„La fața locului au fost trimise o autospecială de scafandri cu patru scafandri, o autospecială de primă intervenție și comandă, o barcă, un echipaj SMURD și 12 subofițeri”, spun cei de la ISU Timiș.

În urma căutărilor, femeia a fost găsită de scafandri și scoasă din apă în stop cardio-respirator.

Medicii au început imediat manevrele de resuscitare, însă victima nu a mai putut fi salvată. Medicul ajuns la fața locului a declarat decesul femeii.

UPDATE. Polițiștii au deschis un dosar penal

„La data de 21 mai 2026, în jurul orei 14:30, polițiștii municipiului Timișoara – Secția 1 Urbană a fost sesizată de către un bărbat cu privire la faptul că fiica sa, în vârstă de 30 de ani, ar fi plecat în data de 20 mai 2026, în jurul orei 22:00, de pe raza municipiului Timișoara, iar de atunci nu a mai putut fi contactată.

Polițiștii au demarat de îndată verificări și activități specifice pentru depistarea acesteia, iar în urma investigațiilor desfășurate, s-a constatat faptul că telefonul mobil al femeii a fost găsit de un trecător pe malul râului Bega, pe Splaiul Nistrului, în dreptul unui imobil din zonă, fiind solicitat sprijinul scafandrilor din cadrul ISU Timiș.

În urma verificărilor efectuate de către scafandrii ISU în râul Bega, femeia a fost găsită decedată”, au transmis reprezentanții IPJ Timiș.

În plus, pe corpul victimei nu au fost identificate urme vizibile de violență.

Polițiștii au deschis acum, conform procedurilor, un dosar penal pentru ucidere din culpă. Cercetările continuă pentru a fi stabilite cu exactitate toate împrejurările în care s-a produs tragedia.

video: Facebook/INFO TRAFIC Timisoara

Chiar dacă pentru ei totul a părut, probabil, o simplă distracție sau o provocare între prieteni, gestul este unul extrem de periculos. O clipă de neatenție sau o frână bruscă putea duce foarte ușor la un accident grav.

Polițiștii verifică acum imaginile apărute în spațiul public pentru a stabili exact cum s-a petrecut incidentul și dacă vor fi luate măsuri.

UPDATE. Polițiștii încearcă să identifice persoanele implicate

Polițiștii au demarat verificări după apariția în spațiul public a imaginilor. Oamenii legii încearcă să identifice persoanele implicate, urmând să fie dispuse măsurile legale care se impun.

Reprezentanții autorităților atrag atenția că astfel de comportamente pot pune în pericol siguranța celor implicați și pot favoriza producerea unor incidente grave.

Publicul l-a putut reasculta, într-o proiecție pe fundalul scenei, pe Corneliu Murgu, cântând celebra arie din Pagliacci, și a putut vedea fotografii din cariera și viața plină a maestrului.

Cei 18 ani ai directoratului său au însemnat pentru Timișoara 68 de premiere sau producții reînnoite de operă, operetă, balet, musical. Mai mult decât atât însă, Corneliu Murgu a influențat, cu generozitate, viețile a sute de oameni, artiști sau iubitori ai artei lirice și a amprentat profund destinul Operei timișorene și al burgului natal.

Gala de operă, operetă și musical, sub conducerea muzicală a dirijorului sârb Dejan Savić, a fost un eveniment eterogen, dar plin de culoare, cu o diversitate muzicală care a cuprins și lirism, dramatism, umor și romantism, cu multe arii celebre primite cu entuziasm și încântare de public.

Alături de orchestră și cor, pe scenă s-au aflat câteva dintre cele mai bune voci ale teatrului liric timișorean. Soliștii concertului au fost timișorenii Darius Gruiță – incontestabil revelația și preferatul publicului acestei seri, Cristian Rudic – răsfățat de audiență pentru umorul și farmecul pitoresc al lui Tevie lăptarul de vorbă cu Dumnezeu; Remus Alăzăroae, Bogdan Zahariea, Șerban Vasile, Cristian Bălășescu, Marius Goșa, Crina Vezentan – strălucind ca de fiecare dată pe scenă, Lăcrimioara Cristescu, Antonela Barnat, voci și personalități distincte, remarcabile, pline de vervă, alături de invitații sârbi, cu o prestație vocală mai degrabă modestă, soprana Marija Cvijić și baritonul Željko Andrić.

Concertul a fost transmis live pe ecranul din fața Operei.

Gala de operă și operetă

Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală” – ediția a L-a continuă cu „Misa Încoronării”, de Wolfgang Amadeus Mozart, sâmbătă, 23 mai, de la ora 19:30, la Domul Romano-Catolic din Piața Unirii. Concertul vocal-simfonic va fi dirijat de David Crescenzi (Italia), iar accesul publicului va fi liber, în limita locurilor disponibile.

Prin acest acord, România va avea acces la o finanțare europeană de 16,68 miliarde de euro, reprezentând a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul instrumentului SAFE, după Polonia. Fondurile sunt destinate investițiilor în apărare, infrastructură strategică și dezvoltării industriei europene de apărare.

Potrivit Ministerului Finanțelor, aproximativ 4,2 miliarde de euro din sumă vor fi direcționate către infrastructura rutieră de interes național, iar restul către proiecte de înzestrare militară, tehnologie și infrastructură de securitate.

România va putea depune prima solicitare de plată începând din octombrie 2026, iar finanțarea va fi disponibilă până la 31 decembrie 2030. După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană poate acorda o prefinanțare de 15% din valoarea împrumutului, echivalentul a aproximativ 2,5 miliarde de euro. Fiecare tranșă va avea o maturitate de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că semnarea acordului confirmă că România a parcurs la timp toate etapele necesare pentru accesarea unei dintre cele mai importante finanțări europene dedicate securității. Acesta a subliniat că programul SAFE reprezintă atât o investiție în apărarea și reziliența României, cât și o oportunitate majoră pentru dezvoltarea infrastructurii din Moldova.

În cadrul programului, vor beneficia de finanțare proiecte precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni, pentru care autoritățile promit o evidență distinctă și predictibilă a finanțării până în 2031.

Gestionarea fondurilor va fi realizată de Ministerul Finanțelor, în timp ce Cancelaria prim-ministrului va coordona supervizarea generală a Planului. Printre instituțiile beneficiare se numără Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, STS, SIE, SPP, Ministerul Transporturilor și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Ministerul Finanțelor precizează că SAFE este un instrument european temporar creat pentru a sprijini statele membre în realizarea unor investiții urgente în apărare și securitate, în contextul deteriorării mediului de securitate european.

Pe durata restricțiilor, vor fi afectate următoarele mijloace de transport în comun, astfel:

• firobuzele liniei 16 vor circula tur-retur pe traseul liniei 15, între strada Traian Grozăvescu (Poșta Mare) și Aleea F.C. Ripensia (Complexul Studențesc);
• autobuzele liniei E8 vor circula deviat între Pasaj Michelangelo și Piața N. Bălcescu, pe trasee alternative prin strada J.H. Pestalozzi, bulevardul Corneliu Coposu, strada Cluj, bulevardul Victor Babeș și bulevardul Mihai Viteazu;
• autobuzele Expres 7 vor circula deviat prin zona Michelangelo – Cluj – Victor Babeș – Mihai Viteazu – Tudor Vladimirescu;
• autobuzele Expres 3 vor circula deviat între Aleea F.C. Ripensia și Catedrala Mitropolitană, prin bulevardul Victor Babeș și bulevardul Mihai Viteazu.

Pe lângă „The Color Run TM 2026”, în acest weekend va mai da peste cap traficul din zona centrală și „Marele Premiu al Municipiului Timișoara 2026”, care se va desfășura duminică.

Noul sistem va fi instalat în 40 de tramvaie noi de la Bozankaya și în 50 de autobuze mai vechi Mercedes, atât modele articulate, cât și standard.

„Datorită tehnologiei IA, camerele nu doar înregistrează, ci au capacitatea de a identifica și analiza în timp real o serie de evenimente critice din traficul cotidian sau din activitatea zilnică a mijloacelor de transport”, precizează reprezentanții STPT.

Teoretic, sistemul va permite:

• detectarea rapidă a accidentelor și a altor incidente din trafic;
• monitorizarea frânărilor bruște și a situațiilor care pot pune în pericol siguranța circulației;
• identificarea comportamentelor neconforme în cabinele de conducere, pentru menținerea standardelor de siguranță;
• identificarea și extragerea rapidă a secvențelor video relevante, reducând semnificativ timpul necesar verificării incidentelor și analizării situațiilor din trafic.

„Prin intermediul tehnologiei bazate pe inteligență artificială, sistemul contribuie direct la creșterea siguranței pentru călători și angajați, dar și la gestionarea mult mai rapidă și eficientă a situațiilor apărute în trafic”, spune Florin Petolea, directorul general al STPT.

Sisteme similare, susțin reprezentanții societății, sunt deja utilizate în transportul public din marile orașe europene, dar și în România, inclusiv la Iași.

Ce înseamnă kinetoterapia în practică?

Kinetoterapia este o ramură a medicinei care utilizează mișcarea terapeutică ca instrument principal de tratament. Spre deosebire de tratamentul medicamentos, care acționează sistemic, kinetoterapia lucrează direct asupra structurilor afectate: musculatură, tendoane, articulații, sistem nervos periferic. Fiecare ședință are un scop precis, nu doar o rutină de exerciții generice.

La Kinetic Impact, fiecare pacient trece printr-o evaluare funcțională inițială completă: postură, mobilitate articulară, forță musculară, pattern de mers și echilibru. Pe baza acestei evaluări, kinetoterapeutul stabilește un program structurat, cu obiective clare pe termen scurt, mediu și lung. Progresul este monitorizat și programul ajustat permanent în funcție de evoluție.

Afecțiuni frecvent tratate

Clinica Kinetic Impact tratează o gamă largă de afecțiuni, printre care:

• Afecțiuni ale coloanei vertebrale: hernie de disc lombară sau cervicală, scolioză, canal stenozat, dureri cronice de spate.

• Recuperare postoperatorie: artroscopie de genunchi sau umăr, proteză de șold sau genunchi, intervenții pe coloană, fracturi.

• Patologie musculo-scheletală: tendinite (ahiliană, rotuliană, cot de tenis), entorse, luxații, rupturi musculare parțiale, sindrom de tunel carpian.

• Recuperare neurologică: AVC, traumatisme cranio-cerebrale, neuropatii periferice.

• Kinetoterapie specială: pediatrică (deformări posturale, picioare plate, kifoze), geriatrică, pre- și postnatală.

La clinică sau la domiciliu — flexibilitate reală

Una dintre particularitățile care diferențiază Kinetic Impact de alte centre din Timișoara este flexibilitatea serviciilor. Clinica oferă atât ședințe în cabinet, echipat profesional, într-un mediu dedicat terapiei, cât și vizite la domiciliu, esențiale pentru pacienții imobilizați, vârstnici sau aflați în faze imediat postoperatorii.

Această abordare nu este doar un avantaj logistic. Lucrul la domiciliu permite kinetoterapeutului să evalueze mediul real în care trăiește pacientul: riscuri de cădere, postura la birou sau în pat, modul în care urcă scările. Programul terapeutic este adaptat nu doar diagnosticului, ci și vieții de zi cu zi a pacientului.

Indiferent de locul ales, continuitatea este esențială. Un program de kinetoterapie nu funcționează prin ședințe izolate; eficiența vine din regularitate, progresie graduală și ajustare permanentă a exercițiilor în funcție de evoluție.

De ce să nu mai amâni?

Fiecare săptămână de amânare poate transforma o problemă acută, ușor de tratat, într-una cronică, mult mai dificil de recuperat. Structurile articulare și musculare suprasolicitate compensate timp îndelungat creează dezechilibre care se adâncesc. Recuperarea devine mai lungă, mai complexă, mai costisitoare.

Primul pas este o evaluare. Fără angajamente, fără presiune, doar o imagine clară a situației actuale și a opțiunilor de tratament. Echipa Kinetic Impact te va ghida transparent prin fiecare etapă.

Programează o evaluare la clinica Kinetic Impact Timișoara, primul pas spre o viață fără durere.

(3708)

„Planul Urbanistic General nu este doar un document tehnic. Este despre felul în care va arăta viața în Timișoara peste 10, 15 sau 20 de ani. Despre cartiere mai bine conectate, despre spații publice și zone verzi, despre mobilitate și despre un oraș care crește echilibrat. Tocmai de aceea ne dorim ca noul PUG să fie construit prin dialog real cu comunitatea, astfel încât dezvoltarea Timișoarei să răspundă cât mai bine nevoilor celor care locuiesc aici”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.

Actualizarea este încă în faze preliminare, fiind colectate idei și propuneri de la specialiști, instituții și cetățeni. Pe baza acestora, vor fi pregătite caietul de sarcini și tema de proiectare necesare lansării achiziției publice aferente.

Potrivit reprezentanților primăriei, actualizarea Planului Urbanistic General „este necesară în contextul transformărilor majore prin care a trecut orașul în ultimii ani: dezvoltarea accelerată a zonelor rezidențiale din zona metropolitană, reconversia fostelor platforme industriale, creșterea traficului și schimbările legate de mobilitate și infrastructură”. Noul PUG va defini o viziune pentru Timișoara 2040 și „va stabili un set clar de reguli pentru o dezvoltare unitară și echilibrată a orașului”.

Printre altele, documentul va stabili modul în care vor evolua cartierele și noile zone urbane, cum vor fi extinse și conectate zonele verzi și spațiile publice și cum pot fi îmbunătățite mobilitatea urbană și calitatea vieții. Primăria Timișoara va ține cont și de proiectele importante aflate deja în desfășurare sau în pregătire. Printre acestea, este vorba despre regenerările urbane din Traian și Mocioni.

Consultările vor continua și în săptămânile următoare, atât cu specialiști și instituții din domeniu, cât și cu cetățenii cartierelor.

Vă amintim, planul urbanistic general aflat în vigoare a fost aprobat pe 17 octombrie 2023, înlocuindu-l pe cel din 2002. La elaborarea celei mai importante documentații de urbanism din oraș s-a lucrat mai mulți ani, motiv pentru care, în momentul aprobării, aceasta era deja parțial „învechit”. În iulie 2025, însă, ca urmare a unui proces deschis de una dintre firmele grupului Bega, Tribunalul Timiș a decis anularea Planului Urbanistic General al municipiului Timișoara. Decizia nu este definitivă, primul termen de la Curtea de Apel Timișoara fiind programat pentru luna viitoare.

Programul pregătit pentru oaspeți include experiențe culturale, gastronomice și turistice menite să promoveze Timișul ca destinație europeană autentică.

Vizita debutează în Timișoara, cu opriri la Memorialul Revoluției și Bastionul Maria Theresia, apoi continuă în Țara Făgetului, unde invitații vor descoperi morile de apă din Balinț, Muzeul Satului din Sintești, una dintre cele 27 de biserici de lemn ale zonei și panorama spectaculoasă de la TransLuncani. Turul se încheie cu o vizită la Muzeul Satului Bănățean.

Pe lângă obiectivele turistice, invitații vor avea ocazia să cunoască gastronomia Banatului și vinurile locale, într-un demers care urmărește promovarea județului Timiș pe piața germană și europeană.

Vizita are loc la doar o zi după evenimentul „Banat: Taste, Creativity, Innovation”, organizat la Ambasada României din Berlin pentru a marca lansarea cursei directe către Timișoara.

„Cursa directă din capitala Germaniei este un pas important în poziționarea județului Timiș ca destinație atractivă pentru turiștii germani și europeni. Vorbim despre un public interesat de experiențe autentice, patrimoniu, gastronomie și natură. Timișul are toate aceste resurse și poate deveni o destinație relevantă pe piața europeană”, a declarat Simona Neumann, directorul general al Visit Timiș.

Potrivit acesteia, obiectivul pe termen lung este ca județul Timiș să fie recunoscut drept o destinație premium de city break în Europa Centrală, iar noua conexiune aeriană dintre Berlin și Timișoara reprezintă un pas esențial în această strategie.

Prin întâlniri, povești locale, tradiții și experiențe culinare, organizatorii speră ca invitații germani să devină ambasadori ai Banatului și să contribuie la creșterea vizibilității regiunii în rândul turiștilor europeni.

Comisia Europeană estimează că economia României va înregistra o creștere modestă de doar 0,1% în 2026, în timp ce inflația va accelera la 7%, peste nivelul prognozat pentru 2025, de 6,8%, potrivit celui mai recent raport al instituției, relatează News.ro.

Executivul european avertizează că populația va resimți direct efectele măsurilor de austeritate, în condițiile în care salariile și pensiile din sectorul public vor rămâne înghețate atât în 2025, cât și în 2026, iar scumpirile vor continua să erodeze puterea de cumpărare.

„Consolidarea fiscală în curs și inflația ridicată a energiei vor reduce și mai mult veniturile reale disponibile, ducând la scăderea consumului intern și a importurilor”, se arată în documentul Comisiei Europene.

Raportul indică deja semne clare de deteriorare economică, printre care scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail, slăbirea producției industriale și diminuarea turismului intern.

În același timp, șomajul este estimat să crească moderat, până la 6,3% în 2026, pe fondul răcirii pieței muncii, începută încă din 2025.

Totuși, Bruxelles-ul consideră că investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete vor susține parțial economia. Investițiile publice în infrastructură ar urma să accelereze odată cu finalizarea proiectelor din PNRR, iar sectorul construcțiilor rezidențiale este așteptat să continue revenirea.

Comisia Europeană avertizează însă că incertitudinea politică internă și riscurile geopolitice afectează încrederea investitorilor și pot pune în pericol procesul de ajustare fiscală.

Potrivit estimărilor, deficitul bugetar ar urma să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027, ca urmare a măsurilor de austeritate, a majorărilor de taxe și a reducerii cheltuielilor curente.

În schimb, datoria publică este prognozată să continue creșterea accelerată, ajungând la aproximativ 63,4% din PIB în 2027, față de sub 55% în 2024.

Deficitul de cont curent este estimat să se reducă gradual până la 6,4% din PIB în 2027.

Pe termen mai lung, Comisia Europeană anticipează o revenire mai solidă a economiei României în 2027, pe fondul temperării inflației și al îmbunătățirii condițiilor de finanțare. Inflația ar urma să scadă la 3,7% în 2027, apropiindu-se de ținta Băncii Naționale a României.

Raportul mai arată că cheltuielile pentru apărare vor crește de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% în 2027, inclusiv prin finanțări europene din programul SAFE.