„În perioada 24–26 aprilie 2026, publicul este invitat să participe la o serie de activități care îmbină excelența artistică, educația muzicală și dialogul cultural. Programul include recitaluri, cursuri de măiestrie și o expoziție de instrumente de prestigiu.

Invitata specială a ediției este harpista de renume internațional Nicoletta Sanzin, artistă apreciată pentru rafinamentul interpretării și versatilitatea repertoriului său. Originară din Italia, Nicoletta Sanzin este cunoscută atât ca solistă, cât și ca pedagog, susținând concerte și masterclass-uri în numeroase țări din Europa. Activitatea sa artistică îmbină repertoriul clasic cu deschideri către muzica contemporană, fiind recunoscută pentru expresivitatea și eleganța interpretării sale. De asemenea, implicarea sa în proiecte educaționale contribuie la formarea noilor generații de harpisti, fiind invitată frecvent să susțină cursuri de măiestrie în instituții de prestigiu”, transmite Mihaela Faur.

Accesul publicului este liber la întreg evenimentul.

Vineri, 24 aprilie

• 10:00 – 18:00: Expoziție de instrumente și accesorii Salvi și Lyon & Healy
• 18:00: Recital susținut de Nicoletta Sanzin

Sâmbătă, 25 aprilie

• 09:00 – 13:00: Curs de măiestrie (Nicoletta Sanzin)
• 10:00 – 18:00: Expoziție de instrumente și accesorii
• 14:00 – 18:00: Curs de măiestrie (continuare)
• 18:00: Concertul profesorilor și elevilor Liceului de Artă „Ion Vidu”, urmat de un recital al elevilor din România

Duminică, 26 aprilie

• 10:00 – 12:00: Expoziție de instrumente și accesorii

Expoziția este realizată cu sprijinul producătorilor internaționali Salvi și Lyon & Healy, oferind participanților ocazia rară de a descoperi și testa instrumente de înaltă calitate.

Evenimentul face parte din seria de manifestări dedicate aniversării a 75 de ani de excelență în educația artistică la Liceul de Artă „Ion Vidu”, reafirmând rolul instituției în promovarea valorilor culturale și susținerea tinerelor talente.

„Acest eveniment reprezintă o oportunitate unică pentru iubitorii muzicii clasice, elevi, profesori și publicul larg de a se bucura de rafinamentul sunetului de harpă și de întâlnirea cu artiști de prestigiu, într-un cadru dedicat excelenței culturale”, argumentează organizatorii.

„Această situație a afectat toate platformele prin care puteau fi achiziționate rovinieta și peajul: sms, platforme online, benzinării. Echipele tehnice ale CNAIR au remediat între timp problemele și au repus în funcțiune sistemul informatic de emitere a rovinietei și peajului”, precizează reprezentanții CNAIR.

Cei care au circulat pe drumurile naționale, dar nu au putut achiziționa rovinieta sau peajul între 2:30 și 7:30 pot încă evita sancțiunile dacă le cumpără cât de curând. Rovinieta poate fi cumpărată până cel mai târziu astăzi, 22 aprilie, ora 23:59, iar tariful de tranzitare a podurilor dunărene – până cel mai târziu mâine, 23 aprilie, ora 23:59.

„Cercetările arheologice continuă pe traseul Centurii Timișoara Vest. Acestea se desfășoară după stabilirea traseului final și în baza cadrului legal care permite accesul în teren pentru astfel de intervenții.

În cadrul cercetărilor au fost identificate vestigii datate în secolele II–IV d.Hr. (perioada romană și post-romană). Printre descoperiri se numără fragmente de ceramică de tip «terra sigillata», precum și urme de locuire, inclusiv o vatră de foc amenajată sub podea”, precizează reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara.

De-a lungul traseului de 14 kilometri ai acestei porțiuni de centură au fost identificate 13 poziții kilometrice unde sunt sau vor fi deschise puncte de cercetare arheologică. Spre finalul lunii martie, fuseseră descoperite și primele urme de locuire de acum aproape două milenii, din perioada sarmaților.

Cercetări arheologice Centura Timișoara Vest aprilie 2026

foto: DRDP Timișoara

Despre șantier

Vă amintim, Centura Timișoara Vest va avea 13,9 km, două benzi de circulație pe sens, iar printre obiectivele de realizat sunt patru noduri rutiere, zece poduri și pasaje și două parcări. Cele mai importante ar fi:

• ⁠nod rutier la intersecția cu DN69 (E671) și cu Drumul Național Centura Timișoara (DNCT);
• ⁠nod rutier la intersecția cu DN6;
• ⁠nod rutier la intersecția cu DN59A;
• ⁠nod rutier la intersecția cu Radiala Nouă de Vest (C30);
• ⁠pasaj peste DN59 și peste linia CF100 (750 m);
• ⁠pasaj peste DN6 și linia CF133 (450 m);
• ⁠pod peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol (450 m).

Vă amintim, licitația pentru proiectare și execuție a fost lansată la începutul lui februarie 2024, dar a avut parte de mai multe contestații. Până la urmă, până în mai 2024 au fost depuse cinci oferte, fiind desemnată câștigătoare firma din Turcia. Contractul de 1,41 miliarde de lei, fără TVA – 1,68 miliarde de lei sau aproximativ 340 de milioane de euro, cu TVA –, a fost semnat de abia la finalul lunii ianuarie 2025.

Primele studii pe teren au fost făcute în martie 2025, însă cu proiectul tehnic aproape gata încă din vară – proiectarea avea termen de șase luni – problemele au devenit de natură administrativă. Odată cu schimbarea guvernului a fost nevoie de reluarea procedurilor de avizare până la emiterea hotărârii de guvern privind exproprierile.

Evenimentele organizate de Primăria Municipiului Timișoara, prin Casa de Cultură, se vor desfășura în perioada 8–9 mai și vor include activități pentru toate vârstele. Este vorba despre spectacole, competiții sportive, întâlniri educative și demonstrații interactive. Zonele centrale – Piața Libertății, Piața Unirii și Piața Sfântul Gheorghe – vor deveni puncte de atracție pentru public.

Unul dintre momentele speciale este spectacolul „Călător printre stele”, o producție care invită publicul într-o călătorie imaginară prin Europa, explorând cultura și diversitatea continentului. Reprezentațiile vor avea loc vineri, 8 mai, atât în Piața Sfântul Gheorghe, cât și în Piața Unirii.

Capul de afiș al ediției din acest an este concertul susținut de Luke Silva, artist cunoscut pentru aparițiile sale virale. Cu o comunitate impresionantă de urmăritori online și un repertoriu ce îmbină cover-uri celebre cu piese originale, acesta va urca pe scenă sâmbătă, 9 mai, în Piața Unirii.

Programul include, de asemenea, Crosul Europei, spectacole pentru copii, concerte ale Filarmonicii „Banatul”, întâlniri cu reprezentanți ai corpului consular, dar și demonstrații ale Armatei, Jandarmeriei și Poliției.

Programul este următorul

Vineri, 8 mai

• ora 10:00, Piața Sfântul Gheorghe: Start Circuit Europa – concurs cu misiuni și premii, pentru liceeni
• 12:00, Piața Sfântul Gheorghe: Cine ești tu, Europa? – lecție de educație civică pentru studenți, invitat: Jose Miguel Viñals Ariño, consul onorific al Spaniei, moderator: Robert Șerban
• 13:00, Piața Sfântul Gheorghe: Călător printre stele – spectacol, 13 ani+, regia: Mirela Puia. Distribuția: Adrian Jivan, Marin Lupanciuc, Matei Chioariu, Diana Nițu
• 18:00, Piața Unirii: Călător printre stele – spectacol, 13+, regia: Mirela Puia. Distribuția: Adrian Jivan, Marin Lupanciuc, Matei Chioariu, Diana Nițu

Sâmbătă, 9 mai

• 10:00, Piața Libertății: Ceremonia militar-religioasă
• 10:40, Piața Libertății: Premiere Circuit Europa, Start Crosul Europei, Vizita pavilioanelor
• 11:00, Piața Sfântul Gheorghe: Doi purceluși și cei șapte ani de-acasă, spectacol Teatrul de Copii și Tineret „Merlin” (5+)
• 12:00, Piața Libertății: Premiere Crosul Europei, Exerciții demonstrative pentru copii
• 13:00, Piața Libertății: Matineu Europa, concert Muzica militară
• 17:00, Piața Libertății: Concert Europa, orchestra Filarmonicii „Banatul”
• 19:00, Piața Unirii: Cântând printre stele, invitat special: Luke Silva

„Depășirea pragului de 100% contractare este rezultatul unui efort susținut, de echipă, început cu ani în urmă. Fiecare contract semnat înseamnă o garanție pentru comunitate și o responsabilitate pe care ne-o asumăm până la capăt alături de beneficiar. În spatele acestor rezultate sunt multe documente analizate, verificate și validate cu responsabilitate, sunt mii de ore de muncă și mai ales se află o echipă echipă de profesioniști din ADR Vest. Fundamentarea acestor investiții este făcută de analize, strategii, un program de finanțare negociat și aprobat de către Comisia Europenă. Au fost elaborate ghiduri și lansate 80 de apeluri și au fost organizate sute de întâlniri cu toți cei interesați de finanțări”, a declarat Sorin Maxim, directorul General al ADR Vest.

Pe lângă finanțările către terții publici și privați, ADR Vest a implementat cu fonduri din PR Vest și două instrumente financiare regionale și o agenție regională de inovare.

„Pentru ADR Vest, contractarea întregii alocări a programului reprezintă o realizare majoră, o piatră de hotar care aduce însă o altă provocare: aceste proiecte trebuie puse în operă, ele trebuie implementate, hârtiile și datele dintr-un sistem electronic trebuie să prindă viață și toți cetățenii de la mic la mare să se bucure de rezultate concrete, vizibile. Noi vom fi alături de proiecte până la final, urmează multe alte documente verificate și procesate, sute de vizite în teren, pentru ca investițiile să ajungă acolo unde contează și produc efectele așteptate, în comunitate” a declarat și Georgiana Radac, Directorul Direcției Generale Autoritate de Management PR Vest 2021-2027.

PR Vest 2021 – 2027 nu se oprește aici

Deși a trecut de pragul de 100%, ADR Vest continuă să implementarea Programului Regional Vest. Pe lângă verificarea în teren a proiectelor deja finanțate, agenția urmează să lanseze și apeluri noi, dar și să semneze contracte de finanțare pentru proiecte deja depuse. Momentan, alte proiecte cu o valoare totală de peste 450 de milioane de euro se află în diferite etape de evaluare și contractare.

Eliminând din capitolele priorităților cele care sunt inactive pentru că au avut deja apeluri, am rămâne în general cu proiecte de pe prioritatea 1 Regiune inovatoare și competitivă, cea dedicată în mod special mediului privat, dar nu numai. În general, potrivit calendarului PR Vest, majoritatea acestora urmează să fie lansate în această vară.

De exemplu, încă nu au fost lansate apeluri pentru Operaționalizarea agenției regionale pentru inovare (3 milioane de euro), pentru Centre de cercetare, dezvoltare, inovare (12,5 milioane de euro), Centre de creativitate și inovare (19 milioane de euro), Sprijin pentru inovare în IMM (18,5 milioane de euro), Vouchere de inovare (2,5 milioane de euro), Digitalizare IMM (15,4 milioane de euro), Dezvoltare competențe (2,1 milioane de euro), Digitalizare administrație publică (18,8 milioane de euro).

În prezent, sunt în desfășurare mai multe apeluri majore, printre care cele de pe prioritatea 6 Regiune educată și atractivă, prin care se finanțează reabilitarea și extinderea școlilor existente, dar și construirea de noi spații pentru educație.

Stadiul implementării Programului Regional Vest este disponibil AICI.

Printre abaterile constatate se numără parcarea neregulamentară în stațiile mijloacelor de transport sau pe spațiile verzi din apropiere, consumul de alcool în tramvaie și stații, comerțul ambulant neautorizat, circulația fără bilet sau abonament, fumatul în locuri interzise, refuzul de legitimare și chiar comportamente indecente în spațiul public.

În paralel, polițiștii locali au intervenit la 25 de solicitări venite din partea dispecerilor Societății de Transport Public Timișoara. Problemele semnalate au inclus prezența persoanelor fără adăpost care dormeau în mijloacele de transport sau în stații, persoane aflate sub influența alcoolului care provocau scandal, dar și autovehicule parcate neregulamentar, ce îngreunau circulația tramvaielor, autobuzelor și troleibuzelor.

Reprezentanții Poliției Locale anunță că astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare pentru ca toți călătorii să fie în siguranță.

Controale transport local

Ediția din acest an propune o explorare a designului dincolo de limitele convenționale și aduce împreună proiecte care combină tehnologia, știința și cultura, cu accent pe soluții aplicate și impact pe termen lung.

„INTERDESIGN este un eveniment multidisciplinar: prin apelul deschis, am creat cadrul pentru un proiect colectiv, invitând designeri, artiști și cercetători să contribuie la transformarea și interpretarea spațiului”, a declarat decanul Facultății de Arte și Design, Diana Andreescu.

În urma apelului lansat, lucrările înscrise au fost evaluate de un juriu internațional format din specialiști din șapte țări, și anume: profesor emerit Kye-soo Myung (Konkuk University, Coreea de Sud), cercetător științific și cadru didactic Inga Mațcan-Lîsenco (Universitatea Tehnică a Moldovei), profesor Iosif Mihailo (Universitatea de Vest din Timișoara), designer grafic Rikke Hansen (Danemarca), profesor asociat Mohamed Zakaria Soltan (October 6 University, Egipt), profesor asociat Hajime Tsushima (Universitatea de Arte din Osaka) și profesor Wesam Haddad (New Jersey City University, SUA). Aceștia au analizat proiectele în funcție de excelență, inovație și dialog interdisciplinar.

Bienala va transforma clădirea Garnizoanei într-un spațiu activ dedicat creației și experimentului, cu intervenții vizibile și utile pentru comunitate, spun curatoarele expoziției, Corina Nani și Veronica Toma.

Pe lângă expoziția principală, programul include și un laborator de design, unde va fi prezentat procesul creativ din spatele specializărilor academice ale Departamentului de Design și Arte Aplicate, dar și „Design Circuit”, un traseu urban care va conecta publicul cu studiouri, ateliere și spații creative din oraș.

Valoarea totală a proiectului este de 5.702.297 lei, dintre care 83.000 de lei reprezintă contribuția proprie a spitalului.

Managerul unității medicale, dr. Cosmin Gridan, spune că noile investiții au schimbat modul de funcționare al spitalului.

„Odată cu implementarea acestui sistem, am intrat în era digitală. Am modernizat sistemele informatice, am achiziționat echipamente de ultimă generație, avem softuri dedicate pentru partea medicală, pentru farmacie, dar și pentru resurse umane și contabilitate”, a transmis managerul spitalului.

Potrivit acestuia, medicii folosesc acum tablete care le permit accesul rapid la investigațiile și analizele pacienților, dar și completarea fișelor medicale în format electronic.

În plus, spitalul a introdus deja programarea online pentru consultații. Pacienții se pot înscrie în câteva minute la una dintre cele 18 specialități medicale disponibile și își pot alege medicul în funcție de programul cabinetelor. După înregistrare, aceștia primesc un SMS de confirmare.

Prin acest proiect, unitatea medicală va crea și o arhivă digitală integrată, menită să faciliteze accesul la documente și date medicale.

Secțiunea de funcționare este estimată la 387,60 milioane lei, sub nivelul execuției din 2025, în timp ce investițiile sunt reflectate printr-un program total de aproximativ 695,88 milioane lei.

Această valoare a investițiilor nu reprezintă doar alocarea din bugetul local, ci include toate sursele de finanțare ale proiectelor, cum ar fi fonduri europene, programe guvernamentale și credite contractate de Consiliul Județean Timiș, din care sunt alocate pentru investiții peste 207 milioane lei.

În documentele bugetare, secțiunea de dezvoltare din bugetul local propriu apare cu 556,89 milioane lei, diferența până la totalul investițiilor fiind explicată prin includerea finanțărilor externe.

Accent puternic pe investiții în 2026

Comparativ cu anul trecut, secțiunea de dezvoltare crește semnificativ, de la 199,54 milioane lei execuție în 2025 la 556,89 milioane lei în 2026. Cea mai mare alocare merge către infrastructura de transport, unde sunt prevăzuți 280,51 milioane lei în lista de investiții. Este de departe principalul domeniu finanțat de CJ Timiș pentru anul acesta.

Urmează cultura, recreerea și patrimoniul, cu 136,19 milioane lei, apoi educația, cu 119,18 milioane lei. Alte capitole importante sunt administrația publică – 67,24 milioane lei, asistența socială – 49,89 milioane lei și sănătatea – 28,98 milioane lei.

Drumurile județene absorb cei mai mulți bani

Transporturile rămân prioritatea principală. Cele mai mari proiecte propuse sunt:

• DJ 691 Nod A1 – limită județ Arad: 115,46 milioane lei
• DJ 684 Coșava – Tomești – Luncanii de Jos – Rușchița – Voislova: 22,61 milioane lei
• Drum de conectivitate A1 – Timișoara – Aeroport (2+2 benzi), documentații: 3,04 milioane lei
• DJ 595D Moșnița Veche – Giroc: 25,10 milioane lei
• DJ 595E Moșnița Veche – Ghiroda: 25,10 milioane lei

Ultimele două proiecte vizează zona periurbană a Timișoarei, unde traficul și dezvoltarea rezidențială au crescut puternic în ultimii ani.

Stadionul nou și patrimoniul, printre cele mai mari proiecte

La capitolul administrație publică, cea mai mare investiție individuală propusă este stadionul nou din Timișoara, cu 40 milioane lei prevăzuți în bugetul pe 2026.

Tot aici mai apar:

• Complex sportiv „Timișul 4 ALL”. 1,84 milioane lei
• Centru comunitar „Forum 01115”. 900.000 lei
• Reabilitarea fostei Case de Oaspeți a lui Nicolae Ceaușescu (Vila Internațional): 325.000 lei
• Amenajări la Lacul Surduc: 765.000 lei (cumulat pe baza a două proiecte)
• Reamenajarea curții Bastionului Maria Theresia: 1 milion lei
• Studii pentru o sală de concerte de muzică contemporană: 1 milion lei
• Adăpost pentru animale: 510.000 lei

În zona culturală, cel mai mare proiect al județului rămâne Castelul Huniade, unde sunt prevăzuți 99,88 milioane lei. Este una dintre cele mai mari investiții publice în patrimoniu din județ din ultimii ani.

Alte investiții importante sunt Biblioteca Județeană „Sorin Titel” cu 10,99 milioane lei și Conacul Banloc, unde sunt alocați 1,21 milioane lei.

Educația primește peste 119 milioane lei

Pentru învățământ sunt prevăzuți 119,18 milioane lei, ceea ce face din educație unul dintre cele mai mari capitole de investiții.

Sumele vizează infrastructura școlară, unitățile de învățământ special, modernizări, extinderi și proiecte finanțate prin fonduri europene sau PNRR. În documente apar inclusiv alocări pentru centre educaționale și școli speciale din Timișoara, Lugoj și Recaș.

Finanțări importante pentru Spitalul Județean Timișoara și pentru DGASPC Timiș

La sănătate sunt bugetați 28,98 milioane lei, în principal pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara, căruia îi sunt alocați 6,5 milioane de lei din suma totală pentru sănătate.

Două dintre proiectele importante ale Spitalului Județean sunt: Ambulatoriu integrat și pediatrie (1,18 milioane lei) și reorganizarea UPU/Chirurgie/ATI/Centrul de Mari Arși (2,53 milioane lei).

În zona socială, investițiile ajung la 49,89 milioane lei pentru Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș. Printre proiectele noi apare un centru de zi pentru adicții în Timișoara, evaluat la 1 milion lei.

Cheltuielile de funcționare scad ușor

Secțiunea de funcționare, adică bani pentru salarii, utilități, servicii publice și activitatea instituțiilor, este estimată la 387,60 milioane lei, față de 393,82 milioane lei execuție în 2025.

Cel mai mare „consumator” rămâne DGASPC Timiș, cu 176 milioane lei, din care:

• 135 milioane lei cheltuieli de personal
• 30 milioane lei bunuri și servicii
• restul drepturi sociale și alte cheltuieli specifice

Aparatul propriu al administrației județene are un buget de 52,51 milioane lei, iar peste 38 milioane lei reprezintă salarii.

Cultură, sport și instituții publice

Pentru funcționarea instituțiilor culturale sunt prevăzute sume importante:

• Muzeul Banatului: 11,74 milioane lei
• Centrul de Cultură și Artă Timiș: 7,16 milioane lei
• Teatrul Merlin: 6 milioane lei
• Biblioteca Județeană: 5,73 milioane lei
• Muzeul Satului: 5,58 milioane lei
• Muzeul de Artă: 5,06 milioane lei

În plus, pentru sport sunt alocați 6 milioane lei, pentru susținerea cultelor 4 milioane lei, iar agenda culturală TimCultura primește 3 milioane lei.

De unde vin banii pentru funcționarea județului

Veniturile estimate pentru secțiunea de funcționare a județului Timiș sunt de 384,88 milioane lei în 2026, sub nivelul execuției din 2025, când au fost de 463,19 milioane lei. Aceste sume acoperă cheltuielile curente: salarii, servicii publice, instituții subordonate, protecție socială și activitatea administrativă.

Cea mai importantă sursă de venituri este reprezentată de cotele și sumele din impozitul pe venit, estimate la 311,42 milioane lei. Practic, aceasta este coloana vertebrală a bugetului județului, bani redistribuiți din taxele colectate la nivel național.

O a doua sursă majoră o reprezintă sumele defalcate din TVA, în valoare de 187,33 milioane lei, alocate din bugetul de stat cu destinații precise. Din acești bani sunt finanțate în principal servicii esențiale aflate în responsabilitatea județului: protecția copilului, centrele pentru persoane adulte cu handicap, învățământul special, căminele pentru vârstnici, programul pentru școli și o parte din întreținerea drumurilor județene.

În comparație, veniturile proprii ale Consiliului Județean Timiș sunt de doar 24,64 milioane lei, adică o pondere redusă în total. Acestea provin din taxe, tarife, chirii, concesiuni și alte venituri administrative.

Bugetul mai include 7,82 milioane lei subvenții, tot din bugetul de stat, pentru drepturi sociale, destinate în principal plăților pentru dizabilitate, adopții și alte beneficii sociale. Un element important este transferul intern de 146,34 milioane lei din secțiunea de funcționare către secțiunea de dezvoltare. Cu alte cuvinte, o parte consistentă din veniturile curente este mutată pentru finanțarea investițiilor.

Astfel, date din documente indică faptul că județul Timiș are o dependență ridicată de fondurile redistribuite de stat, în special din impozitul pe venit și TVA, în timp ce veniturile generate direct local rămân oarecum limitate.

Proiectul pentru bugetul județului Timiș pe anul 2026 poate fi consultat AICI.

Trei elevi au câștigat Premiul I: Lara Rotar, elevă în clasa a X-a, Noah Nistorescu, elev în clasa a XII-a, și Fanu Selina, elevă în clasa a VIII-a.

Premiul al II-lea a fost obținut de Moț Astrid, elevă în clasa a XII-a. Două premii III au revenit elevilor Lupșe Tarangul Isabela, clasa a VII-a, și Kattesch Thomas, clasa a XII-a.

De asemenea, au fost acordate mențiuni pentru Focșa Luiza și Chisevescu Zara, ambele eleve în clasa a XI-a.

Etapa națională a concursului a inclus probe care au urmărit competențele lingvistice în limba germană, creativitatea și capacitatea de redactare originală. Participanții au avut de realizat texte pornind de la un fragment literar, un citat sau o imagine, în funcție de nivelul de studiu.