În paralel cu lucrările la terasamente, structuri, podețe și relocări de utilități, a început executarea piloților de îndesare cu balast. Această soluție tehnică este folosită pentru consolidarea terenului de fundare și va fi aplicată la toate podurile de pe traseu.

„Această metodă este utilizată pentru consolidarea terenului de fundare, prin realizarea unor coloane din material granular compactat, care îmbunătățesc capacitatea portantă a terenului și reduc tasările. Astfel, este asigurată o bază stabilă pentru fundațiile viitoarelor structuri”, au transmis reprezentanții DRDP Timișoara.

Așadar, la două luni de la emiterea ordinului de începere, progresul fizic estimat de antreprenor este de aproximativ 8%.

Lucrări Centura Timișoara Vest – iulie 2026

foto: DRDP Timișoara

Contract de peste 300 de milioane de euro

De-a lungul traseului vor fi amenajate 10 lucrări de artă și patru noduri rutiere. Printre altele, ar fi de amintit pasajele peste DN 59A (Timișoara – Jimbolia) și CFR 100 (în lungime de 750 m), peste DN 6 și CFR 133 (în lungime de 450 m) și podul peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol (în lungime de 450 m). Vor fi amenajate și patru noduri rutiere la intersecțiile cu DN 69 Timișoara – Arad/VTM Nord, DN 6 Timișoara – Cenad, DN 59A Timișoara – Săcălaz și Radiala Nouă de Vest.

Licitația pentru proiectare și execuție a fost lansată la începutul lui februarie 2024. Trei luni mai târziu, erau depuse cinci oferte, fiind desemnată câștigătoare firma turcă NUROL İnşaat. Din cauza contestațiilor, însă, contractul a putut fi semnat de abia la finalul lunii ianuarie 2025. Valoarea acestuia: 1,41 miliarde de lei, fără TVA (1,68 miliarde de lei sau aproximativ 340 de milioane de euro, cu TVA), cu finanțare asigurată prin Programul de Transport (2021-2027).

Partea de proiectare ar fi trebuit să dureze numai șase luni. Cu proiectul tehnic aproape gata încă din vară, lucrările au fost amânate din cauza schimbării guvernului, fiind nevoie de reluarea procedurilor de avizare. Până la urmă, lucrările propriu-zise au început la mijlocul lunii mai.

Englezii au făcut o primă repriză excelentă și au intrat la vestiare cu un avantaj de 4-0. Declan Rice a deschis scorul încă din minutul 3, Ezri Konsa a majorat diferența, iar Bukayo Saka a reușit o dublă înainte de pauză.

Franța a revenit spectaculos în repriza secundă prin golurile lui Kylian Mbappe, Bradley Barcola și Ousmane Dembele, apropiindu-se la 4-3. Mbappe a devenit golgheterul turneului, cu 10 reușite, și a stabilit un nou record all-time al Cupei Mondiale, ajungând la 22 de goluri în 22 de meciuri.

Finalul a fost la fel de dramatic. Saka a transformat un penalty în minutul 87 și a completat hat-trick-ul, Dembele a redus din nou diferența în prelungiri, însă Jude Bellingham a închis tabela la 6-4 cu un gol marcat în minutul 90+8. Meciul a fost și ultimul al lui Didier Deschamps pe banca Franței.

Anglia – Franța

„Expoziția este fructul pasiunii de mic copil și a multor ani de lucru. De mic am fost pasionat de lumea animalelor, mai ales de animalele mai exotice, nu neaparat reptile, ci tot ce înseamnă exotic, care nu se găsește la noi. Și de mic copil am avut broască țestoasă, pești, papagali, dar nu șerpi. Șerpii au venit în primul an de facultate, atunci m-am cumpărat primul șarpe, un șarpe de porumb, și exact de atunci a început mai adânc pasiunea asta referitor la reptile.

Aici este și un centru educațional, unde copiii, dar nu numai, pot vedea mai îndeaproape, pot interacționa, pot ține în mână tot felul de animale care sunt sigure, sunt prietenoase și fără niciun pericol”, ne-a spus Mark.

În expoziție puteți găsi șerpi de diferite dimensiuni, de la 30 cm la 3,5 m, pitoni, BOA, anaconda, șopârle gulerate, varan, foarte multe specii de gecko și diferite specii de broaște țestoase de la noi sau din America. Expoziția conține 68 de animale din peste 32 de specii.

Expozția poate fi vizitată pe strada Izlaz 81, în zona Steaua, de miercuri până duminică (orar miercuri 17-20, sâmbătă 10-13, 16-20, duminică 14-20). Biletul de acces este de 30 de lei general, gratuitate având copiii sub 4 ani și persoanele cu dizabilități alături de însoțitorii lor. Există pachete avantajoase pentru familie sau grupuri, iar mai multe detalii puteți afla AICI.

Exoti Corner

Polițiștii de frontieră au constatat că cele două autoturisme transportate pe platformă figurează în bazele de date ca bunuri pentru care autoritățile din Germania au emis semnalări în vederea confiscării.

Mașinile, evaluate la 57.000 de euro, au fost indisponibilizate la sediul instituției, iar în cauză se efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale care se impun.

La Lisabona se află Podul Vasco da Gama, cel mai lung pod din Europa. Cu o lungime de aproximativ 17,2 kilometri, acesta traversează fluviul Tagus și a fost inaugurat în 1998, cu ocazia Expo ’98. Construit pentru a descongestiona traficul din capitala Portugaliei, podul a devenit între timp unul dintre simbolurile orașului și o realizare remarcabilă a ingineriei moderne.

Parisul găzduiește cel mai vizitat muzeu din lume. Muzeul Luvru primește anual peste zece milioane de vizitatori, atrași de colecțiile sale impresionante, care cuprind artefacte egiptene, sculpturi grecești și unele dintre cele mai valoroase opere de artă din lume. Printre cele mai cunoscute exponate se numără „Mona Lisa” de Leonardo da Vinci, „Victoria înaripată din Samotrace” și „Venus din Milo”.

În nordul Angliei se întinde Zidul lui Hadrian, cel mai lung zid roman din lume. Construit de Imperiul Roman pe o distanță de peste 117 kilometri, acesta făcea parte din sistemul defensiv al imperiului și a inspirat celebrul „Zid” din serialul „Game of Thrones”. Astăzi, monumentul face parte din patrimoniul mondial UNESCO și reprezintă una dintre cele mai importante atracții istorice ale Marii Britanii.

În Insulele Canare se află Hotelul Puntagrande, care ani la rând a deținut recordul Guinness Book pentru cel mai mic hotel din lume. Amplasat pe insula El Hierro, pe un promontoriu stâncos deasupra Oceanului Atlantic, hotelul dispune de doar patru camere și oferă o experiență exclusivistă într-un decor spectaculos.

Polonia găzduiește cel mai mare castel din cărămidă din lume. Castelul Malbork, construit în secolul al XIII-lea de Cavalerii Teutoni pe malul râului Nogat, impresionează prin dimensiunile sale și prin arhitectura gotică. Inclus în patrimoniul UNESCO, complexul adăpostește muzee, curți interioare și numeroase spații istorice care pot fi explorate de vizitatori.

În Islanda se află Dettifoss, considerată cascada cea mai puternică din Europa datorită debitului uriaș de apă. Cu o lățime de 100 de metri și o cădere de 44 de metri, cascada este situată în Parcul Național Vatnajökull, cel mai mare parc național din Europa, inclus în patrimoniul UNESCO. Peisajul spectaculos a fost folosit și în filmul „Prometheus”, regizat de Ridley Scott.

Tot în categoria recordurilor impresionante se înscrie și Castelul din Praga, recunoscut oficial drept cel mai mare complex de castele din lume. Datând din secolul al IX-lea, acesta se întinde pe 570 de metri lungime și 131 de metri lățime și găzduiește palate, muzee, grădini, Catedrala Sfântul Vitus, Bazilica Sfântul Gheorghe și celebra Alee de Aur. În prezent, castelul este sediul președintelui Cehiei.

În Țara Galilor se află localitatea cu cel mai lung nume din Europa: Llanfairpwllgwyngyllgogerychwyrndrobwllllantysiliogogogoch. Numele său are 58 de litere și descrie amplasarea unei biserici dedicate Sfintei Maria și Sfântului Tysilio. Pentru mulți turiști, fotografia realizată lângă indicatorul de la intrarea în localitate este una dintre principalele atracții.

Estonia completează lista cu Raeapteek, farmacia din Tallinn considerată cea mai veche farmacie aflată în funcțiune continuă din Europa. Deschisă încă din anul 1422 în Piața Primăriei, farmacia și-a păstrat atmosfera medievală, iar legenda spune că însuși țarul Petru cel Mare ar fi cumpărat medicamente de aici. Astăzi, vizitatorii pot descoperi un loc în care istoria și tradiția s-au păstrat nealterate de peste șase secole, conform Longevity.

Recordurile spectaculoase turism

Timișoara Triatlon: Run & Bike Experience, Piața Libertății, ora 9

Ceau, Cinema!: Mâinile sus!, Cinema Studio, ora 14:30

Ceau, Cinema!: Micuța Amelie, Cinema Johnny, ora 14:30

Ceau, Cinema!: Vinski și pudra de invizibilitate, CInema Victoria, ora 15:30

Ceau, Cinema!: Magellan, Cinema Timiș, ora 16

Ceau, Cinema!: Dacă porumbeii s-au transforma în aur, Cinema Studio, ora 16

Disney Classics: Pinocchio, Cinema Johnny, ora 16:30

Disney Classics: Doamna și vagabondul, Cinema Victoria, ora 17:30

Ceau, Cinema!: Pompei: Sub nori, Cinema Timiș, ora 19

Ceau, Cinema!: Piatră foarfecă hârtie, Cinema Studio, ora 19

Se caută Romeo și Julieta | spectacol pentru copii, Centrul de Proiecte, ora 19

Odiseea – premieră, Cinema Victoria, ora 19:30

Nina Fridolina și toți prietenii ei la Ceau, Cinema!, Cinema Studio, ora 20

Ceau, Cinema!: Matador, Cinema Timiș, ora 21:30

Ceau, Cinema!: Enormă, Studio Terasă, ora 21:30

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziție de pictură și ceramică „Întâlniri pe vatră” semnată de artistul Cornel Vana.

Muzeul Național de Artă Timișoara

• Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

• Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

• Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”;

• Expoziția permanentă colecția „Corneliu Baba”;

• Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada; 

• Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

• MNArT Open View: „Compoziție”, semnată de Corneliu Vasilescu (1934–2023);

• Expoziția Absolvenților Facultății de Arte și Design UVT 2026 – „ Turning Point”.

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”;

• Expoziția „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă 1800 – 1947”, Bastion Maria Theresia, mansarda B1;

• Expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în antichitate”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

• Expoziția „Bastion Viola. Frânturi din istoria Politehnicii”, Bastion Maria Theresia, hol, etaj I.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

• Expoziția permanentă „O zi din viața satului – Banatul în comunism”;

• Expoziția „Povești din vârful casei. Țigle, lut și meșteșug”;

• Ansamblul de gospodării și monumente de arhitectură tradițională, în aer liber.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare: Luni – Vineri: 8-18, Sâmbătă: 10-18, Duminică: 10-18 (ultimul vizitator: cu 30 de min. înainte de închidere).

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

În locație au fost găsite 74 de persoane cazate fără respectarea condițiilor prevăzute de lege. Autoritățile au solicitat intervenția unui echipaj de ambulanță pentru evaluarea stării de sănătate a beneficiarilor și acordarea îngrijirilor medicale necesare, iar ulterior toate persoanele au fost relocate cu sprijinul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Timiș.

Persoanele figurau oficial ca beneficiare ale Căminului pentru persoane vârstnice „Casa Ana”, cu sediul în comuna Lenauheim, administrat de furnizorul de servicii sociale S.C. Schwabenhause Diana SRL, care se prezenta astfel pe Facebook: „De 11 ani avem grijă de seniori cu suflet, respect și căldură. Pentru noi, bătrânețea nu înseamnă sfârșit, ci o continuare frumoasă a vieții.”. Cazul a intrat și în atenția organelor de cercetare penală, fiind deschis un dosar pentru exercitarea fără drept a unei activități.

La solicitarea Tion, prin intermediul Instituției Prefectului Județului Timiș, AJPIS Timiș a transmis situația actualizată a tuturor persoanelor relocate din spațiul neautorizat din Cenad.

Cei mai mulți dintre beneficiari au fost transferați către cămine licențiate. Astfel, 21 de persoane au fost preluate inițial de Senior Bella Casa SRL – Căminul pentru persoane vârstnice „Graceful Living by Senior Bella Casa”. Dintre acestea, două au fost ulterior transferate la Art Senior Residence, opt au încheiat contracte de furnizare a serviciilor sociale cu această unitate și beneficiază în continuare de servicii rezidențiale, trei au fost reintegrate în familie, două au fost preluate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș și transferate la Căminul pentru Vârstnici din Jimbolia, patru au fost internate la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia din cauza unor afecțiuni psihice grave, iar alte două au ajuns în Centrul de Criză din Lugoj.

Conform AJPIS, cel mai mare număr de persoane, 40, a fost relocat la Art Senior Residence, unitate care a primit ulterior și cele două persoane transferate de la Senior Bella Casa. În prezent, 24 dintre beneficiari au contracte de furnizare a serviciilor sociale și locuiesc în continuare în acest cămin. Alte patru persoane sunt cazate în aceeași unitate, costurile serviciilor fiind suportate și în prezent de Consiliul Județean Timiș. Opt persoane au fost reintegrate în familii, trei au decedat, iar alte trei au fost preluate de DGASPC Timiș și transferate către centre de specialitate, în funcție de nevoile fiecăreia.

Două persoane au fost relocate la Căminul pentru persoane vârstnice din comuna Comloșu Mare. Una dintre acestea a decedat, iar cealaltă beneficiază în continuare de servicii rezidențiale în cadrul instituției.

Alți 11 beneficiari au fost transferați la căminele administrate de Casa Adam Müller Guttenbrunn din Timișoara și Bacova. Dintre aceștia, șase au fost reintegrați în familie, o persoană a decedat, una a fost transferată la Centrul de Criză Lugoj, două au ajuns la Căminul pentru Vârstnici Jimbolia, iar o persoană a fost preluată de DGASPC Timiș și transferată la Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități din Variaș.

Datele transmise de AJPIS Timiș arată că, după intervenția autorităților din decembrie 2025, majoritatea persoanelor vârstnice au fost relocate în centre licențiate sau au revenit în grija familiilor. Totodată, mai multe persoane au necesitat îngrijiri medicale de specialitate ori servicii sociale adaptate stării lor de sănătate, în timp ce cinci dintre beneficiarii relocați au decedat în perioada scursă de la închiderea căminului ilegal din Cenad.

Pe aceeași temă:

Ancheta în cazul bătrânilor ținuți în mizerie la Cenad se extinde. 13 percheziții, dosar penal pentru ucidere din culpă – Tion

Pompierii transmit că nu se înregistrează victime.

Două autospeciale de stingere din cadrul Detașamentului de Pompieri Lugoj sunt mobilizate la km 471 pe autostradă.

Revenim cu detalii!

Iliescu susține că decizia privind desfășurarea activităților de jocuri de noroc în Timișoara nu ar trebui luată de administrația locală, ci de cetățeni. Ea afirmă că proiectul care prevede limitarea sălilor de jocuri de noroc la o singură zonă din oraș, pe strada Sulina, a generat nemulțumiri în rândul locuitorilor din Freidorf și din alte cartiere.

„Proiectul de hotărâre inițiat de primarul Fritz referitor la limitarea activităților jocurilor de noroc la o singură zonă din oraș, pe strada Sulina, a generat revoltă din partea timișorenilor din cartierul Freidorf și nu numai, pe bună dreptate! În cadrul dezbaterii publice organizate de primărie pe marginea acestui proiect de hotărâre, toți timișorenii prezenți (evident, cu excepția reprezentanților firmelor de profil) s-au exprimat fără echivoc împotriva desfășurării activității jocurilor de noroc în orașul nostru. (…)

Dat fiind faptul că subiectul este unul de interes deosebit pentru toți timișorenii, cred în oportunitatea organizării unui referendum local care să releve opinia majorității timișorenilor cu privire la scoaterea în afara orașului a jocurilor de noroc! Ce decid timișorenii să fie lege pentru reprezentanții administrației publice locale, astfel încât să nu existe riscul ca din orgoliu sau din vreun interes obscur să fie afectat interesul majorității!”, a scris consiliera locală PSD pe rețelele de socializare.

Roxana Iliescu a anunțat că va începe demersurile necesare pentru inițierea unui referendum și că va încerca să obțină sprijinul colegilor din Consiliul Local Timișoara, indiferent de apartenența politică, pentru organizarea consultării publice.

De unde și până unde

Subiectul a devenit unul dintre cele mai disputate în ultimele zile la Timișoara. Dezbaterea de joi a fost marcată de intervenții tensionate, în special din partea locuitorilor din zona Sulina, care au respins ideea ca această parte a orașului să devină singura în care vor putea funcționa astfel de activități. De cealaltă parte, nici operatorii de jocuri de noroc nu sunt tocmai mulțumiți de intenția de limitare a activității.

Reprezentanții Primăriei au susținut că regulamentul urmărește eliminarea sălilor de jocuri de noroc din cartiere și de pe principalele artere ale municipiului, prin limitarea lor la o zonă industrială. Eliminarea completă ar duce, potrivit reprezentanților primăriei, doar la o explozie a pieței negre de pariuri și jocuri de noroc.

Altfel, în timp ce primăria propune restrângerea activității pe strada Sulina, Consiliul Județean Timiș susține mutarea sălilor în afara orașului, propunând chiar darea în folosința primăriei a unui teren de cinci hectare de lângă Centura Timișoara Nord, spre Dumbrăvița, pentru a fi realizat aici „Las Vegas-ul” orașului. Propunerea, însă, nu a fost primită de reprezentanții primăriei, viceprimărița Paula Romocean susținând că liderul PSD Alfred Simonis vrea, cu această ocazie, să le facă un cadou firmelor din industria jocurilor de noroc.

Vineri, și Tion a lansat un sondaj în care întrebam cititorii ce ar trebui să se întâmple cu jocurile de noroc din Timișoara. Dintre cei 444 de respondenți (până la momentul redactării acestui articol), peste 45% au spus că preferă ca acestea să fie interzise complet, în timp ce peste 35% au răspuns că sunt de acord cu propunerea primăriei, de mutare a acestora în zona Sulina.

„Dispariția acestui edificiu ar însemna nu doar pierderea unei clădiri vechi, ci și ștergerea unei pagini importante din memoria industrială și economică a Timișoarei. Orașele europene care își valorifică patrimoniul industrial demonstrează că dezvoltarea urbană și conservarea istoriei pot coexista, păstrându-și identitatea, atractivitatea și valoarea pe termen lung.
În timp ce alte orașe înțeleg că patrimoniul reprezintă o resursă pentru viitor și aleg să îmbine dezvoltarea cu respectul pentru identitatea locului, aici pare a se prefera profitul pe termen scurt, în detrimentul memoriei orașului și al principiilor unei dezvoltări cu adevărat sustenabile.

De asemenea, dorim să menționăm că această cerere este rezultatul unei îngrijorări generale a semnatarilor, care își vor oferi ajutorul și expertiza în realizarea clasării de urgență a clădirii. Considerăm că opinia exprimată prin acest document este împărtășită și susținută de o mare parte dintre specialiști și dintre cei interesați de patrimoniu”, se arată în petiția lansată de ONG.

Reprezentanții organizației susțin că edificiul are o valoare istorică, arhitecturală și memorială deosebită: clădirea a fost ridicată în primele decenii ale secolului trecut ca magazie a Morii Elisabeta, fiind amplasată lângă Canalul Bega și calea ferată, două elemente esențiale pentru dezvoltarea economică a orașului. După bombardamentele din 1944, când moara propriu-zisă a fost distrusă, clădirea existentă a preluat funcțiunea de moară și a rămas cunoscută în memoria colectivă drept Moara Prohaska, după numele familiei de industriași care deținea complexul.

Cererea acestora, însă, a rămas fără vreun rezultat concret în privința demolării deja începute.

Autorizație bazată pe avize vechi

Demolarea are loc în baza unei autorizații emise de Primăria Timișoara în 2025 pentru desființarea fostei mori și a construcțiilor anexe. Potrivit directorului Direcției Județene pentru Cultură Timiș, Sorin Predescu, aceasta reprezintă continuarea unei autorizații emise în 2014 și se bazează inclusiv pe un aviz al instituției din 2005.

„Prima întrebare a fost cum de este posibil. Este, are autorizație de demolare de la Primăria Municipiului Timișoara sau, mă rog, continuare de autorizație de lucrări de demolare, la o autorizație emisă în 2014. La Timișoara se poate să ai după 12 ani același certificat de urbanism și aceeași autorizație, chiar dacă Planul de Urbanism General a fost schimbat, chiar dacă între timp au fost schimbate legi și normative.

Și avizul DJC? Este! Numai că e de pe vremea când instituția se numea Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a Județului Timiș, avizul 38/Z din 09.03.2005. (…) Demult, e adevărat că în 2014 s-a dat o recunoaștere a valabilității avizului pentru un alt certificat de urbanism cu aceeași demolare care a dus la eliberarea prezentei autorizații (…) Eu eram director la DJC Neamț. E și asta demult. Autorizația este legală? Da, dar este imorală. (…)

P.S. Am primit o solicitare de clasare de urgență. N-o să o fac. Principalul argument este că în studiul istoric pentru actualul PUG al Timișoarei clădirea nu a fost propusă spre clasare. Nu intru în multitudinea de argumentele legale și administrative, dar dacă ar fi fost cerut astăzi avizul nostru probabil am fi salvat moara. Poate tocmai de aceea nu ni s-a cerut părerea și e bun și un aviz din 2005”, a scris Predescu pe rețelele de socializare, la începutul acestei săptămâni.

Așadar, pe scurt, Predescu susține că ar fi fost normal ca procedura să fie reluată.

Demolările de pe Titulescu 10 au loc în baza autorizației de construire AC2025-000487/29.07.2025, la cea de doua fiind menționat „CONTINUARE EXECUTIE LUCRARI -DESFIINTARE CONSTRUCTII INDUSTRIALE EXISTENTE ( MOARA SI CONSTRUCTII ANEXE) LUCRARI AUTORIZATE IN BAZA AD 1534/19.11.2014”. Potrivit anexelor, din cei 1.487 de metri pătrați ai suprafeței construite, vor fi demolați 1.458.

„Mea culpa ca societate”

De cealaltă parte, viceprimărița Paula Romocean consideră că Primăria Timișoara nu avea un temei legal pentru a refuza emiterea autorizației, întrucât avizele existente și-au păstrat valabilitatea, iar clădirea nu figurează pe lista monumentelor istorice și nici nu a fost propusă spre clasare în documentațiile urbanistice. Ea admite, însă, că discuția despre salvarea fostei Mori Prohaska a venit prea târziu.

„Nu e prima autorizație pe care o prelungim, pentru că există niște proceduri care permit asta. Aici nu exista un motiv pentru care să nu emitem autorizația. Avizele rămân valabile dacă proiectul rămâne neschimbat, iar aici vorbim de o demolare, deci dacă ei au obținut acele avize, ele au rămas valabile. Într-adevăr, această locație nu a fost propusă pentru clasare nici în vechiul PUG, nici în PUG-ul actual.

Acum, e o discuție pe care putem să o avem în spațiul public: dacă există clădiri din patrimoniul industrial al orașului care nu au fost incluse în PUG-ul actual. Noi lucrăm în acest moment la caietul de sarcini pentru noul PUG al orașului, este o temă importantă și pentru noi să avem în vedere inclusiv clădirile de patrimoniu industrial care, din diferite motive, nu au fost propuse spre clasare în documentațiile urbanistice anterioare. (…)

Domnul Predescu vrea ca toate lucrurile să rămână așa cum au fost: nici să nu construim nimic, că nu ne place, nici să nu transformăm, că iar nu ne place. Dar cred că puteam să avem această dezbatere legată de acest obiectiv, dar mai devreme. Și Direcția Județeană de Cultură are niște obligații legate de protecția monumentelor, de clasarea monumentelor… (…)

Dacă este să fim foarte sinceri, instituția respectivă nu este pe persoană fizică. Este opinia unei instituții. Că a semnat X sau Y, opinia instituției rămâne și ea este valabilă. Din 2015 până astăzi aveau suficient timp să se sesizeze și să propună spre clasare acest obiectiv. Ei au posibilitatea să declanșeze procedura de clasare din oficiu sau la cerere, nu îi împiedica nimeni. (…)

Aici putem să ne facem cu toții «mea culpa» ca societate. Ar trebui să ne decidem din timp dacă aceste clădiri le păstrăm și facem demersurile concrete să le clasăm. Nu există un motiv concret, dacă această clădire nu este clasată ca monument istoric, ca noi să refuzăm emiterea autorizației de demolare, indiferent care este opinia noastră personală”, a declarat pentru Tion Paula Romocean.

Astfel, în timp ce utilajele continuă demolarea fostei Mori Prohaska, cazul ridică din nou întrebarea dacă Timișoara își protejează suficient patrimoniul industrial sau dacă intervențiile pentru salvarea lui ajung, de fiecare dată, să înceapă prea târziu. Cu toate acestea, amintim totuși că firma care se ocupă de demolare a fost amendată: cu 15.000 de lei, de Garda de Mediu Timiș, pentru norii de praf pe care i-a produs.

Demolări Moara Prohoska (16 iulie 2026)