurul Lunii, alături de Frank Borman și Jim Lovell. Atunci, echipajul Apollo 8 a înconjurat Luna de zece ori, fără a aseleniza, iar Anders a surprins silueta albastră a Pământului ridicându-se deasupra orizontului lunar.

Fotografia „Răsăritul Pământului” a devenit una dintre cele mai emblematice imagini din istorie, fiind inclusă în 2003 de revista Life în volumul „100 de fotografii care au schimbat lumea”.

Moștenirea misiunii Apollo 8 a fost evocată și în cadrul zborului Artemis 2.

Astronauții și-au început ziua de luni ascultând un mesaj înregistrat de Jim Lovell înainte de moartea sa, în august 2025, în care acesta le-a transmis: „Este o zi istorică. Știu că veți fi foarte ocupați, dar nu uitați să vă bucurați de priveliște.”

Pe aceeași temă:

Artemis II a plecat spre Lună. E prima astfel de misiune cu echipaj uman după mai bine de 50 de ani

VIDEO. NASA trimite din nou oameni spre Lună după peste 50 de ani

Competiția a adus în prim-plan autenticitatea tradițiilor bănățene, oferind un spațiu de dialog cultural în care ansamblurile folclorice, rapsozii populari, meșterii artizani, gospodinele, interpreții și instrumentiștii și-au demonstrat talentul și dragostea față de moștenirea locală.

Alături de prestațiile artistice, expozițiile de etnografie, icoanele pe sticlă, țesăturile, ceramica și sculpturile în lemn au completat un tablou viu al identității timișene, în timp ce sutele de preparate gastronomice tradiționale au ilustrat diversitatea și bogăția culinară a regiunii.

„Festivalul-concurs Lada cu Zestre păstrează vii tradițiile, obiceiurile și meșteșugurile populare ale comunităților din întreaga regiune, nu doar din județul Timiș. Prin caracterul său competitiv și prin diversitatea secțiunilor, evenimentul promovează identitatea tradițională și creează o punte între generații”, a subliniat Alexandru Iovescu, vicepreședintele Consiliului Județean Timiș.

La finalul competiției, trofeul festivalului a revenit comunei Ghiroda, cu un total de 199 de puncte. În clasamentul secțiunii „Laureați”, locul I a fost ocupat de Ghilad cu 162 de puncte, urmat de Comloșu Mare cu 128 de puncte pe locul II și de Checea cu 112 de puncte pe locul III, în timp ce Parța a obținut o mențiune cu 109 de puncte, iar Făgetul a primit un Premiu Special cu 91 de puncte.

La secțiunea „Zestrea Timișului”, premiul I a revenit comunei Voiteg cu 92 de puncte, premiul II comunei Victor Vlad Delamarina cu 84 de puncte, iar premiul III comunei Remetea Mare cu 58 de puncte.

Clasamentul detaliat se găsește AICI.

„Un moment de referință al întregului festival l-a constituit participarea Ansamblului Profesionist «Banatul», a cărui prezență a atras un public numeros și entuziast. Sub bagheta dirijorului Sebastian Roșca, orchestra ansamblului i-a acompaniat pe interpreții: Ciprian Roman, Carmen Biruescu, Raluca Stanca, Dana Gruescu, Bianca Opăriuc și Anda Sabadoș, care au adus pe scenă doine, jocuri și cântece populare autentice.

Coregrafia spectacolelor, semnată de Floarea și Grigore Munteanu, a pus în valoare costumele tradiționale și diversitatea dansurilor bănățene, creând reprezentații dinamice și memorabile pentru publicul din fiecare localitate gazdă”, au declarat organizatorii.

Juriul ediției a XIX-a a fost alcătuit din specialiști în mai multe domenii: la secțiunea coregrafie au evaluat maeștrii Nicolae Stănescu, Peri Vasile, Marius Ursu și Grigore Munteanu, la secțiunea muzicală Mădălin Luca și prof. Remus Vălungan, la gastronomie prof. Mărioara Pisat și Hogea Diana Ramona, la expoziții și colecții muzeograf Emilian Popa și Alina Mafa, iar la poezie dialectală și teatru dr. Adela Popa și Loredana Bândariu.

Festivalul – Concurs „Lada cu Zestre” rămâne cel mai amplu program cultural dedicat prezervării și promovării tradițiilor autentice bănățene din județul Timiș. Evenimentul a fost finanțat de Consiliul Județean Timiș și organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, coordonat de managerul Liliana Laichici, în parteneriat cu primăriile și consiliile locale din județ.

Pentru implementarea proiectelor, Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara pune la dispoziția ONG-urilor 13 containere modulare. Unul dintre acestea este special adaptat pentru persoanele cu dizabilități și dotat cu spații de igienizare. Containerele vor permite desfășurarea directă a activităților sociale, în spații sigure și accesibile, pe terenuri puse la dispoziție de organizațiile partenere.

„Știm din experiență că atunci când sectorul public și organizațiile civile lucrează împreună, câștigă întreaga comunitate. Fiecare container pus gratuit la dispoziție, fiecare activitate și fiecare timișorean sprijinit reprezintă o șansă reală pentru persoanele vulnerabile și pentru cartierele orașului”, a declarat Emese Esztero, directorul general al Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara.

ONG-urile selectate vor avea responsabilitatea de a administra containerele și de a derula activitățile sociale, cu respectarea tuturor normelor legale, inclusiv cele privind siguranța, prevenirea incendiilor și protecția datelor personale. Totodată, acestea vor suporta costurile de mentenanță, utilități, securitate și obținerea autorizațiilor necesare.

Pentru a fi eligibile, organizațiile trebuie să aibă cel puțin un an de experiență în domeniul social, capacitatea de a implementa proiecte la nivel local și să dispună de un teren pentru amplasarea containerelor pe o perioadă de minimum doi ani.

Perioada pentru depunerea candidaturilor este cuprinsă între 8 și 29 aprilie 2026, iar rezultatele finale vor fi publicate pe site-ul instituției în data de 7 mai 2026, până la ora 15.

Reprezentanții Direcției de Asistență Socială invită toate organizațiile eligibile să se alăture programului COMMUNITY+, subliniind că acesta reprezintă o oportunitate concretă de a genera schimbări reale și durabile în comunitatea timișoreană.

Detalii suplimentare și formularul de înscriere sunt disponibile pe site-ul oficial al instituției, www.socialtm.ro.