Sunteți de aproape trei decenii la ADR Vest. Cum s-a schimbat regiunea noastră în această perioadă?

Regiunea s-a schimbat foarte mult din anul 1999 de când funcționează efectiv agențiile. Produsul intern brut (PIB) al regiunii a crescut de aproape trei ori dacă e să comparăm anul 2000, când am măsurat o medie a PIB de 33% față de media Uniunii Europene, acum fiind undeva la 74-75%. Dar, cred că schimbarea vine, în primul rând, din calitatea vieții și preocupările pe care le aveam în anul 2000, când se închideau fabrici în toate județele regiunii, se închideau mine, combinate și principala preocupare era găsirea unui loc de muncă. Cred că acum am trecut la un nivel în care calitatea vieții este pentru noi principala preocupare. Evident, sunt foarte multe lucruri încă de rezolvat. Sunt foarte multe zone care încă nu au atins nivelul pe care ni-l dorim.

Din păcate, reforma industrială, care ar fi trebuit să transforme regiunea, s-a făcut puțin sau deloc și din mers. N-a existat un plan articulat al guvernului, care deținea de altfel tot patrimoniul industrial. Prin șansa contextului, unele județe și orașe s-au dezvoltat mai mult, altele mai puțin. Când spun șansă, mă refer în primul rând la proximitatea cu granița, pentru că multe companii au venit la noi și au contribuit la dezvoltare, fiind cel mai vestic punct al țării. Evident, a contat foarte mult și contează în continuare calitatea educației și toată memoși etnică, a contat foarte mult, a ușurat comunicaria industrială pe care regiunea o oferă în continuare. Și nu ultimul rând, cred că a contat foarte mult faptul că suntem o regiune multiculturală și multilingvistică. Am împărtășit aceleași valori și principii cu zona europeană deja de foarte mult timp, n-a fost nevoie de o presiune foarte mare. Oamenilor, în Regiunea Vest, le place să muncească. Există un respect față de muncă.

Dacă ar fi să alegeți câteva investiții cu fonduri europene care au schimbat fundamental vestul țării, care ar fi acestea?

Cele mai importante investiții sunt cele care au adus o schimbare reală în viața oamenilor. Cele mai importante două domenii, care au fost și sunt în atenția cetățenilor, care încă n-au ajuns la un nivel de performanță dorit, sunt educația și sănătatea. Nu în ultimul rând, reabilitarea termică a blocurilor este o investiție pe care cetățeanul o simte direct atât în calitatea vieții, prin confortul termic, cât și în buzunarul propriu. Generic, în Timișoara aș menționa reabilitarea și transformarea celor trei piețe centrale – Piața Unirii, Piața Libertății și Piața Sf. Gheorghe –, care chiar dacă s-a făcut pe un program trecut, consider că au avut un impact enorm asupra orașului. A fost o transformare, o modernizare și o reabilitare urbană de un impact major asupra orașului din toate punctele de vedere, atât estetic, funcțional, cât și din punct de vedere cultural și de dezvoltare economică.

De altfel, a avut un impact, cred eu, și asupra deciziei de a oferi Timișoarei titlul de Capitală Culturală în 2023. Tot în Regiunea Vest, dar în județul Hunedoara, aș putea menționa Green Line din Valea Jiului, un sistem integrat care asigură transportul pentru toate cele șase orașe din Valea Jiului: Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. Este, de asemenea, și o soluție pentru turism, pentru că se vor dezvolta în continuare linii care oferă transport către stațiunile turistice, dar și o soluție foarte ieftină pentru persoanele care nu-și permit să aibă o mașină. Tot în județul Hunedoara, Castelul Corvinilor este un proiect de foarte mare importanță. A pus pe hartă regiunea într-un mod în care nu ne-am fi așteptat și a creat o ancoră de dezvoltare și de interes pentru oraș. Primarul spunea că doar castelul produce mai multe taxe și impozite decât plătesc toți cetățenii din oraș la un loc după câțiva ani de la reabilitare. În județul Caraș-Severin, pot menționa repunerea în funcție a sistemului de transport din Reșița, unde au fost achiziționate tramvaie noi și a fost reabilitată linia de tramvai. În județul Arad sunt multe proiecte pe care putem să le luăm în calcul. Putem spune, de exemplu, că Filarmonica din Arad a suferit o transformare majoră și oferă un cadru modern pentru activități culturale. Și la fel, tot transportul public a fost schimbat cu tramvaie moderne, realizate de un producător local în urma licitației.

Care a fost pentru dvs. cel mai dificil moment la ADR Vest?

Au fost foarte multe momente, unele legate de transformări care au pus în dificultate instituția și modul în care fondurile europene s-au gestionat. Un moment foarte complex a fost pandemia, când în primele 48 de ore de la anunțul de închidere a trebuit să ne reinventăm și să lucrăm de acasă, să nu blocăm proiectele, să nu pierdem banii și să putem transforma toată componenta instituțională în ceva funcțional în mediul digital. Din fericire, eram destul de digitalizați la momentul acela și am putut să ne adaptăm foarte repede. Aceasta a fost o provocare foarte mare. Teama a fost că vom pierde banii dacă nu reușim să ne organizăm în mediul digital, însă lucrul acesta s-a întâmplat și nu a creat niciun fel de probleme.

Care este proiectul de care sunteți cel mai mândru?

Nu este vorba despre un proiect finanțat pentru că nu se regăsește în lista de proiecte. „Proiectul” cel mai important la care țin este echipa ADR și această instituție care performează și produce dezvoltare pentru comunitățile din regiune. Am colegi care au crescut aici, de la stagiari la oameni care negociază cu Comisia Europeană.

Sorin Maxim

Câți angajați aveți?

În acest moment, cu tot cu colaboratorii care nu au tot timpul un contract pentru o perioadă nedeterminată, ne apropiem de 220 de angajați, care formează o echipă. În acești 27 de ani de când există, ADR Vest a dovedit că lucrează în folosul comunităților și a atras toate resursele, care fie au fost potențiale, fie le-am avut la dispoziție într-un mod alocat. Am avut la dispoziție sume de bani, care în acest moment depășesc, pe programele deja încheiate, 2 miliarde de euro, și cred că pe actualul ciclu financiar o să mai aducem în regiune încă 2 miliarde de euro din cele trei programe pe care le gestionăm.

Cum stăm cu gradul de absorbție comparativ cu celelalte regiuni din țară?

Stăm foarte bine. N-am avut și nu avem probleme. Pot să spun că la momentul acesta suntem aproape la 30% absorbție raportat la valoarea alocată. Din fericire, avem o supracontractare, care acum se apropie de 134%, ceea ce înseamnă că avem mai multe proiecte contractate decât valoare alocată, evident, pe niște mecanisme pe care guvernul le-a prevăzut. Este greu să faci absorbție dacă ai o sumă alocată fixă și nu există o supracontractare. S-a dovedit că tot timpul este nevoie de un buffer, sunt proiecte care fie se reduc din licitații, fie că fac economii, și atunci e bine să nu pierdem acele sume cu atât mai mult cu cât vorbim despre nevoi ale comunității care există continuu.

Există riscul să se piardă bani?

Nu. La nivel regional, sub nicio formă. Din contră, putem chiar salva anumite proiecte care s-au blocat pe alte programe.

Care sunt marile proiecte care ar trebui să se schimbe Timișoara în următorii cinci ani?

Cred că zona de interconectivitate a Timișoarei, în primul rând zona metropolitană, dar și cu celelalte capitale de județ, trebuie să fie o prioritate, atât în ceea ce privește transportul feroviar, cât și transportul cu mijloace de transport pe drumuri. E vorba de autobuze electrice sau autobuze moderne care să poată transporta călătorii din punctul A în punctul B. Aeroportul este o prioritate, mai ales conectarea lui într-o mai mare măsură cu orașul. Mai cred că domeniul sănătății are și el un potențial care merită o mai mare atenție. Evident avem acest proiect fanion, care este Institutul Oncologic, dar și în celelalte zone există un mare potențial care ar putea fi valorizat, cu atât mai mult cu cât serviciile de îngrijire a persoanelor în vârstă vor lua o amploare foarte mare în următorii ani, pentru că media de vârstă a regiunii va crește. Pentru populația îmbătrânită este nevoie să se asigure aceste servicii în regiune pentru a putea ajuta creșterea speranței de viață.

Având în vedere evoluția inteligenței artificiale, ce sectoare economice credeți că vor avea cel mai mare succes?

Regiunea Vest este într-o situație foarte delicată în acest moment, în sensul că noi suntem beneficiarii unor investiții și ai unei industrii, în special în zona automotive, fie că discutăm de zona manufacturieră, fie că discutăm de zona IT. Industria automotive este într-o transformare majoră. Din cauza trecerii la combustia electrică, o parte din aceste companii și-au redus în mod semnificativ capacitățile aici, fie că s-au transformat tipologiile de produse pe care le livrează, fie că a crescut productivitatea și nu mai e nevoie de aceiași oameni. Acum, miza noastră nu mai este strict numărul de locuri de muncă. Trebuie să avem maturitatea să facem un plan cu care să transformăm regiunea, să o repoziționăm într-o altă direcție. Zona de inteligență artificială este un potențial mare pentru regiune, pentru că noi avem tineri educați, atât cei care ies de pe băncile școlii, cât și cei din aceste companii mari care disponibilizează, iar ei ar trebui ajutați să se îndrepte spre zona antreprenorială sau ajutați să performeze și să-și dezvolte propriile idei.

Și sectorul energetic va juca un rol major în regiune în următoarea perioadă. Și aici este nevoie de o strategie articulată la nivel regional, care să pună în valoare capacitățile pe care noi le avem de a produce energie, complementar cu capacități în care să stocăm și să valorizăm această energie într-un mod inteligent. Nu e suficient să produci ieftin dacă nu îți cumpără nimeni. Regiunea de Vest are foarte multe zone în care se produce energie solară, dar nu toți producătorii au capacități de stocare. Și când discutăm de AI, discutăm de capacități mari de energie care trebuie alocate. Se pot face anumite investiții care să potențeze și să crească valoarea adăugată pe care noi o putem produce, pentru că energia deja a devenit un element obligatoriu în orice investiție pe care noi dorim să o atragem. Orice investitor întreabă: cât e prețul energiei? Pentru că prețul acesta contează foarte mult în produsul finit pe care ei îl vor livra clientului. Există o piață clară în România pe care noi în momentul acesta o îndestulăm cu importuri, mai ales în zona alimentară și bunuri de larg consum. Avem o componentă, care este deschisă, adresată inclusiv companiilor mari, care se numește STEP – Strategic Technology European Platform, unde Uniunea Europeană își dorește și propune ca finanțare un mecanism prin care să reducă dependența UE de produse sau componente ale produselor care sunt sensibile și sunt strategice în lanțul de valori și care ar putea bloca un anumit produs.

În Timiș avem investiții care lipsesc și sunt absolut necesare?

Noi am început timid cu investițiile în zona de inovare și cred că acest efort trebuie crescut pe următorul ciclu financiar 2028-2034, în care să creăm mecanisme predictibile și permanente cu care să susținem investitorii, tinerii sau antreprenorii să poată dezvolta produse proprii la nivelul regiunii. Acesta este un deziderat, pentru că acum problema se pune mult mai complex. E vorba și de cunoașterea pe care regiunea o are și numărul de oameni care stăpânesc cunoașterea în zona de digitalizare, de AI sau de producție cu tehnologie complexă, pe care noi trebuie să o dezvoltăm la nivelul regiunii. În al doilea rând, cred că regiunea trebuie să facă un efort să susțină digitalizarea și creșterea calității competențelor în administrație.

Din păcate, nu avem un mecanism care să ofere o matrice de cunoaștere pentru funcționarii publici și să livreze permanent cunoaștere în sistemul public. Aici trebuie să investim mai mult, să fie ceva predictibil și permanent, deoarece calitatea funcționarilor va da calitatea și impactul proiectelor pe care noi le avem în investiție. Deviza noastră este că investim, nu cheltuim. Ținta noastră nu este ca după doi ani să avem niște bani cheltuiți, ci ca atunci când se termină proiectul, să producă plus valoare pentru regiune.

Apropo de regiune, avem județele Timiș și Arad foarte dezvoltate din punct de vedere economic, dar nu atât de ofertante turistic precum Caraș-Severin și Hunedoara, care sunt subdezvoltate economic. Ce s-ar putea face în acest sens?

Evident, aici soluția care este subiectivă pentru mine, e regionalizarea. Cred că e nevoie de un buget regional, pe lângă fondurile europene, care să asume că se va crea o politică de coeziune în interiorul regiunii. Adică, anumite tipuri de investiții trebuie făcute în județele care sunt dezvoltate, dacă acolo există potențial de inovare, potențial de cunoaștere și universități. În schimb, poți să compensezi cu infrastructură către zone turistice. Dar e nevoie, evident, în primul rând, de voință politică și e nevoie de un vehicul legal, care poate fi un buget regional. Vorbesc din punct de vedere strict tehnic. Și, din fericire, în Consiliul pentru Dezvoltare Regională Vest s-a discutat și există proiecte comune județelor Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, în care exact acest lucru se dezbate.

Mai mult decât atât, vom începe anul acesta un proiect pilot, o rețea intra și interjudețeană de transport public, care să asume transportul public între localități în timpul săptămânii într-un mod mai intens și să crească în weekend intensitatea pentru transportul către zonele turistice. Aici este un potențial enorm, dar turismul nu înseamnă doar o pensiune în vârf de munte sau să mergem să ne plimbăm și să ne uităm la o pădure. E nevoie de multe servicii complementare, iar multe dintre ele nefiind rentabile nu le poate asuma un operator privat, trebuie să vină autoritatea publică să ajute. Dacă toate aceste premise sunt puse la un loc, cred că avem șansa ca din cei aprox. 12 miliarde de euro pe care românii îi cheltuie în fiecare an în mod oficial pentru turism în străinătate, o sumă considerabilă să ajungă în cadrul regiunii noastre.

După aproape trei decenii la ADR Vest, ce vă motivează să continuați?

Mă motivează lista mare de proiecte pe care o am tot timpul în agendă. Iar când mă uit în urmă, mă bucur să văd rezultatele la care am contribuit împreună cu colegii mei: școli, spitale, blocuri și multe alte investiții care au schimbat comunitățile din regiune.

Recunosc că atunci când am început să lucrez la ADR aveam alte așteptări. Voiam să văd rezultate cât mai repede. Îmi amintesc o discuție cu un consultant pentru inovare din Spania, care mi-a spus că în dezvoltare regională trebuie să ai răbdare aproximativ 20 de ani. La vremea aceea nu prea eram de acord cu el. Aveam puțin peste 30 de ani și eram mult mai nerăbdător. În timp, însă, am înțeles că dezvoltarea are nevoie de răbdare: timp pentru ca proiectele să ajungă la maturitate, timp pentru implementare și, apoi, timp pentru ca beneficiile lor să ajungă la cetățeni și să contribuie la creșterea calității vieții. Acesta este, până la urmă, scopul final.

În momentul de față lucrăm la câteva proiecte foarte interesante. Am lansat două fonduri de capital de risc prin care finanțăm start-up-uri aflate în diferite etape de dezvoltare. Ținta și speranța mea este ca până în 2030 să avem un unicorn. Sigur, acesta este obiectivul ideal, dar și o companie evaluată la 300 sau 500 de milioane de euro ar reprezenta un succes important pentru regiune. Îmi doresc ca tot mai mulți dintre tinerii care astăzi aleg să plece din țară să găsească aici resursele, partenerii și sprijinul necesare pentru a construi o afacere competitivă la nivel european.

Un alt proiect ambițios este susținerea digitalizării administrației publice locale. Viziunea noastră este să avem o platformă digitală regională care să agregheze datele într-un mod structurat și să ofere cetățenilor o singură platformă pentru întreaga regiune. Ulterior, aceste date ne vor permite să folosim eficient inteligența artificială, care are nevoie, înainte de toate, de date bine structurate și de calitate. Altfel, și rezultatele vor fi pe măsura informațiilor introduse.

Am vorbit și mai devreme despre transportul public intra și interjudețean și despre energie, două domenii în care avem proiecte importante. Sunt multe inițiative care ne dau ambiția să mergem mai departe și aceeași plăcere de a munci pentru cetățenii regiunii.

Care credeți că sunt aspectele de care trebuie să țină cont orice tânăr când își alege viitoarea meserie?

În primul rând, un tânăr trebuie să aleagă la ce proiect vrea să contribuie. Evident că aici un proiect poate să fie un deziderat, un produs, un proces – orice cu care vrea să se identifice și la care să-și aloce ani din viață. Nu cred că doar salariul este motivația unui tânăr. Evident, calitatea vieții trebuie să fie la un nivel pe care fiecare dintre noi trebuie să îl aibă, dar cred că implicarea și dorința de a contribui, de a participa și de a aparține la ceva care s-a realizat cu sprijinul lui, poate să-l determine să facă acest lucru în Regiunea Vest. Ne străduim și deja oferim foarte multe soluții pentru care tinerii care mizează pe Regiunea Vest, atât pentru cei din zonă care ar pleca afară, cât și pentru tinerii din alte părți care aleg Timișoara, Reșița, Deva sau oricare alt oraș din Vest.

În al doilea rând, cred că e important ca tinerii să apere principiile și valorile europene, în societate și în instituțiile în care lucrează – valori pe care, fără să ne dăm seama, s-a construit toată dezvoltarea regiunii din ultimii 30 de ani.

Sfatul meu pentru un tânăr e simplu: nu vă alegeți un loc de muncă, ci un proiect care merită ani din viața voastră. Salariile se negociază, dar sensul vieții nu se negociază – se construiește. Eu mi-am găsit proiectul în urmă cu 27 de ani și nu l-am epuizat nici astăzi. Iar tânărului care citește acest interviu și are deja biletul de avion în buzunar i-aș spune: pleacă, dacă vrei, dar pleacă să înveți, pentru că aici e un loc unde încă se mai poate construi ceva de la început, iar acesta e un privilegiu pe care orașele gata construite nu ți-l mai pot oferi. Generația mea a pregătit terenul 27 de ani, acum e rândul tău.

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău la redactie@tion.ro.

Săptămâna începe cu atenția asupra vieții de familie. La mijlocul săptămânii Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu îți deschid un nou capitol în relațiile de iubire, cu copiii și creativitatea. Dacă ai un proiect de suflet este momentul să îi dai viață. Weekendul este despre organizare.

Taur

Primele zile ale săptămânii sunt favorabile comunicării și deplasărilor scurte. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu din 12 august îți aduc schimbări în familie. Acum poți pune bazele unor noi începuturi legat de casă, de relația cu părinții și cei dragi. Weekendul îți aduce optimism.

Gemeni

La începutul săptămânii ai preocupări legate de bani și siguranța materială. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu din 12 august îți deschid drumul către studii, examene, călătorii. Ideile tale au un impact mai mare decât îți imaginezi. În weekend simți nevoia să încetinești ritmul.

Rac

Începi săptămâna cu multă energie și optimism. La mijlocul săptămânii, Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu îți activează domeniul financiar. Poți renegocia un contract, poți descoperi o nouă sursă de venit sau îți vei aprecia mai mult valoarea. Weekendul favorizează comunicarea.

Leu

Primele zile ale săptămânii sunt potrivite pentru odihnă și introspecție. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în semnul tău îți deschid o nouă etapă în viață prin care îți redefinești obiectivele, imaginea și direcția de viață. Weekendul îți mută atenția asupra banilor și a stabilității materiale.

Fecioară

Primele zile din săptămână îți aduc în prim-plan prietenii și proiectele de viitor. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu din 12 august marchează încheierea unui ciclu din viața ta. Poți renunța la frici, la relații toxice sau la convingeri care te-au limitat până acum. Weekendul îți aparține.

Balanță

Săptămâna debutează cu accentul pe carieră și pe imaginea profesională. La mijlocul săptămânii Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu îți deschid un nou capitol legat de planurile de viitor, colaborări și prieteni. În weekend vei încetini ritmul și te vei desprinde de agitația cotidiană.

Scorpion

Primele zile ale săptămânii îți trezesc dorința de a studia și de a călători. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu din 12 august îți aduc schimbări în carieră și statutul profesional. Pentru unii nativi poate însemna începutul unei noi etape profesionale. Weekendul favorizează socializarea.

Săgetător

Săptămâna începe cu preocupări legate de investiții, cheltuieli. La mijlocul săptămânii Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu îți deschid un nou drum. Poți lua decizia de a începe un curs, de a planifica o călătorie importantă. Weekendul îți aduce atenția asupra obiectivelor profesionale.

Capricorn

Relațiile și parteneriatele ocupă un loc important la începutul săptămânii. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu din 12 august îți aduc o perioadă de transformare profundă. Este timpul să închizi uși, capitole care nu te mai ajută să evoluezi. Sfârșitul de săptămână favorizează călătoriile.

Vărsător

Primele zile ale săptămânii îți cer mai multă disciplină și grijă față de sănătate. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu din 12 august îți aduc un nou început în relații. Pentru unii nativi poate fi un nou început în viața sentimentală, pentru alții în colaborări. Weekendul este despre investiții.

Pești

Săptămâna începe într-o atmosferă optimistă, jovială și creativă. La mijlocul săptămânii Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu marchează începutul unei perioade în care vei pune mai mult accent pe organizare, sănătate și activitatea profesională. Weekendul îți aduce noi conexiuni.

INVESTIȚII :

Lucrări semnalizări rutiere:

În caz de vreme nefavorabilă nu vor putea fi executate unele lucrări, așa cum sunt ele prevăzute în programul zilnic de lucrări, acestea urmând a fi reprogramate;

– În cazul producerii unor evenimente rutiere lucrările de reparații și înlăturare a daunelor vor fi prioritare față de programul zilnic propus;

– În cazul primirii unor avize de lucrări cu caracter urgent acestea vor fi prioritare față de programul zilnic propus.

• Expoziții permanente: Războiul Rece, Cum a fost în comunism?, Revoluția din 1989
• Expoziții temporare: Revoluția maghiară din 1956, București 22 decembrie 1989

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

Mai multe locuințe și bunuri au fost distruse, iar unele persoane au rămas izolate și sunt evacuate pe cale aeriană.

Autoritățile provinciale au declarat stare de urgență. Situația este agravată de faptul că Canada se confruntă cu sezoane de incendii tot mai severe, iar resursele disponibile nu sunt suficiente pentru stingerea tuturor focarelor.

Medicii recomandă ca, în zilele foarte călduroase, mesele să fie mai mici și să conțină alimente ușor de digerat. Fructele și legumele cu un conținut ridicat de apă, precum roșiile, castraveții, pepenele, piersicile și citricele, sunt printre variantele indicate.

„Iaurtul, supele ușoare, peștele și carnea slabă sunt, de asemenea, variante potrivite pentru această perioadă”, transmit reprezentanții Spitalului CFR Timișoara.

Cel mai important rămâne însă consumul de apă. Băuturile cu mult zahăr și alcoolul ar trebui evitate în perioadele cu temperaturi extreme, deoarece pot favoriza deshidratarea.

O atenție specială trebuie acordată persoanelor cu diabet zaharat. Deshidratarea poate duce la creșterea glicemiei, iar valorile ridicate ale acesteia pot provoca, la rândul lor, pierderi suplimentare de lichide. Din acest motiv, hidratarea și monitorizarea glicemiei sunt cu atât mai importante în zilele caniculare.

„Căldura favorizează multiplicarea bacteriilor și crește riscul apariției toxiinfecțiilor alimentare”, mai avertizează medicii, care recomandă ca alimentele perisabile să nu fie lăsate mult timp la temperatura ambientală.

În cadrul Ambulatoriului Spitalului Clinic CFr Timișoara funcționează și un cabinet de diabet, nutriție și boli metabolice. Consultația realizată de dr. Cristina Ilie este gratuită în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

Pe Rebreanu, programul de reparații derulat de municipalitate, prin Societatea de Drumuri Municipale, avansează într-o nouă etapă. Aceasta include lucrări pe latura de sud a arterei.

„Astfel, pentru refacerea covorului asfaltic, intervenție care nu poate fi realizată în condiții de trafic, circulația rutieră va fi închisă în perioada 10 august 2026 – 13 august 2026 la intersecția bulevardului Liviu Rebreanu cu Calea Martirilor 1989. Totodată, în perioada 10 august 2026 – 3 septembrie 2026, traficul va fi închis pe latura sudică a bulevardului, pe tronsonul dintre Calea Martirilor și Strada Arieș, cu devierea circulației pe contrasens”, precizează reprezentanții Primăriei Timișoara.

De asemenea, la intersecția străzii Nicu Filipescu cu bulevardul Revoluției din 1989, între 11 august și 6 septembrie, STPT va derula lucrări de întreținere și reparații la liniile de tramvai.

Reluarea activității se va face în etape. În prima zi vor fi procesate cu prioritate actele autentificate în perioada întreruperii, urmând ca, din a doua zi, accesul să fie extins către notari și persoanele autorizate.

Aproximativ 94.000 de cereri aflate în curs de soluționare la momentul incidentului vor beneficia de termene legale prelungite, iar personalul disponibil va fi mobilizat pentru recuperarea întârzierilor.

În primele zile, plata cu cardul nu va fi disponibilă în aplicație. Tarifele vor putea fi achitate prin ordin de plată sau la casieria oficiilor.

Guvernul avertizează că, după repornire, unele documente PDF ar putea fi temporar indisponibile, fără ca acestea să fie pierdute. De asemenea, platforma ar putea funcționa mai lent în primele zile din cauza volumului mare de solicitări.

Sistemul e-Terra a fost indisponibil după atacul cibernetic din 14 iulie, care a afectat aplicațiile ANCPI și serviciile cadastrale. Guvernul susține că noua infrastructură este mai performantă și că sistemul va fi monitorizat permanent după reluarea activității.

De la moschei spectaculoase și cartiere încărcate de istorie, până la piețe tradiționale, faleze și parcuri, Istanbulul poate fi explorat la pas, fără costuri, fiind o destinație ideală și pentru cei care călătoresc cu un buget limitat.

Partea europeană concentrează cele mai multe dintre atracțiile istorice ale orașului. Plimbarea poate începe în Parcul Gülhane, fosta grădină imperială a Palatului Topkapı, un loc liniștit, umbrit de copaci seculari, perfect pentru relaxare.

La doar câteva minute se află Piața Sultanahmet, centrul vechiului Constantinopol, unde pot fi admirate din exterior Hagia Sofia, Moscheea Albastră și Palatul Topkapı. Moscheea Albastră poate fi vizitată gratuit în afara orelor de rugăciune și impresionează prin cupolele sale și faimoasele plăci ceramice de Iznik.

În apropiere se află și pitoreasca străduță Soğukçeşme Sokak, mărginită de case otomane restaurate, dar și Arasta Bazar, o alternativă mult mai liniștită la aglomeratul Mare Bazar.

Printre locurile care nu ar trebui ratate se numără Moscheea Rüstem Pașa, celebră pentru decorațiunile sale din ceramică, Yeni Cami din Eminönü, Bazarul Egiptean, Marele Bazar și istoricul han Sağır Han, unde încă funcționează ateliere tradiționale.

Iubitorii de panorame au la dispoziție numeroase puncte spectaculoase. Curtea Moscheii Süleymaniye oferă una dintre cele mai frumoase priveliști asupra Cornului de Aur, iar Podul Galata este locul ideal pentru o plimbare printre pescarii locali și pentru admirarea apusului.

Zona Galata și bulevardul pietonal İstiklal Caddesi completează experiența cu atmosfera lor cosmopolită, artiști stradali, clădiri istorice și numeroase cafenele. Tot aici pot fi vizitate Pasajul Çiçek, Nevizade Street, French Street, Umbrella Street sau celebrele Scări Camondo.

Atracții Istanbul

Pentru cei care preferă natura și plimbările în aer liber, Istanbulul oferă numeroase spații verzi. Parcul Yıldız, Parcul Emirgan, Faleza Bebek, cartierul Arnavutköy sau zona Sarıyer sunt locuri ideale pentru relaxare pe malul Bosforului.

Cartierele istorice Fener și Balat sunt printre cele mai fotografiate zone ale orașului datorită caselor colorate, străduțelor înguste, cafenelelor boeme și numeroaselor biserici istorice.

Un alt obiectiv important este Moscheea Eyüp Sultan, unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj musulman din Turcia. De aici se poate urca pe jos spre Dealul Pierre Loti, de unde se deschide o panoramă impresionantă asupra Cornului de Aur.

Istanbulul ascunde și numeroase biserici care pot fi vizitate gratuit. Printre acestea se numără Biserica de Fier „Sfântul Ștefan”, sediul Patriarhiei Ecumenice – Biserica Sfântul Gheorghe –, Biserica Izvorul Tămăduirii de la Balıklı, Biserica Sfântul Anton de Padova, cea mai mare biserică romano-catolică din oraș, dar și istorica Biserică Vlaherne, unul dintre cele mai importante locuri pentru lumea ortodoxă.

Nici partea asiatică a orașului nu trebuie ignorată. Cartierul Üsküdar și faleza Salacak oferă una dintre cele mai frumoase imagini către Turnul Fecioarei, în timp ce Kuzguncuk păstrează farmecul vechilor cartiere cu case colorate și străzi liniștite.

Kadıköy și zona Moda sunt apreciate pentru atmosfera lor relaxată, faleză și cafenelele frecventate de localnici. Alte puncte de interes sunt Dealul Çamlıca, cel mai înalt punct al Istanbulului, Moscheea Çamlıca – cea mai mare din Turcia –, parcurile Otağtepe, Nakkaştepe și Fethi Pașa, dar și localitățile Kanlıca, Paşabahçe, Anadolu Kavağı și Poyrazköy, situate în apropierea Bosforului și a Mării Negre.

Printre destinațiile preferate de turiști se numără și Insulele Prinților, unde traficul auto este interzis, iar atmosfera este complet diferită de agitația metropolei.

Pentru cei care vor să își țină cheltuielile sub control, o recomandare este evitarea magazinelor din interiorul Marelui Bazar atunci când cumpără suveniruri. În schimb, străduțele comerciale din zona Tahtakale, aflate în spatele Bazarului Egiptean, oferă produse similare la prețuri considerabil mai mici și sunt frecventate în special de localnici.

Concluzia este simplă: Istanbulul poate fi descoperit și fără un buget generos. De multe ori, cele mai frumoase experiențe sunt o plimbare pe malul Bosforului, un apus privit de pe Podul Galata sau câteva ore petrecute pe străzile pline de istorie ale fostului Constantinopol.

Sursa: Facebook/La pas prin Istanbul

Fără Zahăr, În Spatele Casei, ora 19, cu bilet

Centrul Multifuncțional Bastion

• FESTIVALUL DE FILM ROMÂNESC:

• Film pentru copii: De-aș fi… Harap Alb (1965), Regia: Ion Popescu-Gopo, ora 18:30;

• Maria, Regina României (2019), Regia: Alexis Cahill, ora 20:30;

• Expoziție de pictură și sculptură „SENS”;

• Expoziție colectivă „Steps to Your Heart” – Conacul Mocioni din Foeni;

• Expoziție de fotografie „Umbrele strămoșilor uitați” – Conacul Mocioni din Foeni.

Muzeul Național de Artă Timișoara

• Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

• Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

• Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”;

• Expoziția permanentă a colecției „Corneliu Baba”;

• Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada; 

• Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

• MNArT Open View: „Compoziție”, semnată de Corneliu Vasilescu (1934–2023);

• Expoziția Absolvenților Facultății de Arte și Design UVT 2026 – „ Turning Point”.

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția „Bastion Viola. Frânturi din istoria Politehnicii”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă 1800 – 1947”, Bastion Maria Theresia, mansarda B1;

• Expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în antichitate”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

• Expoziția permanentă „O zi din viața satului – Banatul în comunism”;

• Expoziția „Povești din vârful casei. Țigle, lut și meșteșug”;

• „Casa de la Dragșina”, specifică zonei Văii Pogănișului și Dealurilor Silagiului;

• Ansamblul de gospodării și monumente de arhitectură tradițională, în aer liber.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare luni-vineri 8-17, sâmbătă 8-10 și duminică 10-18 (ultimul vizitator cu 30 de minute înainte de închidere)

• Expoziții permanente: Războiul Rece, Cum a fost în comunism?, Revoluția din 1989
• Expoziții temporare: Revoluția maghiară din 1956, București 22 decembrie 1989

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.