„Investiția municipalității prevede stații moderne de încărcare, fiecare cu câte două locuri de parcare dedicate, echipate cu sisteme de supraveghere video pentru siguranța utilizatorilor, ecrane tactile și butoane amplasate la înălțimi accesibile inclusiv persoanelor cu dizabilități. De asemenea, sistemul va permite integrarea unor aplicații de management și plată, inclusiv opțiunea de plată cu cardul bancar prin POS”, precizează reprezentanții primăriei.

Cele 21 de stații noi de încărcare vor fi amplasate pe: strada Arhitect Ion Mincu, Aleea Balcic/Intrarea Iasomiei, strada Dej, strada Brândușei nr. 9, strada Traian Novac, strada Dinu Lipatti, strada Musicescu Gavril, strada Pepinierei, strada Aștrilor – strada Sirius, Aleea Poieniței, strada Bacovia nr. 5, Intrarea Petalelor, Intrarea Meseriașilor, strada Eugen Cuteanu, strada Măcin, Intrarea Zânelor nr. 3A, strada Martir Marius Ciopec, strada Alexandru Vaida-Voievod, Aleea Amiciției, strada Învățătorului și strada Nicolae Ilieșu.

De doi ani tot încearcă primăria să facă noile stații

Vă amintim, municipalitatea încearcă încă dn 2024 să găsească un constructor pentru noile stații. O primă încercare pentru achiziție a avut loc în primăvara lui 2024, însă licitația a fost anulată după o contestație.

În toamna aceluiași an, primăria a relansat licitația pentru cele 21 de stații. Și aceasă licitație, însă, avut mari probleme. A fost o contestație în termenul de depunere a ofertelor, dar s-a mers mai departe și până la urmă s-au înscris patru ofertanți. Asta încă din noiembrie 2024. De atunci, au fost multiple alte contestații și de abia acum s-a putut ajunge la semnarea contractului.

Pentru primele 16 stații, date în funcțiune în 2022, primăria a avut un proiect de 2,2 milioane de lei, fără TVA, finanțat în proporție de 90% de AFM. Reprezentanții primăriei se laudă că acestea, „după trei ani și peste 250.000 de încărcări, a dus Timișoara pe primul loc la energia livrată și consumul mediu per stație”. Este vorba, de fapt, de o ierarhie publicată de Administrația Fondului de Mediu în octombrie, în care însă erau luate în calcul doar câteva orașe: Cluj-Napoca (19 stații), Timișoara (16 stații), Pitești (10 stații), Satu Mare (5 stații), Reșița (5 stații) și Târgu Jiu (4 stații).

Decizia vine în urma unei expertize care a încadrat podul existent în clasa tehnică V, ceea ce indică o stare de degradare avansată și faptul că nu mai asigură condiții minime de siguranță pentru traficul rutier. În aceste condiții, autoritățile au stabilit că este necesară construirea unui pod nou, care să înlocuiască infrastructura actuală.

Documentația tehnică a fost realizată de către S.C. VIARUM VITA S.R.L., iar soluția propusă prevede demolarea podului existent și realizarea unei noi structuri, adaptate cerințelor actuale de siguranță și trafic. Pe durata execuției lucrărilor, urmează să fie amenajată o variantă provizorie de circulație în zona podului.

Noul pod este proiectat cu o deschidere de 13,15 metri și o lungime totală de 24 de metri. Acesta va include o parte carosabilă de 7 metri lățime, două trotuare și o pistă pentru biciclete, fiind prevăzute, totodată, elemente moderne de siguranță rutieră, precum parapete metalice direcționale și pietonale, marcaje și semnalizare corespunzătoare.

La nivel tehnic, proiectul include fundații din beton armat, o suprastructură metalică, precum și lucrări de amenajare a albiei și a rampelor de acces, pentru a asigura continuitatea și funcționalitatea infrastructurii rutiere în condiții optime.

Conform proiectului de hotărâre, investiția are ca obiectiv principal creșterea siguranței circulației și îmbunătățirea conectivității pe DJ 609A, care asigură legătura între DN6 și localitățile Ghizela și Secaș. Realizarea noului pod va permite desfășurarea traficului în condiții de confort și siguranță, eliminând riscurile generate de degradarea actualei construcții.

Documentația a fost avizată favorabil de Comisia Tehnico-Economică a Consiliului Județean Timiș, iar aprobarea indicatorilor tehnico-economici reprezintă o etapă necesară pentru continuarea proiectului, cu elaborarea proiectului tehnic și, ulterior, execuția lucrărilor.

Investiția vizează modernizarea unui sector de drum județean cu o lungime de 7,75 km, aflat în prezent într-o stare necorespunzătoare, fiind parțial drum de pământ. Din acest total, aproximativ 4,45 km reprezintă porțiunea problematică dintre Groși și Bulza, care traversează fondul forestier și unde sunt necesare intervențiile principale. Valoarea totală a lucrărilor este estimată la aproximativ 12,95 milioane de lei.

În aceste condiții, autoritățile consideră necesară intervenția pentru asigurarea unei circulații sigure, fluente și a unei mai bune conectivități între localitățile din zonă.

În prezent, satul Bulza nu beneficiază de o legătură rutieră directă cu restul județului Timiș, accesul realizându-se prin ocolire pe trasee care includ și județul Arad. De asemenea, faptul că drumul este neasfaltat îngreunează circulația, mai ales când vremea nu este favorabilă.

Documentația tehnică a fost elaborată de Coso Cons S.R.L. și actualizată încă din anul 2024, fiind analizată și avizată favorabil de Comisia Tehnico-Economică a Consiliului Județean Timiș.

Sectorul de drum vizat face parte din DJ 682J și asigură legătura între localitățile Zorani, Groși și Bulza. Modernizarea acestuia este considerată importantă inclusiv pentru reducerea izolării localității Bulza și pentru facilitarea accesului, după mulți ani de așteptare, către rețeaua rutieră principală.

„Sunt 13 ani de când discutăm de această legătură a unui sat din județul Timiș cu Timișul, prin Timiș. Știu, sună hilar ce vă spun eu acum, dar în acest moment, dacă vrei să ajungi din Margina sau din Groși la Bulza, trebuie să ocolești vreo 15-18 kilometri prin Arad, neavând acces direct.

Deci avem un sat în Timiș, se numește Bulza, din care nu poți ajunge prin Timiș. Trebuie să mergi prin Arad. Este o rușine.

E o finanțare obținută încă din 2013, prin PNDL I, și de atunci tot discutăm din cauza problemelor legate de fondul forestier. Sper că am depășit chestiunea asta. Dacă nu găsim o variantă, expropriem chiar și Romsilva și mergem mai departe, pentru că, repet, avem un sat în Timiș care nu e legat de Timiș”, a declarat președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, în timpul ședinței.

Soluția tehnică propusă păstrează, în mare parte, traseul existent al drumului, iar în unele sectoare este prevăzută realizarea unei platforme cu o singură bandă de circulație, completată cu zone de încrucișare. Structura rutieră include straturi de asfalt, fundație din piatră spartă și balast, precum și amenajări pentru scurgerea apelor prin șanțuri și podețe.

Proiectul mai prevede lucrări de siguranță rutieră, precum marcaje, indicatoare și parapete metalice în zonele cu diferențe de nivel, pentru a asigura condiții adecvate de circulație.

Investiția a fost inclusă în lista de investiții pe anul 2025 și este prevăzută în propunerea de buget pentru anul 2026, la capitolul Transporturi. Totodată, proiectul este cuprins în programul de finanțare Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) I.

Pachetele au fost distribuite în centrele de zi și au inclus produse specifice mesei de Paște, precum cozonac, pască, dulciuri și ciolan afumat.

Reprezentanții fundației spun că acest gest este unul așteptat în fiecare an.

„În preajma celor două mari sărbători, Paștele și Crăciunul, beneficiarii noștri așteaptă cu bucurie pachetele pe care le primesc, an de an, indiferent de cât de grele au fost vremurile pentru fundație”, a transmis, miercuri, Laila Onu, directorul Fundației „Pentru Voi”.

Imaginile surprinse în momentul distribuirii arată entuziasmul beneficiarilor.

„Pozele cu ei, încântați și curioși să afle ce au primit, spun mai mult decât cuvintele”, au precizat reprezentanții organizației.

Activitatea centrelor de zi este susținută parțial din fonduri publice, prin contracte cu autoritățile locale.

„Centrele de zi sunt parțial finanțate de la bugetul de stat și cel local, prin contractarea serviciilor către Primărie și Consiliul Local, prin Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara”, au mai declarat aceștia.

Fundația face și un apel către comunitate pentru sprijinirea celor aproximativ 200 de persoane cu dizabilități intelectuale care beneficiază de serviciile sale, încurajând redirecționarea impozitului pentru susținerea activităților.

Puteți să completați de pe telefon, laptop sau tabletă ACEST formular.

Pachete persoane dizabilități

Foto: Fundația „Pentru Voi”

Totul s-a întâmplat în jurul orei 19, când polițiștii Secției 1 Urbane Timișoara au fost chemați să intervină după ce mai multe persoane s-ar fi luat la ceartă. Ajunși acolo, oamenii legii au găsit doi bărbați, de 51 și 46 de ani, care se băteau.

Din primele informații, cei doi ar fi început să se certe, iar discuția a degenerat într-o încăierare. În urma loviturilor, bărbatul de 51 de ani a fost rănit și a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind dus la spital.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru lovire sau alte violențe și continuă cercetările pentru a stabili exact cum s-au petrecut lucrurile.

„Mulțumită donațiilor primite de la oameni cu suflet mare, mai multe familii din medii defavorizate din județul Timiș au primit alimente pentru masa festivă de Paști. Copiii și părinții acestor familii au avut parte și de Taina Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărtășanii, în cadrul Liturghiei, sub îndrumarea preoților slujitori din parohie”, a spus părintele Zaharia Pereș de la Parohia Dacia.

Evenimentul s-a încheiat cu o masă caldă oferită familiilor participante, alături de voluntarii implicați în organizare. De asemenea, copiii s-au bucurat de activități recreative desfășurate în parcul din apropierea bisericii.

Campania „Împreună de Paști” derulată de A.S.C.O.R. Timișoara a fost derulată de părintele protopop Zaharia Pereș și s-a bazat, la fel ca în fiecare an, pe donatori și voluntari.

„Împreună de Paști”

Foto: Mitropolia Banatului

Un localnic cere intervenția autorităților și măsuri mai ferme pentru protejarea spațiului verde.

„Solicit Poliției Locale din Timișoara să supravegheze discret și, dacă este cazul, să amendeze pe cei care cu nesimțire își bat joc de acest loc plin de frumusețe, făcut din bani publici! Se întâmplă în fiecare an, așa că ar fi cazul… Lăsați-ne să ne bucurăm de acest moment trecător!”, a scris Sebastian Alexa pe Facebook.

Același timișorean descrie experiența trăită în parc ca fiind una frustrantă.

„Nu am să înțeleg niciodată genul acesta de oameni… Sunt în Parcul Justiției și am venit pentru o oră să mă bucur de frumusețea lalelelor, să le fotografiez, să le miros, să le admir. Aș fi vrut să cred că zecile de oameni veniți aici își doresc același lucru. Însă, la fel ca în anii trecuți, se găsește o grămadă care se bagă în lalele, cupluri, familii cu copii, chiar vârstnici, care calcă în picioare lalelele, făcându-și poteci în căutarea unei poze senzaționale. Ora mea de relaxare s-a transformat într-o oră tensionată”, a precizat timișoreanul.

Reprezentanții Poliției Locale Timișoara reamintesc că distrugerea spațiilor verzi este sancționată prin lege. Conform legislației în vigoare, deteriorarea aranjamentelor florale poate fi amendată cu sume cuprinse între 200 și 1.000 de lei pentru persoanele fizice și până la 5.000 de lei pentru persoanele juridice.

„Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, articolul 5, litera c, prevede faptul că, pentru protecţia şi conservarea spaţiilor verzi, persoanele fizice şi persoanele juridice au, printre obligații, „să nu producă tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor şi arbuştilor, deteriorări ale aranjamentelor florale şi ale gazonului”, sancțiunile fiind de la 200 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice şi de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice. În cazul în care sunt surprinse persoane care încalcă legislația în vigoare, se iau măsurile legale care se impun. Trebuie avut în vedere că parcurile sunt zone verzi, în care cetățenii se pot plimba și pot efectua fotografii sau pot sta pe iarbă, luarea măsurilor fiind direct proporțională cu faptele constatate la fața locului”, au transmis, la solicitarea Tion, reprezentanții Poliției Locale Timișoara.

Situația nu este una nouă, spun timișorenii, care reclamă că în fiecare primăvară florile sunt distruse de vizitatori.

În această perioadă, Parcul Justiției este cel mai căutat loc din Timișoara pentru fotografii datorită priveliștii superbe asigurate de mii de lalele multicolore.

Lalelele din Parcul Justiției călcate

Foto: Facebook/Sebastian Alexa

Consiliul Județean Timiș a aprobat repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA) destinate finanțării drumurilor județene și comunale pentru anul 2026, în valoare totală de 28,3 milioane de lei, din care 13 milioane de lei sunt alocați drumurilor județene, iar 15,3 milioane de lei drumurilor comunale.

Distribuția fondurilor a fost realizată în funcție de solicitările transmise de primării, lungimea rețelei de drumuri și starea tehnică a acestora, precum și în urma consultărilor cu autoritățile locale.

Ca exemplu, Recaș primește 600.000 de lei, Voiteg 450.000 de lei, iar Dumbrăvița 200.000 de lei după ajustările votate în plen. Alte localități, precum Satchinez, beneficiază de 300.000 de lei, în timp ce comune precum Remetea Mare, Sacoșu Turcesc și Saravale au alocate câte 100.000 de lei.

În cadrul ședinței au fost adoptate și mai multe amendamente care au modificat distribuția inițială a sumelor. Astfel, bugetul alocat inițial comunei Dumbrăvița a fost redus de la 400.000 la 200.000 de lei, diferența fiind redistribuită către Balinț și Cenad, fiecare primind câte 100.000 de lei. De asemenea, din fondurile comunei Ghizela au fost realocate sume către alte localități: 100.000 de lei către Bogda, 22.000 de lei către Recaș și 100.000 de lei către Comloșu Mare.

Municipiile Timișoara și Lugoj, alături de comune precum Becicherecu Mic, Belinț, Moșnița Nouă și Moravița, nu au primit sume prin acest mecanism pentru anul 2026.

Pentru perioada 2027-2029, estimările indică o creștere ușoară a fondurilor, cu aproximativ 29 de milioane de lei pentru 2027 și peste 30,6 milioane de lei anual pentru 2028 și 2029.

Lista completă cu sumele alocate fiecărei localități pentru infrastructura rutieră poate fi accesată AICI.

Fonduri pentru echilibrarea bugetelor locale

În aceeași ședință, Consiliul Județean Timiș a aprobat și repartizarea fondului aflat la dispoziția instituției, provenit din cota de 6% din impozitul pe venit, destinat echilibrării bugetelor locale și susținerii proiectelor de dezvoltare ale unităților administrativ-teritoriale.

Suma totală alocată pentru anul 2026 este de aproximativ 43,7 milioane de lei, fiind distribuită către comune, orașe și municipii în funcție de solicitările transmise și de analiza realizată la nivelul Consiliului Județean.

Potrivit anexelor proiectului, alocările variază semnificativ între localități. Municipiul Timișoara nu primește fonduri din acest mecanism, în timp ce alte unități administrativ-teritoriale beneficiază de sume importante, precum Lugoj (1,8 milioane de lei), Recaș (900.000 de lei), Cărpiniș (900.000 de lei) și Sânnicolau Mare (800.000 de lei). De asemenea, Moșnița Nouă primește tot 800.000 de lei, iar Dumbrăvița nu beneficiază de fonduri.

Și în acest caz, în plen au fost aprobate amendamente care au modificat distribuția inițială a sumelor. Astfel, 100.000 de lei au fost transferați de la comuna Bogda către comuna Ghizela, 22.000 de lei de la orașul Recaș și 100.000 de lei de la comuna Comloșu Mare, ambele sume mergând tot către comuna Ghizela.

Fondurile sunt utilizate pentru cofinanțarea proiectelor de infrastructură, susținerea programelor de dezvoltare locală sau acoperirea cheltuielilor de funcționare care nu pot fi susținute din veniturile proprii ale autorităților locale.

Pentru anii 2027-2029, estimările indică un nivel anual de aproximativ 38,7 milioane de lei pentru echilibrarea bugetelor locale.

Lista completă cu sumele alocate fiecărei localități poate fi accesată AICI.

Toate celelalte partidele au votat împotriva proiectului USR care menține publice declarațiile de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici.

„Ce au de ascuns vechile partide? De ce le este frică de transparență și de cetățeni? Cum vrem să recâștigăm încrederea românilor în instituțiile democratice dacă nu facem decât să mai punem o plapumă peste? În democrație, transparența este pilonul de bază peste care clădim totul. USR, prin toți primarii și aleșii săi, a făcut mereu o prioritate din a crește transparența, nu din a o scădea. Nu aceasta este direcția”, a declarat Sorin Șipoș, președintele USR Timiș și lider de grup la Senat.

La rândul său, senatoarea USR Simona Spătaru a spus că accesul public la declarațiile de avere este un instrument important în combaterea corupției.

„Doar USR a votat ca declarațiile de avere să rămână la vedere, accesibile oricărui cetățean. USR consideră că menținerea declarațiilor de avere transparente publicului larg, și nu doar Agenției Naționale de Integritate, ar constitui un mijloc eficient de combatere a corupției, fenomen menționat ca o problemă de securitate națională în Strategia de apărare a țării”, a declarat senatoarea USR Simona Spătaru.

Parlamentarii USR au depus în octombrie 2025 o inițitivă legislativă care menține caracterul public al declarațiilor de avere, după decizia Curții Constituționale care a blocat publicarea documentelor.

Inițiativa legislativă depusă de USR în octombrie 2025 prevede ca declarațiile de avere să rămână publice, dar cu anumite date anonimizate, cum ar fi informațiile despre membrii familiei sau adresele exacte ale bunurilor. Potrivit USR, limitarea accesului la aceste informații ar îngreuna depistarea neregulilor și ar slăbi lupta împotriva corupției.

„În parcul Rozelor au fost plantați 2.600 de trandafiri, într-un demers de revitalizare a spațiului verde. În toamna anului trecut, gardul viu a fost înlocuit, iar în perioada următoare sunt planificate lucrări de refacere a pergolelor, păstrând aceeași linie arhitecturală. Totodată, în această vară va fi modernizat sistemul de irigații”, au precizat pentru Tion reprezentanții Horticultura.

Lucrări Horticultura în Parcul Rozelor

foto: Horticultura SA

Vă amintim, în ultimii ani Parcul Rozelor parcă și-a pierdut din strălucirea de odinioară, lucru remarcat de timișoreni inclusiv pe rețelele de socializare. În 2021, parcul arată ca o junglă urbană și, cu toate că au fost promise intervenții, situația nu s-a îmbunătățit simțitor nici în anii ce au urmat.

În 2024, de exemplu, deși primăria s-a lăudat cu colțurile „instagramabile” ale parcului, imaginea per ansamblu era încă mai degrabă dezolantă. Atunci, Horticultura spunea că, cel puțin în cazul gardului viu, problemele erau date de „mai mulți dăunători”, dar în mod special de omida păroasă.

Anul trecut, în Parlamentul României a fost lansată o inițiativă din partea POT, AUR și SOS de declarare a Parcului Rozelor monument istoric, însă în baza argumentelor susținute în mod special de USR, propunerea a fost respinsă. Hotărârea nu ar fi fost nici legală și, în cazul aprobării, ar fi complicat și mai mult viitoarele intervenții ale Horticultura de aici, spunea senatorul Sorin Șipoș.