Propunerile de reconsiderare ale deciziei se vor transmite în scris, în termen de 10 zile calendaristice, la sediul ANMAP-DJM Timiș, B-dul. Liviu Rebreanu, nr. 18-18A, Timișoara.

În același timp, cercetarea arată că mersul pe jos a devenit o prezență tot mai rară în viața românilor. Peste jumătate dintre respondenți (56%) își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos, doar 26% merg frecvent pe distanțe mai lungi și numai 12% spun că obișnuiesc să facă drumeții sau să parcurgă trasee în natură. 

Potrivit reprezentanților MedLife, poate cea mai importantă concluzie a studiului nu este despre cât de puțin mergem, ci despre cât de puțin înțelegem ce pierdem.

Românii văd mersul pe jos ca pe un exercițiu, nu ca pe o formă de prevenție

Întrebați care sunt beneficiile activității fizice, cei mai mulți români vorbesc despre imunitate, rezistență fizică și controlul greutății. Beneficii precum reducerea stresului, reglarea emoțională, claritatea mentală, dezvoltarea rezilienței sau prevenirea comportamentelor nesănătoase sunt menționate mult mai rar. 

Rezultatele sugerează că, în România, mersul pe jos este încă perceput mai degrabă ca o recomandare medicală decât ca un instrument de echilibru într-o societate tot mai expusă stresului și suprastimulării.

„Ani la rând am discutat despre activitatea fizică aproape exclusiv în termenii efectelor asupra organismului. Între timp, lumea s-a schimbat. Trăim mai repede, petrecem mai multe ore în fața ecranelor, suntem expuși permanent la stimuli și avem tot mai puține momente de deconectare. În acest context, mersul pe jos poate deveni una dintre cele mai simple intervenții de prevenție pe care o avem la îndemână, iar studiul ne arată că încă îi subestimăm valoarea”, a declarat Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group.

Cei care merg frecvent pe jos nu sunt doar mai activi. Par să trăiască diferit

Studiul relevă diferențe consistente între persoanele care obișnuiesc să facă drumeții și cele sedentare. Acestea declară mai des că sunt mulțumite de viața lor, au mai multă energie, reușesc să se relaxeze după perioade solicitante și acordă mai multă atenție sănătății proprii.  În plus, pentru această categorie, mersul pe jos este asociat cu reflecția personală, conectarea cu natura, claritatea mentală și recuperarea după stres – beneficii care apar mult mai rar în răspunsurile populației generale. 

Rezultatele nu demonstrează o relație cauzală, dar ridică o întrebare importantă: dacă una dintre cele mai accesibile forme de mișcare – mersul pe jos – este asociată cu un nivel mai ridicat al stării de bine, cât de mult ignorăm, de fapt, potențialul ei în prevenție?

O societate obosită caută recompense rapide

Studiul surprinde și o altă tendință îngrijorătoare. 84% dintre respondenți declară că au cel puțin un comportament cu risc adictiv, de la utilizarea excesivă a rețelelor sociale până la alte comportamente de recompensare imediată. În același timp, mai bine de jumătate dintre români spun că folosesc frecvent social media, procentul crescând la 62% în rândul persoanelor care nu merg aproape niciodată în drumeții sau pe distanțe lungi.

În schimb, persoanele care practică frecvent mersul pe jos în natură declară mai des că aleg activități precum timpul petrecut în aer liber, reflecția personală sau implicarea în comunitate pentru a-și menține echilibrul emoțional. 

„Datele descriu o schimbare de paradigmă. Nu mai discutăm doar despre sedentarism, ci despre felul în care oamenii încearcă să gestioneze stresul, oboseala și presiunea cotidiană. Credem că este momentul să înțelegem mai bine dacă mersul pe jos poate deveni o intervenție de prevenție cu beneficii măsurabile atât pentru corp, cât și pentru sănătatea emoțională”, a adăugat Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group.

De la percepții la dovezi

Pornind de la concluziile acestui studiu, MedLife va lansa în perioada următoare un proiect observațional, organizat în colaborare cu Asociația Tășuleasa Social, ce va fi desfășurat pe Via Transilvanica, care își propune să evalueze impactul mersului pe jos asupra sănătății fizice și emoționale în condiții reale de parcurs.

Inițiativa va urmări modul în care o experiență de mers pe distanțe lungi influențează parametri relevanți ai sănătății și stării de bine, completând rezultatele cercetării sociologice cu observații și măsurători realizate direct în teren.

Prin acest demers, MedLife își propune să contribuie la dezvoltarea unei noi perspective asupra prevenției, pornind de la una dintre cele mai accesibile și mai puțin valorificate forme de mișcare.

„Ca partener de sănătate și wellbeing în proiectul Via Transilvanica, ne-am dorit să înțelegem mai bine legătura dintre un obicei aparent simplu – mersul de jos pe distanțe lungi – și sănătatea românilor. Iar rezultatele acestui studiu ne demonstrează că beneficiile acestei activități depășesc sfera sănătății fizice, având un rol important în autoreglarea emoțională și dezvoltarea unor comportamente mai sănătoase. Într-un context dominat de recompense imediate și comportamente compulsive, în care tot mai mulți oameni caută soluții accesibile de a gestiona stresul și provocările vieții de zi cu zi, e important să știm că mersul pe jos poate funcționa ca un instrument simplu și accesibil pentru suținerea stării de bine”, a declarat Ina Ilie, Director de Comunicare MedLife Group.

MedLife este partener principal de sănătate și wellbeing al Asociației Tășuleasa Social pentru susținerea activităților desfășurate în cadrul proiectului Via Transilvanica, primul traseu pedestru de interes național.

*Studiul realizat de compania Unlock la comanda MedLife este o cercetare cantitativă, realizată prin metoda CAWI – COMPUTER ASSISTED WEB INTERVIEWS . Eșantionul a fost compus din 800 de chestionare, repondenții fiind bărbați și femei în proporții egale, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.

Susținut de Med Life

(6788)

Senatorul Sorin Șipoș susține că Ministerul Transporturilor încearcă în prezent să limiteze efectele închiderii aeroportului asupra pasagerilor care urmează să participe la forum și companiilor aeriene, prin redistribuirea zborurilor către aeroporturile din Arad și Sibiu.

„Colegii noștri din Ministerul Transporturilor se dau peste cap pentru a salva zborurile de pe Aeroportul Timișoara. Ele trebuie repartizate pe aeroporturile din Arad și Sibiu în perioada lucrărilor de urgență de la Traian Vuia”, a transmis senatorul.

Acuzații privind administrarea aeroportului și lipsa de comunicare

Sorin Șipoș îl acuză pe directorul Aeroportului Internațional „Traian Vuia”, social-democratul Lucian Taropa, că nu a luat măsurile necesare, deși, potrivit acestuia, existau de mai mult timp avertizări privind starea pistei.

Parlamentarul afirmă că nu este normal ca aeroportul să fie închis din scurt pentru lucrări considerate urgente și susține că această situație putea fi evitată printr-o planificare corespunzătoare.

În mesajul său, senatorul mai spune că operatorii aerieni, inclusiv TAROM, nu ar fi fost informați din timp de conducerea aeroportului și că ar fi aflat despre închiderea pistei din presă, fapt care le-ar fi îngreunat organizarea și informarea pasagerilor.

Șipoș critică și modul în care au fost administrate investițiile în infrastructura aeroportuară, afirmând că degradarea pistei este rezultatul unei gestionări defectuoase și susținând că reprezentanții USR din Ministerul Transporturilor încearcă acum să remedieze situația.

Aeroportul: Închiderea pistei este dictată de criterii tehnice

Conducerea Aeroportului Internațional „Traian Vuia” respinge însă toate acuzațiile și susține că disputa este una politizată, în timp ce decizia de suspendare a activității are la bază exclusiv criterii tehnice și de siguranță.

Reprezentanții aeroportului arată că degradarea pistei nu este o problemă nouă și că aceasta este monitorizată de mai mulți ani. Potrivit acestora, încă din 2025 au fost analizate mai multe variante pentru realizarea unei reparații capitale, inclusiv prin accesarea fondurilor europene, prin Ministerul Transporturilor sau prin programul SAFE destinat infrastructurilor strategice.

Niciuna dintre aceste variante nu a putut fi însă pusă în practică, astfel că administrația aeroportului a decis realizarea lucrărilor din fonduri proprii, în regim de reparații de întreținere.

Potrivit reprezentanților Aeroportului „Traian Vuia”, a fost analizată și posibilitatea executării lucrărilor în trei etape, cu menținerea traficului aerian.

Evaluările tehnice au arătat însă că această soluție nu putea garanta desfășurarea operațiunilor în condiții optime de siguranță, motiv pentru care s-a decis închiderea completă a pistei pentru o perioadă de trei săptămâni.

Companiile aeriene ar fi fost informate înainte de anunțul public

Conducerea aeroportului precizează că această soluție a fost discutată încă din primăvara acestui an cu operatorii aerieni, pentru ca aceștia să își poată adapta programele de zbor.

Mai mult, reprezentanții aeroportului spun că la 14 iulie 2026, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a organizat o ședință tehnică la care au participat reprezentanți ai aeroportului, ai companiilor aeriene și ai instituțiilor implicate. În urma acesteia s-a stabilit ca pista să fie închisă în perioada 2–22 noiembrie, interval considerat suficient pentru finalizarea lucrărilor.

Conducerea aeroportului respinge și acuzațiile privind lipsa comunicării cu operatorii aerieni. Potrivit acesteia, toate companiile care operează curse de pe Aeroportul Internațional Timișoara au fost informate oficial la 16 iulie 2026, înainte ca informațiile să fie făcute publice.

Reprezentanții aeroportului mai precizează că, în sistemul aeronautic, notificările privind restricțiile de operare sunt transmise prin canale oficiale dedicate și că decizia privind mutarea zborurilor pe alte aeroporturi aparține exclusiv companiilor aeriene.

Pista va fi închisă între 2 și 22 noiembrie

Pista Aeroportului Internațional „Traian Vuia” va fi închisă în perioada 2–22 noiembrie 2026 pentru efectuarea unor lucrări de reparații considerate necesare pentru menținerea condițiilor de siguranță.

Potrivit conducerii aeroportului, calendarul a fost ales astfel încât intervențiile să fie finalizate înainte de sezonul rece, când temperaturile scăzute și ciclurile de îngheț-dezgheț accelerează degradarea infrastructurii.

„Continuăm investițiile în infrastructura de suport pentru mijloacele de transport public nou cumpărate, după ce anul trecut am construit și dat în folosință platforma de încărcare a autobuzelor electrice, tot la depoul de pe bulevardul Dâmbovița. Noua investiție va asigura condițiile tehnice pentru o bună întreținere a noilor tramvaie și pentru intervenții eficiente atunci când e nevoie”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Noua hală va avea o lungime de 90 de metri și va fi proiectată conform cerințelor tehnice ale tramvaielor moderne. Clădirea va fi echipată cu o cale de rulare, un pod rulant cu o capacitate de cinci tone, o groapă tehnică și 12 elevatoare, dotări care vor permite efectuarea lucrărilor de întreținere și reparații la principalele componente ale vehiculelor.

Accesul în hală va fi asigurat atât din bulevardul Dâmbovița, cât și din strada Ardealului.

Reprezentanții Primăriei susțin că investiția va contribui la reducerea costurilor de exploatare și a consumului de energie, la scurtarea perioadelor în care tramvaiele sunt retrase din circulație pentru reparații și, implicit, la creșterea numărului de vehicule disponibile pentru transportul călătorilor.

Contractul are o valoare de 12 milioane de lei, fără TVA, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 10 luni. Execuția va fi realizată de asocierea formată din ZARON SRL, în calitate de lider, și EN Electric Proiect Office SRL.

Pe aceeași temă:

Interes ridicat pentru noua hală de mentenanță a tramvaielor din Timișoara: patru asocieri de firme în cursă

Larissa Danzwith vopsește tramvaie de peste 40 de ani: „Dacă n-aș munci, n-aș avea vlagă”

Presa vremii a susținut că roșul hainelor purtate de femeie i-ar fi ajutat pe agenții federali să îl recunoască pe celebrul gangster, de unde și supranumele care a făcut înconjurul lumii – „The Woman in Red”.

În mai 1936, Ana Cumpănaș a fost expulzată din Statele Unite și s-a întors în România. În drum spre Banat, a acordat unul dintre puținele interviuri din viața sa, publicat de revista „Ilustrațiunea Română”. Întrebată despre momentul în care Dillinger a fost ucis, femeia mărturisea că se aștepta ca acesta să fie capturat viu.

„Poliția îmi promisese că-l va captura viu. Când l-au împușcat în fața mea, am avut un moment de mare groază. Omul acesta murise din pricina mea”, declara Ana Cumpănaș.

Ajunsă din nou la Comloșu Mare, spunea că își dorește o viață liniștită, departe de notorietatea dobândită peste ocean, visând să administreze o fermă și să își vadă numele inscripționat pe sticlele cu lapte și pe lăzile cu ouă.

Ana Cumpănaș a murit la Timișoara, în 1947. Însă sfârșitul său a fost învăluit în mister. De-a lungul timpului au circulat numeroase legende despre moartea ei, de la ipoteze privind o răzbunare până la scenarii desprinse parcă din filme. Niciuna dintre aceste variante nu a fost însă confirmată de documentele istorice.

La aproape un secol de la evenimentele care au făcut-o celebră, Ana Cumpănaș rămâne una dintre cele mai fascinante personalități originare din Banat, o femeie care, fără să își propună, a intrat în istoria Statelor Unite și în legenda unuia dintre cele mai cunoscute episoade din lupta FBI cu lumea interlopă.

Datată la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, gospodăria a aparținut familiei Mozoș și reprezintă un exemplu autentic de arhitectură vernaculară bănățeană. Locuința este alcătuită din trei încăperi și o prispă continuă, fiind construită din cărămidă nearsă, cu structură din lemn la acoperiș.

Valoarea patrimonială a casei este dată și de tehnicile tradiționale de construcție păstrate. Zidurile din chirpici, împletitura de nuiele și cărămida arsă ilustrează modul în care comunitățile rurale își ridicau locuințele folosind resursele locale și adaptând construcțiile la nevoile fiecărei generații.

Potrivit reprezentanților muzeului, interiorul a fost amenajat cu mobilier, unelte și obiecte originale donate odată cu gospodăria, reconstituind atmosfera unei familii de mijlocași din Banat de la începutul secolului trecut și oferind vizitatorilor o imagine fidelă a vieții de odinioară.

Deschiderea oficială va avea loc vineri, 24 iulie, de la ora 13, la Muzeul Satului Bănățean Timișoara. La eveniment vor participa Radu Trifan, managerul instituției, prof. dr. Maria Hadiji, coordonatorul proiectului, și Cosmin Vatriș, donatorul clădirii.

Gospodărie tradițională patrimoniul Muzeului Satului Bănățean

Foto: Muzeul Satului Bănățean

Ulterior, în urma impactului, autoturismul condus de către bărbatul de 53 de ani a fost proiectat în alte două autoturisme parcate.

Cei doi șoferi au fost răniți ușor și au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă și continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul.

Ediția aniversară va avea loc marți, 28 iulie, de la ora 19, la Vineri 15, iar organizatorii anunță runde speciale de întrebări și mai multe surprize dedicate celei de-a 100-a ediții.

Participarea la eveniment se face pe bază de donație de 30 de lei de persoană, iar echipele trebuie să fie formate din minimum două și maximum șase persoane. Organizatorii precizează că locul este confirmat doar după înscrierea echipei și achitarea în avans a donației.

Persoanele care doresc să participe trebuie să își înscrie echipa prin formularul online pus la dispoziție de organizatori, iar apoi să transmită dovada plății pentru întreaga echipă pe e-mail, la carmen.popa@blythswood.org sau pe WhatsApp, la 0724 019 530.

Donația poate fi virată în contul ASC Blythswood Romania Banat:

• IBAN: RO40BTRLRONCRT00I6054403
• Monedă: RON
• Cod SWIFT: BTRLRO22

Alternativ, donația poate fi trimisă și prin Revolut către Carmen Popa.

Peste 80.000 de euro pentru copii

Quizurile au loc de două ori pe lună și sunt prezentate în limba engleză de Carmen Popa, reprezentant al asociației.

La fiecare ediție participă peste 100 de persoane, iar donațiile acestora contribuie la finanțarea a două programe de tip after-school. În cadrul acestora, copiii beneficiază de mese calde, sprijin la învățătură și consiliere psihopedagogică.

Noul traseu va fi amenajat pe digul de pe malul stâng al Begăi, între Podul Andrei Șaguna și Ghiroda și va avea o lungime de aproape trei kilometri. Pista va fi cu dublu sens și va trece prin zona hidrocentralei, facilitând accesul timișorenilor către zona naturală a râului Bega și oferind locuitorilor din Ghiroda o legătură directă și sigură cu orașul.

„Extindem rețeaua de piste sigure pentru bicicliști în oraș și creăm noi conexiuni metropolitane. În Timișoara, toate noile investiții majore – de la Inelul II și Magistrala Verde până la Podul Muncii sau Pasajul Polonă – au prevăzute piste velo. Pe malul Begăi construim o rută sigură și directă spre Ghiroda atât pentru timișorenii care vor să ajungă ușor spre zona naturală a râului, cât și pentru locuitorii din Ghiroda care vin în oraș cu bicicleta”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

Proiectul nu se limitează doar la amenajarea pistei pentru biciclete. Municipalitatea are în plan modernizarea completă a străzii Canalul Bega, unde vor fi amenajate trotuare, va fi reabilitat carosabilul și vor fi modernizate rețelele edilitare și iluminatul public.

De asemenea, intersecția dintre strada Canalul Bega, Colonia Slavic și strada Vânătorilor va fi reconfigurată pentru reducerea conflictelor din trafic și creșterea siguranței pietonilor, bicicliștilor și șoferilor.

Valoarea estimată a contractului pentru serviciile de proiectare, în faza DALI, este de 248.000 de lei, fără TVA. Licitația a fost lansată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

„Această plantă conține alergeni extrem de puternici care provoacă alergii respiratorii, precum rino-conjunctivita, însă poate provoca sau agrava astmul, fiind o cauză majoră a alergiilor respiratorii în peste 30 de țări din Europa.

Originară din Statele Unite, ambrozia este considerată o specie invazivă; înainte de 2013, 13,5 milioane de persoane sufereau de alergii provocate de ambrozie, generând costuri anuale de 7,4 miliarde de euro”, transmite dr. Bianca Matiș, medic primar în alergologie și imunologie clinică, în cadrul spitalului.

Medicii explică faptul că, în România, după sezonul de primăvară, urmează perioada în care predomină polenul de ambrozie. Planta este considerată una dintre cele mai importante cauze ale alergiilor respiratorii în Europa, iar alergenii săi pot declanșa rino-conjunctivită alergică și pot provoca sau agrava astmul bronșic.

Potrivit medicilor, simptomele sunt, de regulă, mai intense la sfârșitul verii și în timpul toamnei. Printre cele mai frecvente se numără strănutul repetat, nasul înfundat sau care curge, mâncărimea ochilor, tusea, dificultățile de respirație, senzația de constricție toracică și respirația șuierătoare.

De asemenea, unele persoane pot dezvolta sindromul de alergie orală. În acest caz, sistemul imunitar reacționează și la proteine similare din anumite alimente crude, astfel că după consumul de pepene verde, pepene galben, banane, dovlecei, castraveți, semințe de floarea-soarelui sau ceai de mușețel pot apărea mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii și al gâtului.

Cum se stabilește diagnosticul

Medicul alergolog poate confirma sensibilizarea la polenul de ambrozie printr-un test cutanat de tip prick test sau prin analize de sânge. Stabilirea diagnosticului permite alegerea tratamentului potrivit și controlul mai eficient al simptomelor, explică specialiștii.

Cum poate fi redusă expunerea la polen

Deși contactul cu polenul nu poate fi evitat complet, medicii recomandă câteva măsuri care pot limita expunerea, mai ales în perioada de vârf, de la jumătatea lunii august până la sfârșitul lunii octombrie. Printre acestea se numără verificarea zilnică a nivelului de polen, menținerea ferestrelor închise, folosirea aerului condiționat și efectuarea unui duș după petrecerea unei perioade mai lungi în aer liber.

„Cunoașterea sezonului de polen și a perioadelor sale de vârf ajută la prevenirea expunerii, alegerea medicației optime pentru pacienții sensibilizați, care prezintă simptome de severitate strict legată de cantitatea și tipul de polen la care sunt expuși.

Luând în considerare diferențele geografice care pot reflecta clima și flora locale, tipul de alergie la polen care afectează diverse populații este, în mare parte, legat de aceste diferențe macroregionale și chiar microregionale. În general, polenizarea începe în primăvară și se termină în toamnă. În următoarea perioadă în țara noastră va predomina cantitativ polenul de ambrozie”, mai explică dr. Bianca Matiș.

Pentru controlul simptomelor pot fi recomandate antihistaminice, corticosteroizi nazali sau decongestionante, însă tratamentul trebuie reluat în fiecare sezon polinic, la indicația medicului. Totodată, medicii transmit că imunoterapia alergen-specifică reprezintă o opțiune care poate reduce, în timp, sensibilitatea organismului la polenul de ambrozie.

Pe aceeași temă:

Polenul de ambrozie, o amenințare pentru acest început de toamnă. Dr. Ramona Mureșan ne explică despre simptome și tratamente

Măsuri împotriva ambroziei și în acest an. Peste 100 de timișoreni riscă amenzi de până la 20.000 de lei

Ambrozia trebuie distrusă acum, nu în august! Ce poți face când observi planta