Care a fost motivul pentru care ați ales această carieră?

Mi-am dorit o carieră în structurile de apărare, de ordine publică și siguranță națională, dar cred că mulți copii visează la acest lucru. La fel ca mulți dintre ei, și eu, când eram mic, îmi doream să fiu polițist. Asta le spuneam părinților mei, dar nu m-am gândit niciodată că o să ajung să lucrez într-un penitenciar. Însă la școală am fost atras de IT și de matematică. Visam să fac programare, dar în clasa a XI-a mi-am schimbat orientarea. Am un verișor care era la Academia de Poliție atunci și mi-a povestit că avantajul cel mai mare era că aveai un loc de muncă asigurat, iar în perioada aceea se găseau foarte greu joburi. Astfel am luat decizia să mă pregătesc pentru Academia de Poliție și mă gândeam ce urmă să aleg: poliție, jandarmerie sau poliția de frontieră.

Nu știam că Academia de Poliție școlarizează pentru penitenciare, dar în Craiova, orașul meu natal, fiind trei penitenciare, tot verișorul mi-a spus că în poliție se găsesc foarte puține locuri în zona de sud, în Dolj cu precădere, și că, dacă merg la Academie, am foarte mari șanse să nu prind loc acasă. Mi-a mai spus că fiind trei penitenciare în oraș, toți ofițerii care termină la academie această armă prind loc acasă. Așa că am mers pe varianta aceasta, chiar luam în calcul și pompierii. Dar am constatat deja de la finalul anului I că locurile de ofițeri din garnizoana Craiova pe arma penitenciară s-au ocupat cu promoțiile de ofițeri care au fost înaintea mea. La finalul academiei, aveam de ales între București, Timișoara, Aiud și Constanța. Prima vizită în Timișoara a fost odată cu repartiția, odată cu începerea serviciului.

Care este capacitatea penitenciarului și câte locuri sunt ocupate?

Capacitatea penitenciarului, raportându-l la 4 mp, potrivit normei Uniunii Europene asumate de statul român, este de 856 de locuri. Dar astăzi efectivul este de 1.111 deținuți, deci suntem supraaglomerați.

Cum a evoluat numărul persoanelor private de libertate în ultimii ani?

A fost un trend ascendent în ultimii ani. Din 2018-2019, când a fost o perioadă în care efectivele de deținuți au scăzut, pentru că în 2016 a fost aprobată Legea recursului compensatoriu, care le scădea din pedeapsă șase zile dacă executau 30 de zile în condiții necorespunzătoare. După ce acea lege și-a încetat aplicabilitatea și a fost abrogată, numărul de deținuți a crescut de la an la an. Acum trei ani aveam 950. Anul trecut am avut 1.050. Maximele anului acesta au fost 1.160-1.165.

Deținuții au toate condițiile de cazare? Ce investiții ar mai fi necesare?

După părerea mea, condițiile de cazare din cadrul penitenciarului sunt foarte bune. Au apă rece, apa caldă e pe program, dar e zilnic. Au televizor în cameră, acces la telefon fix pentru a ține legătura cu familia. Deținuții au dreptul la zece apeluri pe zi, maximum 60 de minute, dar trebuie să aibă bani în cont, pentru că apelurile se fac pe banii lor. Fiecare cameră este dotată cu frigider. Avem în viitor intenția de a asigura climatizare în spațiile de detenție la etajele superioare și vara este foarte cald. Custodiem deținuți cu regim deschis, semideschis și arestați preventiv, care au săvârșit tot felul de infracțiuni, de la conducere fără permis până la omor. Cei care prezintă risc sunt transferați în penitenciare de maximă siguranță după condamnarea definitivă, cum ar fi la Arad. Dacă a săvârșit o infracțiune de omor, nu este automat inclus în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului.

Așadar, în Penitenciarul Timișoara avem, am avut și, sigur, vom avea în continuare deținuți condamnați la detenție pe viață, care sunt clasificați în regim semideschis sau deschis.

Care sunt dificultățile pe care le întâmpină penitenciarul ca instituție și implicit și dumneavoastră?

Cea mai mare dificultate este cea legată de resursele umane și resursele financiare. Dar, pe de altă parte, știm că ar fi ușor de gestionat orice instituție dacă am avea și oamenii suficienți și potriviți și resursele financiare suficiente. Dificultățile apar pentru că nu avem suficienți polițiști. Statul nostru de funcții este de 446, iar astăzi suntem 379 de polițiști. Și acest stat de funcții nu este actualizat.

Sunt blocate angajările, iar personalul trebuie să facă ore suplimentare?

Sigur. Avem 67 de funcții vacante astăzi, majoritatea sunt din rândul subofițerilor. Automat implică ore suplimentare și eforturi suplimentare din partea angajaților. Trebuie să menționez că acest stat de 446 de funcții nu este actualizat cu realitatea din teren, datează de prin 2012-2013, când Penitenciarul Timișoara avea mai puține secții în care custodia deținuți. Nu aveam punctul de lucru cu cazare permanentă de la Săcălaz, unde în prezent avem 122 de locuri de cazare, nu aveam secțiile exterioare, grădinile agrozootehnice atât de mult dezvoltate. Toate aceste noi infrastructuri de cazare automat presupun și mai mulți oameni care să le gestioneze, iar statul de funcții rămânând neschimbat de atunci, vă dați seama că este mult mai greu.

La Săcălaz avem un punct de lucru cu cazare permanentă, în ianuarie 2027 va avea patru ani de la înființare. Un beneficiar, un operator economic care a avut nevoie de foarte mulți deținuți, de forță de muncă necalificată, și-a dorit de la 10-20 de deținuți să ajungă la 100 și a fost dispus să închirieze această locație în care noi să cazăm deținuții, o variantă prevăzută de legile în vigoare. Majoritatea lucrează la manipularea anvelopelor prin intermediul unei firme de locgistică.

Câți oameni v-ar trebui pentru desfășurarea activității?

550-560 de cadre la dimensiunea pe care o avem acum. Însă mai avem câteva proiecte și unele dintre ele sunt acum în implementare, care vor mări capacitatea de cazare a Penitenciarului Timișoara, dar automat vor trebui să vină la pachet și cu o suplimentare de personal, pentru că altfel o să fie foarte greu să ne descurcăm. Construim o secție exterioară la Buziaș, care a ajuns la un grad de executare de 15%. Acolo avem 91 de locuri de cazare la 4 mp și o să mai construim acum încă 276 de locuri de cazare. De asemenea, la ieșire din Buziaș avem o locație cu 23 de locuri de cazare la 4 mp, unde avem o fermă de ovine și, în construcție, o fermă de bovine. Avem un obiectiv mixt de investiții, sunt reabilitări, extinderi, modernizări și construcții noi.

Vă așteptați ca, înrăutățindu-se condițiile de viață, tot mai mulți oameni să comită infracțiuni și să ajungă la închisoare?

Nu aș vrea să se întâmple lucrul acesta. Dar, din păcate, studiile arată că e o legătură de cauzalitate directă între criza economică și rata infracționalității. În perioadele de criză apar mai multe persoane care comit infracțiuni și atunci numărul de deținuți crește.

Câți dintre deținuți desfășoară în prezent activități lucrative?

Din 1.111 deținuți, sunt repartizați la muncă 794, deci peste 70%. Lucrează de la spații verzi până la industria automotive. Avem deținuți care lucrează efectiv la bandă cu persoane civile, la prese care fac anumite echipamente pentru auto. Mai lucrează în construcții civile. Am avut colaborări și lucrăm în continuare la Castelul Huniade, am lucrat la Spitalul Județean. Pe partea de logistică avem o colaborare foarte veche cu un beneficiar unde se fac promoții de diverse produse. De exemplu, ați văzut că promoțiile de tipul „la trei produse primești unul gratis” din supermarketuri, produsele sunt ambalate cu o bandă lipită sau puse într-o cutie specială; ei bine, ele vin separat, iar deținuții le împachetează pentru promoțiile respective. Mai lucrează la confecții metalice.

Acestea sunt, în principal, activitățile pe care le desfășurăm cu deținuții, dar ne putem plia pe orice tip de activitate dorește agentul economic, acolo unde nu presupune o calificare specială și un om cu o pregătire medie face față. Cu siguranță și deținuții fac față, pentru că fac parte din toate categoriile sociale. Avem de la deținuți cu zero clase până la studii superioare. Mai avem colaboratori pentru care deținuții lucrează în interiorul penitenciarului, adică în spațiile puse la dispoziție de noi, vin și își aduc infrastructura și produsele. Pentru noi, asta prezintă un avantaj pentru că e mult mai ușor de gestionat, de supravegheat. Astfel, putem să controlăm mai bine toată activitatea și dăm de lucru și unor deținuți care provin dintr-o categorie ce nu le permite să lucreze în exteriorul penitenciarului, fie din cauza faptului că mai au dosare pe rol sau nu sunt condamnați definitiv, fie din cauza faptului că au probleme ori de comportament ori de natură legală.

Mai avem o colaborare cu un operator economic din industria automotive pentru care împachetăm curele pentru mașini. Nu toți lucrează pentru operatori economici, adică remunerați. O parte dintre ei lucrează și în interesul locului de deținere, însemnând inclusiv fermele și grădina agrozootehnică pe care noi o avem și o gestionăm. Lucrează și pentru întreținerea spațiilor existente, spălătoria unității, prepararea hranei pentru deținuți, atelierele de reparații. Ei primesc doar zile câștig. Nu se scad efectiv zilele din pedeapsă, ci îi ajută să intre în Comisia de Eliberare Condiționată mai repede decât dacă nu ar munci. Iar cei care lucrează la operatori economici și iau bani primesc mai puține zile.

E foarte importantă munca în procesul de reintegrare. E important ca deținuții să aibă o calificare profesională și ne străduim să atragem cât mai multe colaborări sau proiecte pe fonduri europene prin care să-i calificăm profesional. Facilităm continuarea studiilor.

Cum se împart banii?

Când penitenciarul încheie contracte cu operatori economici sau cu persoane fizice, acestea pornesc de la minimul pe economie. Negociem tariful de la 26 de lei pe oră, acesta este tariful minim. Iar din banii pe care penitenciarul îi încasează, 60% merg la bugetul unității, iar 40% în contul deținutului. Din cei 40% din contul deținutului, 10% se pun într-un cont de liberare, banii la care deținutul nu are acces decât atunci când este eliberat din penitenciar, iar 90% intră automat în contul lui și poate să îi folosească în timpul detenției. Fiecare deținut are un card cu poză și cu un cod de bare, iar cu acel card face și cumpărături. Nu mai avem magazine fizice, avem doar magazine online. Avem colaborări cu trei operatori economici și avem infochioșcuri, de unde ei accesează platformele electronice ale celor trei magazine și plasează comanda, iar a doua zi le vin cumpărăturile. Am avut magazine fizice, am renunțat la ele pentru că erau foarte multe plângeri pe tema prețurilor exagerate.

La câte vizite au dreptul?

La șase pe lună, fiecare de o oră și jumătate. Avem sector de vizită, unde pot primi vizită cu dispozitiv de separare sau fără dispozitiv de separare, în funcție de regim și de comportamentul lor. Avem un loc special amenajat pentru tata și copilul, pentru deținuții care au copii sub 14 ani. Este un loc prietenos pentru copii, unde sunt jucării, unde e un birou, unde copilul poate sta să deseneze.

Avem și dezvoltăm colaborări prin care aducem artiști pentru a susține concerte în interiorul penitenciarului. Implicăm deținuții în piese de teatru fie ca actori, fie mergem cu ei la teatru. De Crăciun avem activități pentru deținuți și pentru copii, în special pentru cei care au copii minori. Avem activități în care ei se întâlnesc cu copiii, cum este „O zi cu tata”, care presupune câteva ieșiri în comunitate. Noi le organizăm diverse jocuri tematice sau activități de voluntariat în care să-i implicăm pe ei și pe copii, cum ar fi să curețe un teren, să spargă lemne, să ajute o familie care e nevoiașă, să-i învățăm să facă ceva, dar în principal să facă ceva cu copiii lor.

Se vorbește de mulți ani despre construirea unui penitenciar la Buziaș și eliberarea terenului pe care îl ocupați în centrul Timișoarei, foarte vânat pe piața imobiliară. Există vreo șansă?

Toată lumea își dorește acest spațiu, dar acest teren este foarte scump. De ce? Avem 15.600 mp. Însă, să muți un penitenciar cu o capacitate de 1.000 de deținuți în orice altă zonă, să construiești unul de la zero, asta depășește 200 de milioane de euro. Și atunci, dacă facem un calcul, 200 de milioane de euro împărțit la 15.000 mp, vom vedea că rezultă un cost foarte mare pe mp pe care nimeni nu e dispus să-l plătească. Terenul e vânat pentru dezvoltare imobiliară, dar economic nu reprezină o afacere pentru nimeni. Adică nimeni nu-și permite să vină cu o propunere concretă către Ministerul Justiției să spună: „Vă cumpărăm terenul de acolo și vă construim un penitenciar în altă parte”. Însă, așa cum am spus, noi avem în vedere să ne extindem și în alte locații. Nu se va muta penitenciarul la Buziaș.

Ca și relocare, Penitenciarul Timișoara dispune de un teren de 40 ha, în zona Solventul. Se află în interiorul arcului de centură, unde se construiește Centura de Vest. Ar fi o zonă bună de relocare a penitenciarului, avem discuții cu Administrația Națională a Penitenciarelor și cu Ministerul Justiției. A fost publicat un memorandum unde 15 penitenciare au fost propuse pentru relocare, printre care și Penitenciarul Timișoara. Însă, în momentul de față, nu cred că statul român poate să intre în construcție cu cele 15. Sunt două penitenciare care se construiesc acum, Berceni în apropiere de București și Unguriu, lângă Buzău. După ce vor fi finalizate, probabil că se vor face analize să se vadă care este următorul pas și ce penitenciare se mai relochează. Dar, ca idee, la Buziaș nu se va reloca. Ș

tim că planul de dezvoltare al municipalității prevede Penitenciarul Timișoara, ca și funcționalitate existentă până la relocare, pentru că am fost și la consultarea PUG (n.r. – Plan Urbanistic General). Am văzut că aici se construiește o zonă frumoasă cu promenadă. Am propus, la un moment dat, să reconfigurăm, dacă se va muta penticeniarul să facem aici un centru de pregătire și perfecționare continuă pentru cadrele din sistemul penitenciar, să fie un spațiu de cazare pentru colegii care vor veni din țară la pregătiri și perfecționare profesională. Probabil va rămâne un centru de reținere și arestare preventivă – pentru că e nevoie să fie aproape de instanțele de judecată. Mai putem să facem un muzeu al penitenciarelor din zona de vest a țării. Idei ar fi multe.

De ce anume trebuie să țină cont tinerii când își aleg viitoarea meserie?

Gândindu-mă la mine, mi-am ales liceul convins fiind că voi urma o carieră ca IT-ist, după care am schimbat macazul. Cred că fiecare trebuie să țină cont de vocație și să ce îi place, ce îi aduce satisfacție, să nu urmărească doar câștigurile materiale. La finalul zilei, nu contează doar banii, ci și satisfacția profesională pe care o ai și ce te face pe tine fericit. Dacă îți place să lucrezi cu oamenii trebuie să găsești o meserie care presupune lucrul cu oamenii. Poate nu-ți place munca în echipă; atunci trebuie să găsești altceva. Depinde de fiecare om cum e construit. La fiecare trebuie analizat ce înclinații are. Sunt persoane mai tehnice cărora li se potrivesc mai bine meseriile tehnice și pentru ele au abilități. Sunt persoane care nu au aceste abilități și atunci, oricât ai vrea să compensezi asta prin muncă sau dedicare, tot pleci cu un minus.

Liviu Ștefăniță Marica

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro.

Timișoara Ideas Fest, UVT, ora 9, cu înscriere

DINAM, Casa Tineretului, ora 19, cu bilet

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare luni-vineri 8-17, sâmbătă 8-10 și duminică 10-18 (ultimul vizitator cu 30 de minute înainte de închidere)

• Expoziții permanente: Războiul Rece, Cum a fost în comunism?, Revoluția din 1989
• Expoziții temporare: Revoluția maghiară din 1956, București 22 decembrie 1989

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

Expoziția include și un film documentar realizat în urma Școlii de Vară Regio Earth 2026. Acesta urmărește activitățile participanților, procesele de lucru și interacțiunile din timpul atelierelor, oferind o perspectivă asupra modului în care sunt studiate și transmise aceste tehnici.

Cercetare în mai multe zone din Banat

Documentarea a vizat culturile constructive din Câmpia Banatului, Dealurile Lipovei și Dealurile Făgetului. Ulterior, cercetarea practică a continuat la Timișoara, în cadrul Școlii de Vară Regio Earth 2026, prin activități desfășurate la Facultatea de Arte și Design, în Galeria cu Platani și în Parcul cu Platani al Universității de Vest din Timișoara.

Proiectul este derulat de Asociația My Banat, împreună cu Atelier Terrapia și UVT, și este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN

Expoziția poate fi vizitată gratuit, de luni până vineri, între orele 10 și 18, în perioada 20-30 octombrie.

Participarea la vernisaj necesită completarea unui formular de înscriere, disponibil AICI. Mai multe informații despre proiect și activitățile sale pot fi găsite pe site-ul Regio Earth.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a transmis că manifestațiile au fost deturnate de persoane interesate mai degrabă de jafuri și distrugeri decât de revendicările protestatarilor.

Una dintre cele mai grave situații s-a înregistrat la Limoges, în centrul Franței, unde protestatari mascați au incendiat primăria. Autoritățile locale spun că o mare parte a clădirii a fost distrusă.

„Acoperișul s-a prăbușit peste etajele inferioare, cu excepția aripii de vest, iar două treimi din fațadă au dispărut deja”, a declarat prefectul regional, Maurice Barate, citat de AFP. Acesta a descris pagubele drept o „catastrofă pentru patrimoniu”.

La Marsilia, protestatarii au forțat intrarea în primărie folosind bariere de securitate luate de pe stradă. Au reușit să pătrundă pentru scurt timp în clădire, unde unul dintre ei a desenat simbolul anarhiei pe un perete. Poliția i-a îndepărtat ulterior.

La Paris, confruntările au izbucnit în zona Place de la République. Protestatarii mascați, îmbrăcați în negru, au aruncat cu petarde și pietre din pavaj, au atacat o bancă și au jefuit un magazin de articole sportive. Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.

Violențele s-au extins și pe Boulevard Magenta, unde zeci de magazine au fost sparte și jefuite. Printre ținte s-au numărat un magazin Lacoste, mai multe buticuri, o unitate comercială de telefoane mobile și magazine universale.

Protestatarii au incendiat pubele și un camion, iar flăcările s-au extins la o clădire din apropiere. Norii de gaze lacrimogene au ajuns până la nivelul acoperișurilor, iar locuitorii din zonă au fost nevoiți să își închidă ferestrele și ușile.

Vă reamintim, manifestațiile au început luna trecută în școlile din suburbiile sărace din nordul Parisului. Nemulțumirile privind absența profesorilor și condițiile precare din școli s-au transformat treptat într-o mișcare națională împotriva inegalităților, a costurilor prea mari și a deteriorării serviciilor de care depind cetățenii.

Pe aceeași temă:

VIDEO. Francezii protestează împotriva scumpirilor și a condițiilor din școli. Sute de mii de manifestanți sunt în stradă

Persoanele care cunosc o locuință disponibilă pentru închiriere sunt rugate să ia legătura cu familia. De asemenea, după evaluarea pagubelor de către asigurator, va fi nevoie de voluntari care să ajute la debarasarea și curățarea casei.

Cei care doresc să sprijine familia pot face donații în contul bancar deschis pe numele Fabri-Achim Daniel, cu IBAN RO05 BRDE 360S V060 5729 3600, sau pot lua legătura direct cu aceasta, la numărul de telefon 0729 460 757.

Incendiu Dudeștii Noi

Incendiul a afectat aproximativ 50 de metri pătrați din acoperiș

Incendiul a izbucnit joi dimineață, în jurul orei 8, la acoperișul unei case din Dudeștii Noi. La fața locului au intervenit pompierii de la Detașamentul 1 Timișoara, cu trei autospeciale de stingere, o autoscară mecanică și un echipaj SMURD. La intervenție a participat și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență din comună.

Flăcările au afectat aproximativ 50 de metri pătrați din acoperișul locuinței, care are parter și un etaj. În timpul intervenției, pompierii au scos din casă patru butelii cu GPL, pentru a preveni un posibil pericol suplimentar.

Pentru cei care preferă o vacanță europeană, Lonely Planet recomandă regiunea Veneto din Italia, cunoscută pentru orașe precum Verona și Padova, dar și Dessau, oraș german asociat cu mișcarea Bauhaus.

Pe listă se mai află Riviera suedeză, zona Skanör-Falsterbo, orașul Šibenik din Croația și León din Spania.

La capitolul experiențe, călătorii pot lua în calcul o excursie pe Route Napoléon din Franța, o călătorie cu velierul în Insulele Eoliene din Sicilia sau traseul St Cuthbert’s Way, care ajunge până la Lindisfarne, în Regatul Unit.

Grecia este recomandată pentru experiențele subacvatice, iar în Irlanda, fiordul Killary din comitatul Galway se află printre propunerile pentru anul viitor.

Destinații spectaculoase în America de Nord

În America de Nord, lista include Québec, pădurile de sequoia de pe coasta Californiei, Maryland, Insula Prince Edward și New Mexico.

Printre experiențele recomandate se numără o călătorie cu avionul deasupra Alaskăi, o vacanță dedicată vinurilor și gastronomiei în Valle de Guadalupe, Mexic, dar și descoperirea hotelurilor și atmosferei din South Beach, Miami.

O altă propunere este „Slow Road”, un traseu din Minnesota destinat celor care vor să descopere regiunea într-un ritm mai relaxat.

America de Sud și America Centrală aduc experiențe pentru cei care caută călătorii mai îndepărtate. Printre destinații se află Montserrat, Bariloche și regiunea lacurilor din Argentina, Granada din Nicaragua și Bocas del Toro din Panama.

Lista de experiențe include o croazieră de expediție în Insulele Galápagos, o incursiune în lumea tangoului din Buenos Aires, o baie în apele polare ale Antarcticii și o vizită în pădurea de nori Monteverde din Costa Rica.

Safari în Tanzania și parcuri spectaculoase din Kenya

Africa este reprezentată prin Oman, Rabat, în Maroc, și parcurile naționale Tsavo East și Tsavo West din Kenya.

Printre experiențele propuse se află vizitarea muzeelor din Abu Dhabi, un safari în Parcul Național Gombe din Tanzania și descoperirea insulelor São Tomé și Príncipe.

Parcul Național Gombe este cunoscut și pentru cercetările lui Jane Goodall asupra cimpanzeilor, începute aici în 1960.

Insulele Pacificului și cultura tradițională

În Oceania, Lonely Planet recomandă Dunedin și Waitaki din Noua Zeelandă, The Tweed din Australia și Noua Caledonie.

Călătorii pot alege și experiențe precum descoperirea artei din Red Centre, Australia, explorarea culturii tradiționale Faʻa Sāmoa din Samoa sau aventuri pe ocean în Polinezia Franceză.

Noua Caledonie este inclusă în selecție și datorită lagunelor sale, unele dintre acestea fiind înscrise în patrimoniul mondial UNESCO.

Destinații 2027

Asia, de la Okinawa la Astana

În Asia, lista cuprinde Okinawa, în Japonia, Chengdu, în China, Gujarat, în India, Da Nang, în Vietnam, și insula Fulidhoo din Maldive.

Chengdu este cunoscut atât pentru centrul de cercetare și reproducere a urșilor panda gigant, cât și pentru gastronomia locală.

Printre experiențele recomandate se află o călătorie cu o barcă tradițională spre teritoriile urangutanilor din Malaysia, o călătorie cu Darjeeling Himalayan Railway în India și drumeția pe Michinoku Coastal Trail din Japonia.

Lonely Planet propune și un traseu gastronomic prin Taiwan, precum și descoperirea arhitecturii din Astana, capitala Kazahstanului.

Selecția pentru 2027 pune astfel față în față destinații urbane, zone naturale, experiențe culturale și aventuri mai puțin obișnuite, oferind opțiuni pentru tipuri diferite de călători.

Sursa: Lonley Planet

Eco Shop de toamnă, curtea Faber, ora 12, acces liber

Festivalul Internațional Analog Mania, Institutul Francez, ora 17, acces liber

Tururi ghidate prin Fabric, cu înscriere

Lansare „Harta conversației”, Cărturești Mercy Timișoara, ora 18, acces liber

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziție colectivă „Echoes of the concrete” – Conacul Mocioni din Foeni.

Muzeul Național de Artă Timișoara

• Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

• Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

• Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”;

• Expoziția permanentă a colecției „Corneliu Baba”;

• Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada; 

• Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

• MNArT Open View: „Compoziție”, semnată de Corneliu Vasilescu (1934–2023);

• Expoziția „Anton Schmidt – Forme ale Posibilului”, în Galeria Arcada;

• Expoziția „LIMINAL – Memoria apei și a pietrei. Alterări și recuperări expresive”, în Galeria L.

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția „Bastion Viola. Frânturi din istoria Politehnicii”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în antichitate”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

• Dublă expoziție „Scrieri antirăzboinice – Ingeborg Bachmann 1926 – 1973” și „Paul Celan – unter den Wörtern/printre cuvinte”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

• Festivalul Medieval al Castelului Huniade, ediția a VIII-a, în curtea castelului.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

• Expoziția permanentă „O zi din viața satului – Banatul în comunism”;

• Expoziția „ Uneltele pământului. Agricultură și meșteșug în Banatul multietnic”;

• Expoziția „Povești din vârful casei. Țigle, lut și meșteșug”;

• „Casa de la Dragșina”, specifică zonei Văii Pogănișului și Dealurilor Silagiului;

• Ansamblul de gospodării și monumente de arhitectură tradițională, în aer liber.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare luni-vineri 8-17, sâmbătă 8-10 și duminică 10-18 (ultimul vizitator cu 30 de minute înainte de închidere)

• Expoziții permanente: Războiul Rece, Cum a fost în comunism?, Revoluția din 1989
• Expoziții temporare: Revoluția maghiară din 1956, București 22 decembrie 1989

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

„Cred că e important să avem aceste marșuri, să arătăm femeilor care sunt în această situație că le vedem, că suntem alături de ele, că nu e normal să rămână acolo și că trebuie împreună să construim un sistem care să le sprijine, să le ajute să iasă din situațiile abuzive.

Viața unei femei în România nu e întotdeauna simplă, e mult mai greu să avansezi în carieră, din cauza că întotdeauna obligațiile familiale sunt pe primul loc, dar asta nu înseamnă că nu putem schimba lucrurile, nu putem să facem împreună acel sistem de sprijin, creșe, grădinițe, locuri care să le ajute pe femei, în primul rând, să poată să muncească și să aibă o viață independentă”, a declarat Paula Romocean pentru Tion.

Întrebată cum vede situația din Timișoara în ceea ce privește felul în care poliția gestionează cazurile de violență împotriva femeilor, viceprimarul a spus că autoritățile trebuie să acorde mai multă atenție riscurilor la care sunt expuse victimele.

„Din păcate, nu cred că ne situăm foarte bine. În toată țara există această problemă, faptul că poliția nu conștientizează că acele femei sunt cu adevărat în pericol. Pentru asta trebuie să luptăm cu toate, ca femeia să fie ascultată, mai ales în momentul extrem de greu în care își face curajul să meargă, să spună ce i s-a întâmplat”, a mai spus Paula Romocean.

Marș împotriva violenței asupra femeilor

„Ne confruntăm cu abuz la fiecare pas”

Dara, absolventă de Drept, a participat la marș și a vorbit despre felul în care abuzurile ajung să fie o temă constantă în discuțiile dintre femei. Deși este mândră de ceea ce este și de oamenii din jurul său, spune că îi este greu să privească pozitiv experiența de a fi femeie în România.

„Nu știu de ce îmi vine să spun ceva negativ, pentru că sunt mândră de ceea ce sunt, sunt mândră de modul în care gândesc, sunt mândră de persoanele de care mă înconjor, dar parcă, când sunt întâmpinată cu această întrebare, nu aș putea să spun ceva pozitiv, pentru că ne confruntăm cu abuz la fiecare pas.

Mi se pare că din discursul unei femei și din discuția pe care o porți cu prietena ta nu poate să lipsească chestia aceasta și este realmente trist și supărător să te întristezi și să plângi de fiecare dată când auzi prin ce trece persoana de lângă tine. Mi se pare că este pur și simplu descurajator să nu crezi că ai pârghiile necesare pentru a te proteja și pentru a-ți proteja lumea din jurul tău, când lucrul ăsta ar trebui să fie un motiv de mândrie și nu de ură și de descurajare” a spus tânăra.

Dara mai spune că schimbarea este îngreunată atât de mentalitatea societății, cât și de lipsa educației necesare pentru a preveni și combate abuzurile. În opinia sa, femeile ajung adesea să simtă că trebuie să se descurce singure atunci când caută sprijin.

„Sunt absolventă de drept și cu cât cunosc sistemul mai bine, cu atât îmi dau seama că suntem foarte departe de a atinge acest deziderat. Mi se pare că e o problemă, în primul rând, de mentalitate, în al doilea rând, de educație. E un ciclu vicios. Mentalitatea nu se schimbă dacă nu ai în jurul tău educația necesară și mediul propice, dar, în același timp, nici mediul nu se va schimba dacă nu ai mentalitatea necesară.

Este greu pentru că se simte că trebuie să faci toate lucrurile pe cont propriu. Se simte că ești singur în această bătălie, se simte de parcă lumea din jurul tău nu te înțelege, se simte de parcă oriunde ai merge, te întâlnești cu o ușă închisă și cu o fereastră cu atât mai închisă. Nu știu care este evenimentul de care mai avem nevoie să schimbăm ceva”, a încheiat tânăra.

Ce au cerut participanții

Marșul de la Timișoara a făcut parte dintr-o mobilizare națională organizată de Rețeaua VIF. Participanții au pornit din Piața Victoriei, din fața Operei, au continuat pe strada Alba Iulia, unde a fost programat un moment de tip freeze mob, apoi au trecut prin Piața Libertății și pe strada Vasile Alecsandri, încheind acțiunea în Piața Unirii, unde mai multe persoane au preluat cuvântul și au împărtășit diverse experiențe.

Organizatorii au cerut aplicarea eficientă a legislației privind femicidul și căsătoriile forțate, servicii accesibile pentru femeile și copiii care fug din situații violente, educație despre egalitate, consimțământ și relații sănătoase, precum și pregătirea specializată a polițiștilor, medicilor, procurorilor, judecătorilor și asistenților sociali. De asemenea, au solicitat finanțarea corespunzătoare a serviciilor de sprijin și intervenții responsabile din partea instituțiilor.

Potrivit datelor publicate de Stop Femicidelor, cel puțin 31 de cazuri de femicid fuseseră documentate de la începutul anului 2026, pe baza cazurilor cunoscute public.

Pentru victimele violenței domestice sau pentru persoanele care cunosc un asemenea caz, 0800 500 333 este linia națională gratuită ANES, disponibilă 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. În situațiile în care există un pericol imediat trebuie apelat 112.

În aceeași zi, premierul interimar Ilie Bolojan a respins acuzațiile într-o declarație pentru Tion.ro. Acesta a spus că nu i s-a cerut vreodată să blocheze un proiect al Timișoarei și că totul este o minciună”. Detalii, AICI.

O zi mai târziu, Fritz a revenit cu o replică ironică la adresa lui Simonis, pe care îl acuză că vrea să își atribuie rolul principal în construirea noii arene.

„Nu poți reconstrui fotbalul timișorean mințind. Alfred Simonis e obsedat de idea să fie un soi de ctitor unic al stadionului, un naș suprem al sportului local”, a scris fostul primar pe Facebook.

În opinia lui Fritz, președintele CJT ar fi deranjat de faptul că deblocarea stadionului a fost anunțată de guvernul interimar PNL-USR-UDMR. De aici, susține el, ar fi apărut și povestea potrivit căreia ar fi intervenit pentru a-l convinge pe Bolojan să renunțe la anunț.

„A ieșit ieri în conferința de presă inventând o legendă bizară: că Ilie Bolojan ar fi venit la Timișoara în luna mai gata să anunțe deblocarea, dar după o întâlnire la Primărie cu mine s-ar fi răzgândit. Iar el, Simonis, știe asta pentru că are o sursă secretă care a fost prezentă la discuție și i-a spus ce am vorbit eu cu Bolojan”, a transmis Fritz.

De asemenea, fostul primar spune că a susținut constant construirea stadionului „Dan Păltinișanu”, inclusiv în discuțiile cu premierul, și amintește că administrația locală s-a oferit să contribuie financiar la proiect.

„Adevărul este că echipa mea a construit un stadion nou de la zero, Arena Eroii Timișoarei. Pe lângă acest rezultat, am fost mereu un susținător asumat al proiectului Dan Păltinișanu, inclusiv în discuțiile mele cu premierul, pentru că Timișoara a fost ignorată de prea mult timp la București. […]

E trist ca eforturile pentru renașterea infrastructurii sportive la Timișoara să fie constant otrăvite de obsesiile și orgoliile președintelui PSD al Consiliului Județean. Din păcate, veți vedea și în viitor cum Bolojan și Fritz vor fi acuzați de toate relele lumii, mai ales acolo unde au rezolvat ceva. Noroc că timișorenii nu se lasă duși de nas.

(Poza e de la întâlnirea din mai, cu Ilie Bolojan, cu mine și cu sursa imaginară a lui Fredi.)”, a mai scris Fritz.

În replică, peședintele CJT a spus susține că Fritz a început să vorbească despre susținerea stadionului abia după plecarea de la Primărie și a amntit că, în trecut, acesta ar fi avut rezerve legate de costurile foarte mari ale investiției.

„Ilie Bolojan spunea ieri că proiectul s-a deblocat atunci când au existat bani. Adică, în mai, când a fost la Timișoara, nu se găseau banii pe care Guvernul urma să îi aloce în 2028–2029, iar în august, după doar trei luni, brusc, a fost găsită finanțarea pentru… 2028–2029. Interesant cum funcționează finanțele publice în România! Și asta în condițiile în care, timp de cel puțin un an, dacă nu doi, Consiliul Județean Timiș va asigura finanțarea construcției noii arene.

Cererea lui Fritz l-a ajutat însă pe Bolojan să aștepte până în august, atunci când s-au terminat litigiile pentru viitorul stadion din Oradea. Astfel a putut să anunțe proiectul de acolo. Și să pună și Timișoara, la pachet.

Cât despre Dominic Fritz, acesta pare să-și fi amintit de stadionul „Dan Păltinișanu” abia după ce a plecat de la Primăria Timișoara. Astăzi, după 6 ani de tăcere, ne spune că a fost dintotdeauna un mare susținător al reconstruirii arenei. Interesantă această preocupare, mai ales dacă ne amintim că același Dominic Fritz susținea că are semne de întrebare în privința stadionului din cauza costurilor foarte mari.
Nu contest dreptul lui Fritz de a-și schimba opinia. Dar între a susține un proiect prin declarații și a contribui concret la realizarea lui există o diferență. Și atunci apare o întrebare cât se poate de simplă: dacă își dorea atât de mult construirea stadionului, de ce nu a încercat să îl convingă pe premier să anunțe chiar la Timișoara deblocarea investiției?”, întreabă el retoric (tot pe Facebook).

Pe aceeași temă:

Premierul Bolojan s-a întâlnit cu liberalii din Timiș. A plecat de la Timișoara fără să răspundă la vreo întrebare

„Orice prelungire a acestei situații de provizorat, care nu ne este imputabilă, riscă să ne aducă în punctul în care servicii de bază ale statului român, inclusiv cele care asigură intervențiile în situații de urgență, să rămână fără finanțare”, a spus Bolojan, potrivit surselor citate de HotNews.

PNL vrea să „divorțeze” de PSD, dar votează Guvernul Niculescu

În ședința liberalilor, europarlamentarul Siegfried Mureșan a susținut că votul pentru învestire ar fi în concordanță cu deciziile anterioare ale partidului privind despărțirea de PSD.

„Noi vrem divorțul de PSD. Trebuie să-l semnăm. A îi pune pe ei la guvernare și noi semnăm, asta înseamnă votul nostru de marți. E consecvent cu ce am decis în cadrul partidului de mai multe ori”, a declarat Mureșan.

Și secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a cerut susținerea Guvernului Niculescu. „Am spus ca cei care au depus moțiunea să vină să guverneze. Am avut patru decizii. PNL are cea mai mare perspectivă de a fi un partid puternic în opoziție”, a afirmat acesta.

Unele organizații liberale se opun

Decizia conducerii naționale nu a eliminat nemulțumirile din partid, mai degrabă alimentându-le. Organizația PNL Iași a decis în unanimitate să nu susțină învestirea Guvernului Niculescu, criticând atât prezența PSD în Executiv, cât și unele dintre nominalizările pentru funcțiile ministeriale.

O poziție similară a fost anunțată anterior de deputatul Dragoș Ciobotaru, după consultări cu colegii din Vrancea.

În ciuda opoziției din interiorul partidului, voturile anunțate de PSD, PNL, UDMR, grupul minorităților naționale și Uniți Pentru România depășesc pragul de 233 de voturi necesar pentru învestirea Guvernului. Votul în Parlament este programat marți. PSD are 11 din 17 miniștri.