„Este al patrulea pod la care începem construcția anul acesta, după podul Muncii, pasajul Polonă și podul pietonal și velo de la Parcul Copiilor. Legătura de la Solventul – pasaj și pod – pe care au așteptat-o generații de timișoreni devine realitate”, a declarat primarul Dominic Fritz

Reprezentanții primăriei mai spun că noua legătură dintre Ronța și Dâmbovița reprezintă o investiție strategică de infrastructură, conectând cele două zone atât rutier, cât și prin transport public, velo și pietonal, și preluând o parte din traficul care traversează în prezent zona centrală.

Nu se face doar podul

Investiția municipalității nu se rezumă doar la construirea noului pod cu linie dublă de tramvai, patru benzi auto, piste pentru biciclete și trotuare generoase, ci prevede și lărgirea bulevardului Dâmbovița, de la noul pod până la intersecția cu str. Ion Barac și introducerea liniei de tramvai pe acest tronson. Vor mai fi reconfigurate intersecția cu bulevardul Dâmbovița, pistele de bicicletă de pe malul Begăi și sistemul de iluminat public. Vor fi montate și două lifturi, dintre care unul va avea și rol de punct de belvedere.

Podul Solventul în sine va avea o lungime de 55,5 metri și o lățime de 35,5 metri, unind strada Gării cu bulevardul Dâmbovița și completând Inelul IV de circulație. Pentru drumul de legătură între Podul Solventul și pasajul Solventul, în prezent, este în derulare procedura de expropriere.

Valoarea contractului este de 96 de milioane de lei, cu TVA, iar termenul de executare a lucrărilor este de 24 de luni de la emiterea ordinului de începere. Investiția este finanțată prin Programul Regional Vest 2021–2027, Intervenția Regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă.

Vă amintim, o bună parte a terenului din zona fostului combinat Solventul este contaminată chimic, dar în august 2024 a fost găsită o soluție și au început exproprierile.

Podul are studiul de fezabilitate aprobat din august 2024,iar în iulie 2025, Primăria Timișoara a obținut și finanțarea europeană pentru noul proiect. Licitația pentru „Execuție lucrări aferente obiectivului de investiții «C9b Inelul IV Vest: conexiunea Str. Gării – Bd. Dâmboviţa, ETAPA 1 – Lucrări de drumuri, poduri, linii de tramvai»” a fost lansată în septembrie 2025, la o valoare estimată de peste 120 de milioane de lei, cu TVA.

S-au înscris șapte ofertanți, iar în aprilie a fost desemnat câștigătorul. A urmat o contestație, respinsă până la urmă de CNSC, iar acum contractul a putut fi semnat.

În schimb, raportat la trimestrul al doilea din 2025, costul orar al forței de muncă a crescut cu 1,80%. Față de primul trimestru al anului, evoluțiile au fost diferite de la un domeniu la altul.

Cele mai importante creșteri ale costului orar al forței de muncă s-au înregistrat în industria extractivă, cu 6,88%, în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 3,10%, în învățământ, cu 2,42% și în tranzacții imobiliare, cu 2,15%.

La polul opus, cele mai mari scăderi au fost consemnate în hoteluri și restaurante, unde costul orar al forței de muncă a coborât cu 3,20%, în informații și comunicații, cu 3,09%, precum și în alte sectoare cu reduceri mai moderate.

Componenta cheltuielilor directe, reprezentată de cheltuielile salariale, a scăzut cu 0,33% față de trimestrul precedent, iar cheltuielile indirecte, non-salariale, au fost mai mici cu 0,20%.

Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, cele mai mari creșteri ale costului orar al forței de muncă au fost în construcții, 5,71%, industria extractivă, 5,63%, activități de servicii administrative și servicii suport, 5,33%, hoteluri și restaurante, 4,99%, industria prelucrătoare, 4,07%, precum și activități profesionale, științifice și tehnice, 4,03%.

În același timp, costul orar al forței de muncă a scăzut cu 5,79% în administrația publică și cu 4,70% în învățământ.

Record de aplicări la joburi

În paralel cu aceste evoluții, datele eJobs arată o creștere serioasă a numărului de persoane care își caută un loc de muncă. Peste nouă milioane de aplicări au fost înregistrate pe platformă de la începutul anului până în septembrie, cel mai mare număr din ultimii zece ani. Creșterea este explicată atât prin faptul că persoanele deja active pe piața muncii au aplicat la mai multe poziții, cât și prin intrarea unor candidați noi pe platformă.

Comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, numărul aplicărilor a crescut cu 28%, iar numărul candidaților noi a urcat cu 12%.

În total, aproape 9,1 milioane de aplicări au fost înregistrate pentru cele 143.000 de joburi postate, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 63 de aplicări pentru fiecare poziție. Există însă domenii în care concurența este mult mai ridicată.

Peste 90 de candidați pentru un singur job în unele domenii

Retailul este unul dintre domeniile în care lupta pentru un loc de muncă este foarte mare. Media ajunge la 92,3 aplicări pentru fiecare job.

Urmează IT și telecom, cu 89,1 aplicări pentru un loc de muncă, advertising, marketing și PR, cu 79,1 aplicări și industria farmaceutică, cu 69,5 aplicări pentru fiecare poziție.

Potrivit eJobs, aceste domenii recrutează masiv candidați entry-level și au poziții disponibile la nivel național, ceea ce explică în parte volumul mare de aplicații.

Există însă și sectoare în care concurența este considerabil mai redusă. În domeniul arte & entertainment se înregistrează o medie de 31,4 aplicări pentru fiecare job, de aproximativ trei ori mai puține decât în retail.

Situația este similară în asigurări, cu 34,8 aplicări pentru un job, producție – 42,3, industria alimentară – 49,3, transport și logistică – 49,9, respectiv construcții – aproximativ 50 de aplicări pentru fiecare poziție.

Datele Salario arată că domeniile cu un număr mai mic de aplicări nu înseamnă neapărat și salarii mici.

Cele mai mari medii salariale nete din această categorie sunt înregistrate în arte & entertainment – 6.300 de lei, construcții – 6.000 de lei și asigurări – 5.600 de lei.

În producție, media salarială netă este de aproximativ 5.250 de lei, în transport și logistică – 5.000 de lei, iar în industria alimentară – 4.500 de lei.

„În zilele următoare. Evident că societatea așteaptă să avem un Guvern. Au existat discuții în toată această perioadă.

Nu am acționat prea mult pentru că mulți parlamentari erau în vacanță și, după cum știți, este nevoie de un vot fizic, dar este momentul să tranșăm programul”, a declarat Nicușor Dan, întrebat când va face desemnarea pentru funcția de premier.

România este de aproape patru luni fără un Guvern cu puteri depline.

„Pentru Timișoara, banii din PNRR înseamnă un salt uriaș în calitatea transportului public, dar și în condițiile în care învață toți elevii din oraș, indiferent dacă merg la o școală din cartiere sau în centru. Mulțumesc echipelor care au tras ca 100 milioane de euro să ajungă la Timișoara și să îmbunătățească calitatea vieții oamenilor. Și bineînțeles, mulțumesc, Europa, pentru această șansă”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Reprezentanții primăriei amintesc că, pe partea de transport public, au fost achiziționate 87 de vehicule moderne – 30 de autobuze electrice de 10 metri, 25 de troleibuze articulate, 8 troleibuze de 12 metri și 17 tramvaie de 30 de metri.

Pe Educație, a fost înlocuit mobilierul vechi în aproape 1.300 de săli de clasă, în peste 80 de laboratoare de informatică și științe, și în aproape 80 de cabinete școlare și psihopedagogice. Printre altele, școlile în care învață 40.000 de elevi au primit table interactive, computere, imprimante multifuncționale, sisteme de sunet și proiectoare.

Alte investiții pe care municipalitatea le-a închis pe PNRR sunt achiziționarea, prin Ministerul Mediului, a 1.000 de insule de colectare selectivă pentru cartiere, reabilitarea termică a campusului Colegiului „Henri Coandă”, eficientizarea energetică a Clinicilor Noi la Spitalul Municipal și construirea, cu sprijinul CNI, a unei creșe în zona Bucovina.

Proiectele nefinalizate

Reprezentanții primăriei menționează, totuși, și „proiectele aflate în stadiu avansat de implementare”, dar practic încă nefinalizate. O parte vor fi trecute pe alte programe de finanțare: centrele de aport voluntar vor fi finalizate cu finanțare prin Fondul de Mediu; Școala Gimnazială– prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021 – 2027, prin intermediul GAL Timișoara.

Pentru reabilitarea Liceului Teoretic „J. L. Calderon”, contractul este suspendat până la finalul anului, urmând ca ulterior să fie găsită o altă sursă de finanțare. La fel, și pentru campusul dual, proiect în care primăria a fost partener alături de universități, școli și mediul de afaceri, consorțiul va identifica noi surse de finanțare.

Cu fonduri din bugetul local vor fi finalizate alte câteva proiecte: Traseul Revoluției, sistemul de E-ticketing, reabilitarea termică a Colegiului „Ana Aslan” și transformarea Liceului Alimentar într-o școală verde, inteligentă.

În total, potrivit listei de proiecte de pe propriul site, Primăria Timișoara putea beneficia de peste 650 de milioane de lei prin PNRR, strict cheltuieli eligibile nerambursabile, fără alte decontări de la bugetul de stat, pentru propriile proiecte. Acestora li se adaugă aproape 130 de milioane de lei prin proiecte derulate în parteneriat cu spitalele pe care le are în subordine.

Giancarlo Esposito a sugerat că o eventuală apariție a lui Meghan Markle în serial ar putea reprezenta atât un avantaj, cât și un dezavantaj, referindu-se la notorietatea fostei actrițe și la atenția pe care aceasta ar aduce-o producției.

Și Hugh Bonneville, vedeta din „Downton Abbey”, a comentat informațiile apărute în presă. Actorul a respins zvonurile și le-a catalogat drept un posibil „demers genial de marketing”.

„L-am propus pe Keir Starmer pentru rol, dar se pare că nimeni nu s-a arătat interesat”, a glumit Bonneville, făcând referire la fostul premier britanic.

La sfârșitul lunii august, mai multe informații apărute în presa internațională o asociau pe Meghan Markle cu un posibil rol în cel de-al treilea sezon al serialului polițist.

Speculațiile au apărut la scurt timp după ce Meghan Markle și prințul Harry și-ar fi anunțat intenția de a se muta din nou în Marea Britanie. Ulterior, alte informații din presă au sugerat că ideea ar fi fost abandonată în urma unei presupuse „reacții negative” la apariția zvonurilor.

Deocamdată, nu există o confirmare oficială privind implicarea lui Meghan Markle în distribuția serialului.

Cum sunt alimentate speculațiile

Matthew Read, co-scenarist și producător executiv al „The Gentlemen”, a alimentat însă indirect speculațiile, subliniind că regizorul Guy Ritchie are o tradiție de a distribui actori din locuri neașteptate.

Read a precizat că interesul publicului pentru posibilii membri ai distribuției arată cât de apropiat a devenit acesta de universul serialului.

După succesul primului sezon, lansat în 2024, „The Gentlemen” revine cu un nou capitol al poveștii lui Eddie Horniman, interpretat de Theo James.

Personajul încearcă să-și extindă imperiul infracțional la un an după ce a moștenit averea impresionantă și titlul familiei sale.

Theo James, devenit cunoscut la nivel internațional inclusiv datorită rolului din seria „Divergent”, spune că noul sezon explorează modul în care puterea, averea și trecutul unei familii aristocratice îl transformă pe personaj.

Actorul explică faptul că Eddie începe să descopere că violența îi oferă un anumit sentiment de putere și ajunge să fie dispus să o folosească pentru a-și atinge obiectivele.

Locații de vis în noul sezon

Noul sezon a fost filmat inclusiv în locații spectaculoase, printre care lacul Maggiore din Italia.

Eddie Horniman își continuă ascensiunea în lumea interlopă și face echipă cu Susie Glass, moștenitoarea unui imperiu al drogurilor, precum și cu tatăl acesteia, Bobby Glass, interpretat de Ray Winstone.

Pentru Winstone, unul dintre veteranii filmelor polițiste britanice, unul dintre elementele care fac serialul interesant este modul în care acesta estompează granița dintre lumea crimei organizate și structurile tradiționale ale societății.

„Cine sunt gangsterii? Este într-adevăr puștiul de pe stradă sau este ierarhia, nobilimea?”, a întrebat actorul, punând sub semnul întrebării originea puterii și privilegiilor celor aflați în vârful societății.

Sezonul al doilea aduce și mai multe nume noi în distribuție. Printre acestea se numără Michele Morrone, cunoscut pentru „365 Days”, Benedetta Porcaroli, actrița din „The Leopard”, și prezentatoarea britanică Maya Jama.

Theo James a glumit pe seama stilului de lucru al lui Guy Ritchie, spunând că noii membri ai distribuției au trebuit să fie „instruiți” înainte de începerea filmărilor.

Cel de-al doilea sezon din „The Gentlemen” este lansat joi, 3 septembrie, pe Netflix.

În paralel, orașul va introduce cursuri de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale pentru toți elevii de liceu, de două ori pe an. Unele licee vor participa și la programe-pilot în care elevii vor putea utiliza anumite platforme de AI, dar numai sub supravegherea profesorilor.

Chatboții de tip „companion”, concepuți pentru interacțiuni conversaționale cu utilizatorii, vor fi interziși la toate nivelurile de învățământ.

Autoritățile vor să evalueze utilizarea tehnologiei

Interdicția vine în contextul în care școlile din Statele Unite încearcă să stabilească modul în care instrumentele de inteligență artificială pot fi folosite în educație fără ca elevii să ajungă să depindă de acestea sau să le utilizeze pentru a copia.

Primarul Zohran Mamdani a declarat că utilizarea AI în școli trebuie analizată cu aceeași atenție cu care elevii sunt învățați să pună sub semnul întrebării informațiile pe care le primesc.

„În fiecare zi, când copiii noștri vin la școală, îi învățăm să pună întrebări, să pună la îndoială presupunerile, să analizeze premisele și să întrebe de ce. Când vine vorba despre inteligența artificială în școlile noastre, avem obligația să facem același lucru”, a spus Mamdani.

În același timp, autoritățile din New York vor analiza instrumentele tehnologice folosite în sistemul public de educație și intenționează să renunțe la cele considerate neesențiale pentru procesul de învățare.

Administrația din New York recomandă și limitarea timpului petrecut în fața ecranelor

Pe lângă măsurile privind inteligența artificială, orașul va recomanda și limite pentru timpul petrecut de elevi în fața ecranelor. Pentru copiii din clasele a III-a până la a V-a este propusă o limită zilnică de 30 de minute, iar pentru elevii din clasele a VI-a până la a VIII-a, de 45 de minute.

Profesorii vor putea utiliza în continuare instrumente de inteligență artificială pentru pregătirea materialelor didactice și pentru activități administrative.

Elevii din școlile publice din New York urmează să revină în sălile de clasă săptămâna viitoare.

Finanțările sunt destinate unor proiecte culturale, editoriale și de cercetare care contribuie la promovarea arhitecturii contemporane, a patrimoniului cultural, a educației în domeniu și a rolului arhitecturii în societate.

Cererile de finanțare pot fi depuse până la 28 septembrie 2026, ora 13.

Ediția din acest an vine și cu o noutate importantă. OAR a lansat Platforma de finanțare a Timbrului Arhitecturii, prin intermediul căreia sunt gestionate toate etapele procesului. De la depunerea cererii și evaluarea acesteia până la contractare, implementare, raportare și management financiar, informațiile sunt reunite într-un singur spațiu digital.

Milioane de lei pentru cărți, expoziții, școli de vară și cercetare

Cea mai mare sumă, 3,2 milioane de lei, este destinată programelor, proiectelor și acțiunilor culturale derulate de ONG-uri și operatori culturali constituiți ca persoane fizice autorizate.

Alți 2,6 milioane de lei merg către proiecte editoriale – 2 milioane pentru cărți și 600.000 de lei pentru reviste de arhitectură și domenii conexe.

Pentru proiectele culturale cu o componentă pronunțată de cercetare sunt disponibili 2,5 milioane de lei. Rezultatele acestor proiecte trebuie să poată fi puse gratuit la dispoziția profesioniștilor și publicului, inclusiv în format digital.

OAR a alocat câte 1,8 milioane de lei pentru programele și proiectele culturale ale filialelor teritoriale, respectiv pentru anuale și bienale de arhitectură. Școlile de vară beneficiază de un buget de 1,4 milioane de lei, în timp ce pentru itinerarea expozițiilor sunt disponibili 450.000 de lei.

Când vor fi anunțate rezultatele

După încheierea perioadei de înscriere, urmează etapa de evaluare a proiectelor. Rezultatele jurizării vor fi publicate pe 2 noiembrie 2026. Cei nemulțumiți de rezultat vor putea depune contestații între 3 și 6 noiembrie, acestea urmând să fie analizate în perioada 9-11 noiembrie. Rezultatele finale vor fi anunțate pe 12 noiembrie.

Regulamentul, Ghidul aplicantului, documentele necesare și instrucțiunile pentru utilizarea platformei sunt disponibile pe pagina oficială a Sesiunii 2026 a Timbrului Arhitecturii.

Timbrul Arhitecturii este un mecanism de finanțare prin care OAR susține inițiative care pun în valoare dimensiunea culturală și de interes public a arhitecturii. Taxa reprezintă 0,05% din valoarea investițiilor pentru care se solicită autorizație de construire.

Potrivit OAR, în cei peste 20 de ani de administrare a mecanismului au fost sprijinite peste 2.600 de inițiative și proiecte dedicate arhitecturii, patrimoniului, educației și culturii mediului construit.

În România și în alte țări din regiune, cultura nu este la fel de răspândită precum cerealele, porumbul sau floarea-soarelui, ceea ce poate reprezenta o oportunitate pentru fermierii interesați de piețe de nișă.

Cultivarea anghinarei este posibilă, însă succesul depinde de mai mulți factori: soiul ales, tipul și calitatea solului, accesul la apă și modul în care plantele sunt protejate în timpul iernii.

Producția poate depăși 20 de tone la hectar

Randamentul diferă considerabil în funcție de soi și de tehnologia folosită. Unele cercetări indică producții de aproximativ 14,6-15,7 tone de căpățâni comercializabile la hectar pentru anumite soiuri hibride. În cazul unor soiuri locale, producțiile raportate au fost mai mici, între 2,6 și 7,3 tone la hectar.

În condiții favorabile, însă, rezultatele pot fi mult mai bune. În anumite teste au fost obținute producții cuprinse între 13,7 și 24,3 tone la hectar.

Și densitatea de plantare poate varia în funcție de soi și de tehnologia utilizată. Unul dintre sistemele de producție analizate a folosit aproximativ 9.200 de plante la hectar, cu 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Câți bani poate aduce un hectar

Pentru a vedea potențialul economic al culturii, poate fi făcut un calcul simplu. La o producție de 15 tone de anghinare la hectar și un preț de vânzare de 2 euro pentru un kilogram, valoarea recoltei ar ajunge la aproximativ 30.000 de euro.

Dacă prețul ar fi de 3 euro pe kilogram, valoarea producției ar urca la aproximativ 45.000 de euro, iar la un preț de 4 euro pe kilogram ar ajunge la circa 60.000 de euro pe hectar.

Sunt însă valori brute, nu profituri. Din aceste sume trebuie scăzute toate cheltuielile legate de înființarea și întreținerea culturii, recoltare, ambalare, transport și comercializare. În plus, calculul presupune că întreaga producție poate fi vândută la prețul respectiv.

Anghinarea are nevoie de o cantitate suficientă de apă, motiv pentru care existența unui sistem de irigații sigur poate reprezenta un avantaj important.

La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor climatice locale. Fermierii trebuie să țină cont și de capacitatea plantelor de a trece peste iarnă.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, sistemul de irigații, fertilizarea, tratamentele pentru protecția plantelor, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul.

Faptul că anghinarea este mai puțin cultivată în regiune înseamnă că fermierii se confruntă cu o concurență mai redusă. Pe de altă parte, cererea locală nu este la fel de dezvoltată precum în țările mediteraneene, unde produsul este mult mai prezent în alimentație.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și companiile care procesează produse alimentare.

„De luni, avem primii copii care merg la creșe nou construite după Revoluție la Timișoara. În ultimii ani, am amenajat câteva zeci de noi locuri pentru creșe în spații educaționale care erau închise sau nefolosite la grădinițe și școli. Tocmai pentru a reduce din nevoia uriașă de locuri în creșele publice.

E un semnal că Timișoara e un oraș în care familiile tinere aleg să se stabilească. Și e datoria administrației să le ofere condiții cât mai bune. Continuăm cu încă 2 creșe unde am reluat procedurile de licitație pentru constructori”, spune primarul Dominic Fritz.

Două creșe gata, două în lucru

Pe de o parte, creșa de pe strada Învățătorului nr. 2, arondată Grădiniței cu Program Prelungit nr. 36 va avea patru grupe de copii – 88 de locuri în total. Clădirea nou-ridicată a fost inaugurată în decembrie, în prezența ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, unitatea, de altfel, făcând parte din Programul Guvernamental de Construire de Creșe „Sf. Ana”, finanțat prin PNRR.

Creșa are o zonă dedicată activităților copiilor, inclusiv dormitoare și spații de joacă, o zonă prevăzută cu bucătărie complet echipată, spălătorie, uscătorie și călcătorie, precum și un spațiu administrativ.

Cealaltă creșă, din Bogdăneștilor, a fost construită direct de primărie. A fost finalizată acum aproape doi ani, dar a fost neutilizabilă, deschiderea fiind amânată din cauza noilor cerințe pentru securitatea la incendiu.

Aceasta va fi arondată Grădiniței cu Program Prelungit nr. 33, având înscriși 56 de copii, împărțiți în patru grupe. La parterul clădirii sunt amenajate patru săli pentru copii, patru dormitoare, băi, cabinetul medical și un spațiu multifuncțional, iar la etaj se află birourile, bucătăria, spălătoria și un spațiu pentru activități și socializare.

Reprezentanții Primăriei Timișoara amintesc și de creșele din cartierele Ciarda Roșie și Lipovei, ridicate până la 20-30%, dar abandonate de firma AVASI PRODCOM SRL, care câștigase ambele contracte în 2021. Municipalitatea a lansat recent două licitații pentru finalizarea lor: pune la bătaie 7,3 milioane de lei pentru cea din Ciarda Roșie și 7,5 milioane de lei pentru cea din Lipovei.

Deschis recent pe strada Ceyrat nr. 37, Mercure Oradea propune o experienţă care poate reuni într-un singur sejur cazarea, gastronomia şi relaxarea. Hotelul dispune de 90 de camere şi suite, restaurant, bar, spa, piscină interioară încălzită şi facilităţi de fitness.

Noul Mercure Oradea, construit pe un sit arheologic

Mercure Oradea este primul hotel al brandului Mercure deschis în oraş, iar identitatea sa porneşte de la istoria locului. În timpul construcţiei au fost descoperite vestigii arheologice care au fost păstrate şi integrate în spaţiul hotelului, o parte dintre acestea putând fi observate prin suprafeţele de sticlă din zona lobby-ului.

De aici vine şi ideea straturilor care se regăseşte în design: straturi de pământ, de istorie şi de influenţe culturale, reinterpretate într-o amenajare cu tonuri naturale, texturi minerale şi detalii inspirate de patrimoniul local.

Camerele au ferestre ample şi funcţii inteligente pentru controlul temperaturii şi iluminatului. Unele dintre ele dispun de balcon, iar anumite suite au terase private cu jacuzzi exterior, o opţiune potrivită pentru cei care îşi doresc mai multă intimitate în timpul unei escapade în doi.

Hotelul se află la mică distanţă cu maşina de centrul istoric, iar parcarea disponibilă în incintă simplifică sosirea pentru oaspeţii care vin din regiune.

Stratum Spa: piscină încălzită, saune şi tratamente Gemology

După drumul până la Oradea sau după câteva ore petrecute prin oraş, programul poate continua la Stratum Spa. Zona de wellness a hotelului include o piscină interioară cu apă încălzită, patru jacuzzi-uri, opt saune uscate şi umede, terasă și lounge pentru relaxare, sală de fitness şi o zonă dedicată activităţilor de yoga.

Oaspeţii pot alege câteva ore la piscină şi saună sau pot completa experienţa cu un masaj ori un tratament pentru faţă sau corp. Meniul spa cuprinde masaje de relaxare, terapii de recuperare şi ritualuri care pot fi rezervate individual sau în cuplu.

Unul dintre elementele distinctive ale Stratum Spa este colaborarea cu Gemology Cosmetics Paris, un brand francez de nişă, rar întâlnit în spa-urile din România. Produsele şi protocoalele sale profesionale folosesc oligoelemente extrase din minerale şi pietre preţioase şi semipreţioase.

În anumite ritualuri, pietrele sunt aplicate direct în timpul masajului, continuând firesc povestea Stratum şi conceptul mineral al hotelului. Tratamentele Gemology pot fi rezervate atât de oaspeţii cazaţi, cât şi de vizitatorii care vin la Oradea special pentru experienţa spa.

REI Creative Cuisine, sub coordonarea Chef Henrik Sebok

Seara poate continua la REI Creative Cuisine, restaurantul hotelului, condus de Certified Master Chef Henrik Sebok. Chef-ul are o carieră construită în Franţa, Statele Unite, Canada şi România şi a lucrat de-a lungul timpului alături de nume importante ale gastronomiei internaţionale.

Experienţa acumulată în restaurante, hoteluri şi şcoli culinare din mai multe ţări se regăseşte la REI într-un meniu bazat pe ingrediente de sezon, inspiraţie locală şi tehnici precise. Filosofia restaurantului pune accent pe gust, echilibru şi simplitate, iar preparatele sunt construite astfel încât ingredientul principal să rămână uşor de recunoscut.

Printre preparatele care dau contur experienţei REI se numără scoicile Saint-Jacques din Hokkaido, servite cu bacon crocant şi piure de conopidă, fileul de păstrăv de Măgeşti, cu sos cremos de hrean şi mămăligă crocantă, sau pieptul de raţă Rougié, cu glazură de portocale şi anason, varză roşie cu aromă de bacon afumat în lemn de măr, crochete de cartofi şi sparanghel.

REI propune o experienţă culinară completă, de la selecţia preparatelor şi prezentarea acestora până la asocierea cu băuturile. Meniul este completat de o selecţie atent aleasă de vinuri, iar echipa poate recomanda etichetele potrivite pentru fiecare preparat.

Prezenţa unui Certified Master Chef la conducerea conceptului culinar oferă restaurantului un profil aparte pe scena gastronomică regională. REI este deschis şi publicului din afara hotelului, astfel încât o cină aici poate deveni motivul principal al unei vizite la Oradea sau poate completa un weekend cu spa şi cazare.

Pentru un pahar de vin sau un cocktail, experienţa poate continua în Lobby Bar, sub candelabrul Colibri, sau la Cobalt Wine Bar, spaţiul conectat la crama hotelului.

Cum poate arăta un weekend la Mercure Oradea

O escapadă poate începe sâmbătă dimineaţa, cu plecarea din Arad sau Timişoara şi sosirea la Oradea înainte de prânz. După check-in, câteva ore pot fi rezervate pentru centrul istoric, Cetatea Oradea sau o plimbare pe malul Crişului Repede.

După-amiaza poate continua la Stratum Spa, între piscină, saune şi jacuzzi, urmată de un masaj. Seara este rezervată unei cine la REI Creative Cuisine şi, eventual, unui pahar de vin sau unui cocktail pe terasa hotelului.

A doua zi începe cu micul dejun, care combină bufetul cu preparate pregătite à la carte. Un ultim tur prin centrul oraşului poate încheia weekendul înaintea drumului spre casă.

Pentru cei care preferă o escapadă mai scurtă, restaurantul şi spa-ul pot fi accesate şi fără cazare. O noapte petrecută la hotel permite însă ca experienţa să fie savurată fără grabă, de la primul moment de relaxare la Stratum Spa până la micul dejun din dimineaţa următoare.

Mercure Oradea
Strada Ceyrat nr. 37, Oradea
Rezervări cazare şi Stratum Spa: 0359 410 410
mercure.oradea.reservations@accor.com

REI Creative Cuisine
Rezervări: 0793 945 558
rezervari@reirestaurant.ro

https://all.accor.com/hotel/C1R7/index.en.shtml

https://www.facebook.com/MercureOradea/

https://www.instagram.com/mercureoradea/

(28606)