Cum a început povestea dumneavoastră profesională? A fost biblioteca o alegere asumată sau o întâmplare fericită?

Vorbind despre povestea mea profesională, pot să îl citez pe Nichita Stănescu și să afirm cu convingere: „e o întâmplare a ființei mele”! M-a atras actoria, dar și mai mult profesoratul, pentru că iubeam literatura – poezia, dramaturgia, proza, eseistica, critica literară – totul. Am ales să fiu profesoară de limba și literatura română și întâmplarea a făcut ca la finalul anului 1990 să mi se recomande să particip la un concurs pe unul dintre cele trei posturi libere de bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară, pe atunci departament al universității. Niciodată nu m-am gândit că voi ajunge să lucrez în bibliotecă, doar că mereu m-am imaginat înconjurată de cărțile mele. Pot să spun, după toți anii petrecuți în acest templu al cărților, că sunt norocoasă și că această întâmplare este una fericită. Mi-a rămas însă și pasiunea pentru meseria de dascăl și am căutat mereu oportunitatea de a preda în paralel cu munca la bibliotecă. Am avut ore de limba română la școli din oraș; am predat cursuri de biblioteconomie și seminarii la UVT.

V-ați imaginat vreodată, la începutul carierei, că veți ajunge în conducerea Bibliotecii Centrale Universitare din Timișoara?

În primii doi ani mi-am imaginat că voi pleca din bibliotecă și voi lucra în învățământ sau altceva. Pentru mine a fost dificilă trecerea de la catedră la munca de birou, am dorit să păstrez legătura cu partea aceasta didactică, am făcut și cursuri de formator pentru educația adulților și am exploatat fiecare prilej de a ține cursuri. Din acest motiv nu mi-am stabilit de la bun început un traseu profesional în bibliotecă. Însă după experiența dobândită ca manager al Bibliotecii Britanice, mi-am dorit să coordonez zona de activitate cu publicul din bibliotecă și chiar am avut această responsabilitate.

Care au fost cele mai importante momente care v-au modelat parcursul profesional?

M-a marcat perioada în care am lucrat la Biblioteca Britanică. A fost un câștig imens faptul că am făcut parte dintr-un sistem profesional foarte bine organizat. Modul de lucru, seriozitatea și disponibilitatea cu care tratau activitatea zilnică cei de la British Council au reprezentat un model pentru mine. Am învățat, în acea perioadă, ce înseamnă să lucrezi cu publicul, cum se traduce în practică grija pentru utilizatori (customer care), ce înseamnă să te ții de promisiuni (walk your talk), ce rol are spațiul de lucru (customer experience), cum să adaugi valoare serviciilor de bibliotecă pentru a deveni nu bune, ci excelente.

Un alt pilon al formării mele profesionale l-a constituit participarea la realizarea de proiecte. Mi-a plăcut foarte mult munca în proiectele din care am făcut parte, pentru că presupunea diversitate, energie, inventivitate, era dinamică, atribute care nu se regăsesc în nicio activitate din bibliotecă. Într-o instituție mare, cum este Biblioteca Centrală Universitară, activitățile sunt foarte specifice, iar unele dintre ele presupun documentare, adică o muncă statică, uneori repetitivă. Există și în acest gen de operațiuni un farmec aparte și sunt bibliotecari care fac descrierile bibliografice cu acribie. Pe mine m-a atras mai mult zona de servicii pentru utilizatori și, ulterior, cea de organizare a evenimentelor culturale.

Din anul 2010, când s-a înființat Departamentul de promovare și evenimente culturale din Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” (BCUT), la propunerea directorului general dl. profesor Vasile Docea, am coordonat și gestionat, timp de șapte ani, activitățile culturale și științifice organizate în bibliotecă. A fost perioada cea mai intensă din punct de vedere profesional, deoarece am îmbinat cunoștințele de biblioteconomie cu abilitățile de promovare, de comunicare și de colaborare. Pe lângă parteneriatele cu ambasade și consulate, în urma cărora au trecut pragul bibliotecii ambasadori, atașați culturali, consuli și personalități culturale ori politice din străinătate, am avut și invitați cu nume sonore din țara noastră, precum Ion Caramitru, Dan Pița, Ana Blandiana și mulți alții. Parteneriatele cu instituțiile de cultură au adus în Aula bibliotecii un public divers și constant. Cinemateca bibliotecii, de care s-a ocupat îndeaproape colega mea Lia Vighi, a beneficiat de spectatori fideli. Prin evenimentele organizate se valorifică patrimoniul cultural deținut de bibliotecă, se deschid porțile către publicul larg, oferind cunoaștere, relaxare, stare de bine.

Un alt moment important în activitatea mea a fost implicarea în diverse proiecte implementate de bibliotecă. Prin acestea au fost realizate primele digitizări ale documentelor din BCUT, s-au realizat schimburi profesionale cu Biblioteca Universitară din Østfold, Norvegia, s-au achiziționat echipamente tehnologice, precum scanner performant BookEye, laptopuri etc.

Mai este un aspect pe care l-aș menționa, și anume activitatea de formare, de care m-am simțit mereu atrasă. Am răspuns de formarea profesională și am inițiat un atelier de lucru pe teme de specialitate cu periodicitate lunară.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră Biblioteca Centrală Universitară? Este doar un loc de muncă sau mai mult decât atât?

Să fii bibliotecar este un mod de viață. Bibliotecile au apărut atunci când s-au organizat primele tăblițe de lut, fapt ce definește sarcina principală a bibliotecii. Biblioteca te determină să fii organizat, să pui mereu lucrurile în ordine și să menții acea ordine. Am descoperit, lucrând în mai multe zone din bibliotecă, frumusețea acestei munci. Ce activitate poate fi mai plăcută decât aceea de a petrece zilnic orele de program înconjurată de cărți și de oameni care le solicită? Poate idealizez, însă am colectat mărturii de la foști bibliotecari și nu sunt singura care are această opinie. Din punctul meu de vedere, fiindcă am iubit și cărțile și biblioteca, mi se pare că bibliotecarii erau un fel de mesageri ai zeilor.

Cum s-a schimbat biblioteca în ultimele două decenii și cum s-au schimbat cititorii?

Este un subiect foarte amplu. Schimbările au început imediat după 1990, când au sosit primele donații de cărți străine, apoi odată cu apariția editurilor private și cu pătrunderea, la început timidă, a tehnologiei. M-am angajat când se lucra pe mașini de scris mecanice și se făceau fișe bibliografice cu indigo pentru cataloagele tradiționale. Am trecut la mașini de scris electronice, unde m-am trezit brusc că nu este nevoie să fii puternic și să lovești cu forță tastele pentru a scrie. Experiența aceasta a ajutat mult la folosirea tastaturii la primele computere primite în donație. Schimbarea majoră a avut loc în 1995, când BCUT a reușit să câștige de la Fundația Soros un grant pentru achiziționarea unui software de bibliotecă. Drumul acesta al informatizării a transformat atât fața bibliotecii cât și a publicului. Traseul parcurs de la foșnetul paginii la zgomotul tastaturii ilustrează imaginea bibliotecii și capacitatea acesteia de adaptare. Ultimele două decenii au însemnat o muncă asiduă din partea angajaților pentru instruire și pentru deprinderea abilităților necesare în utilizarea softului de bibliotecă și a tuturor dotărilor tehnice, a utilizării bazelor de date științifice, pentru a putea să medieze accesul la informație.

Publicul BCUT a fost mereu la curent cu noutățile din domeniul tehnologic, atât datorită deschiderii UVT, cât și programului Erasmus, prin care studenții și cadrele didactice au avut acces la bibliotecile din universitățile occidentale. Au primit cu entuziasm fiecare pas făcut de noi spre digitizare. Utilizatorii bibliotecii și-au însușit foarte repede modalitatea de a folosi catalogul electronic. Biblioteca a devenit cu adevărat hibridă în timpul pandemiei, când am început să oferim servicii online. Acesta a fost momentul în care s-a inițiat un program amplu de digitizare a colecțiilor, program care este încă în desfășurare. A crescut numărul împrumuturilor online și al consultării catalogului electronic. Statisticile arată un număr de utilizatori înscriși în scădere, dar accesările online au crescut. Modul în care se învață acum a determinat acest comportament al utilizatorilor bibliotecii.

Care a fost cea mai mare provocare pe care a trebuit să o depășiți în carieră?

Perioada în care mi-am scris teza de doctorat a fost o piatră de încercare, pentru că a cumulat o serie de alte responsabilități: poziția de director adjunct, participarea la un curs postuniversitar, implicarea într-un proiect național cu bibliotecile centrale universitare. Am avut șansa de a fi coordonată de un bun mentor, un cadru didactic erudit – profesorul Vasile Docea, care mi-a oferit un cadru propice. Acasă, am fost susținută de familie în tot ce mi-am propus. Soțul meu, bibliotecar și el, cu vaste cunoștințe în domeniul biblioteconomic, mi-a făcut mereu observații pertinente.

A existat un moment în care ați vrut să renunțați? Ce v-a făcut să mergeți mai departe?

Au existat câteva cumpene în parcursul meu profesional. Începutul carierei de bibliotecar venea după o activitate mai dinamică din învățământ. Mă angajasem la bibliotecă și am fost repartizată la serviciul de catalogare și clasificare. Sarcina mea era să fac fișe bibliografice ale cărților nou intrate. Se făceau fișe pentru fiecare catalog tradițional: alfabetic, sistematic și topografic. Pentru unele titluri erau necesare zece, uneori chiar mai multe fișe pentru fiecare autor, titlul cărții, subiectele tratate în carte, traducător, prefațator etc. În mașina de scris încăpeau doar două fișe cu indigo, pentru că se scria pe hârtie cartonată. Pentru descrierea bibliografică sunt mai multe zone, fiecare fiind delimitată de „. – ” (punct, spațiu, linie, spațiu). Ajungeam, după două sau trei astfel de fișe, să lucrez mecanic, căci le memorasem deja. O astfel de activitate statică și repetitivă nu se potrivea cu temperamentul meu. Am primit, după mai bine de un an, o altă responsabilitate. Ulterior, munca la biroul de achiziții m-a determinat să rămân în bibliotecă.

Cum reușiți să păstrați echilibrul între responsabilitățile administrative și dragostea pentru cărți și cultură?

Familia și, pe de altă parte, colegii au contribuit decisiv la echilibrul dintre sarcinile administrative și viața privată. Colaborarea strânsă cu angajații bibliotecii m-a ajutat enorm, nu aș fi putut să-mi îndeplinesc responsabilitățile fără implicarea lor. Chiar dacă nu întotdeauna calea spre realizarea scopului este netedă, s-au găsit soluții printr-o comunicare permanentă. Tot ce s-a întreprins în instituție se datorează colectivului, pentru că operațiunile efectuate sunt interdependente și munca fiecărui angajat contribuie la înfăptuirea obiectivelor.

Într-o lume dominată de tehnologie și inteligență artificială, mai au bibliotecile același rol? Cum vedeți viitorul lor?

Nu am un glob de sticlă, deși mi-ar plăcea. Cu certitudine vor mai exista biblioteci și după inteligența artificială, dar nu pot să afirm că vor funcționa și că vor arăta la fel. Transformările din ultimii 30 de ani au demonstrat că tehnologia aduce schimbări profunde și rapide. Dacă la începutul secolului XXI se mai citea cu creionul în mână și se făceau fișe de lectură, de ceva timp se citește pe ecrane de telefon, tabletă, laptop și se scrie în fișiere. Ba mai mult, uneori nu se scrie, ci se dictează, ca apoi înregistrarea să fie transformată în text. Cu toate acestea, depozitele de cunoaștere vor fi necesare și generațiilor viitoare pentru studiu și cercetare, chiar și pentru relaxare. Mai sunt încă destui cititori care preferă cartea cu miros de hârtie și cerneală tipografică în detrimentul celei în format digital. Bibliotecile fac parte din infrastructura informațională a societății și sunt cele care păstrează memoria culturală a unei națiuni. Din acest motiv nu întrevăd un viitor fără cărți. Nu cred că dezvoltarea tehnologiei va însemna bibliocid.

Există o carte care v-a influențat decisiv viața sau cariera?

Toate lecturile mele m-au îmbogățit. Am citit orice gen literar: poezie, teatru, proză scurtă, eseuri, romane, critică literară. Am adăugat mai apoi literatura științifică pe care trebuie să o menționez pentru că a contribuit la formarea mea profesională. N-aș putea să aleg o singură carte, întrucât îmi vin în minte alte titluri, alți autori care m-au impresionat și mi-au oferit răspunsuri sau, de ce nu?, mi-au iscat întrebări la care să caut explicații. În general, literatura are un rol formator. Mi se pare importantă selecția, pentru că avem prea puțin timp pentru lectură. Recenziile, articolele critice, scurtele prezentări de carte sau premiile literare acordate unor autori pot să ne călăuzească în alegerea titlurilor la care să ne oprim.

Dacă ar fi să recomandați trei cărți pe care orice tânăr ar trebui să le citească, care ar fi acestea?

Nu există o rețetă general valabilă. Să scriu trei titluri este ca și cum aș prescrie aceleași trei medicamente tuturor tinerilor; ele nu pot avea efectul dorit. Lecturile pot fi relaxante, tămăduitoare, intrigante, plictisitoare… depinde de gustul și așteptarea fiecăruia dintre noi. Recomandarea mea este ca fiecare tânăr să citească ce îi place, dar să citească pentru că cititul ne crește. Cunoștințele acumulate din lecturi îi ajută nu doar să se formeze, ci le pot oferi soluții pentru dezvoltarea personală, pentru situații de viață complicate și pot face diferența în cazul unor concursuri pe post sau în alte conjuncturi.

Îmi este foarte greu, și nu mă pot decide, ca pasionată de literatură să recomand trei cărți. Au fost lecturi diferite care m-au fascinat în etape diferite ale vieții. Mi-au plăcut Thomas Hardy, F.M. Dostoievski, dar și Gabriel García Márquez, S. Rushdie, O. Pamuk, Guzel Iahina, Jhumpa Lahiri ori Camil Petrescu, Mircea Nedelciu, Ioana Pârvulescu. Fiecare vârstă are lecturile potrivite și chiar terapeutice. Sunt anumite afecțiuni ușoare care se pot remedia cu ajutorul biblioterapiei.

Ce calități credeți că trebuie să aibă un bun bibliotecar în 2026?

Se vorbește în literatura de specialitate despre cyberlibrarian, adică un specialist complex care este familiarizat cu cyberspațiul – un bun cunoscător al mediului digital, pentru a căuta, selecta, evalua și gestiona informațiile în format digital. Bibliotecarii vor trebui să fie mereu atenți la evoluția tehnologiei și la nevoile publicului și să se adapteze, ca să poată instrui și satisface necesitățile de informare ale utilizatorilor. Am avut anul trecut o serie de întâlniri cu colegii pentru actualizarea cunoștințelor în care s-au făcut prezentări pentru utilizarea bazelor de date științifice care au încorporat deja pe platformele proprii instrumente de inteligență artificială.

Am discutat și studiat despre pseudoștiință, fake news, despre cum se face selecția și evaluarea informațiilor științifice, despre utilizarea softurilor care gestionează bibliografii pentru realizarea lucrărilor științifice, despre ultimele funcții ale editorului de text Word și despre cum putem integra inteligența artificială în activitățile noastre. Cred cu tărie că un bun bibliotecar își cunoaște colecția și este avizat în ceea ce privește noutățile din domeniul științelor informării și documentării, poate utiliza tehnologia și este capabil să instruiască publicul.

Ce proiecte pregătește Biblioteca Centrală Universitară Timișoara?

Digitizare, digitizare, digitizare – este una dintre preocupările principale, o mantră pentru lucrătorii cu cartea din secolul XXI. În paralel cu acest proces, se lucrează la recuperarea descrierilor în format tradițional, pe fișe, și vizibilizarea acestora în catalogul electronic. În ceea ce privește activitatea culturală, vor continua publicarea revistei bibliotecii – „Lecturn” – și organizarea de conferințe, expoziții, prezentări de carte, proiecții de filme. Se lucrează la un anuar ce va conține articole științifice, studii și eseuri din sfera cărții.

Care sunt cele mai importante aspecte de care trebuie să țină cont un tânăr când își alege viitoarea carieră?

O întrebare la care nu știu dacă sunt persoana potrivită să răspundă. Aș spune mai curând că pot să vorbesc din papucii unui părinte. Consider că este important să facă o alegere pornind de la ceea ce îi place, de la ceea ce știe mai bine. Dacă ții cont de aceste lucruri când pornești la drum, poți să performezi și să ai succes. Mai cred că orice meserie îți oferă nu doar momente plăcute sau un traseu lin, ci și că dacă îți place cu adevărat ceea ce faci, cu certitudine nu te doboară încercările la care ești supus.

Manuela Zănescu

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău la redactie@tion.ro.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare: Luni – Vineri: 8-18, Sâmbătă: 10-18, Duminică: 10-18 (ultimul vizitator: cu 30 de min. înainte de închidere).

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

Potrivit ministerului, hotărârea stabilește cadrul procedural necesar pentru aplicarea unitară a măsurilor introduse prin Ordonanța de urgență nr. 11/2026, astfel încât acestea să fie implementate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și structurile sale teritoriale.

Ce prevede hotărârea

Printre principalele măsuri care vor putea fi aplicate se numără acordarea unei prime de stabilitate pentru absolvenții care se angajează pentru prima dată cu contract pe perioadă nedeterminată. Aceștia vor primi 1.000 de lei pe lună în primul an de activitate și 1.250 de lei pe lună în al doilea an.

De asemenea, sunt extinse categoriile de persoane pentru a căror angajare firmele pot primi subvenții, iar pragul de vârstă pentru șomerii care pot beneficia de aceste măsuri crește de la 45 la 50 de ani.

Noile prevederi includ și întreprinderile sociale de inserție în categoria angajatorilor de inserție, clarifică definiția persoanelor care fac parte din grupurile vulnerabile și introduc măsuri pentru simplificarea accesului la serviciile publice de ocupare.

Documentele vor putea fi depuse și online

Ministerul Muncii precizează că un element important al noilor reglementări îl reprezintă continuarea procesului de digitalizare și reducere a birocrației.

„O măsură este cu adevărat utilă doar atunci când oamenii pot beneficia de ea fără obstacole. După ce am introdus noi forme de sprijin pentru tinerii care se angajează pentru prima dată, pentru persoanele vulnerabile și pentru angajatorii care le oferă un loc de muncă, prin această hotărâre facem ca aceste măsuri să poată fi aplicate în practică.

Vrem ca fiecare persoană care are nevoie de sprijin pentru a intra sau a reveni pe piața muncii să îl poată obține mai ușor, iar angajatorii să aibă proceduri simple și aceleași reguli oriunde în țară”, a declarat ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru.

Potrivit autorităților, hotărârea nu introduce noi drepturi sau beneficii față de cele prevăzute în Ordonanța de urgență nr. 11/2026 și nu implică cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat.

Integrarea tinerilor pe piața muncii rămâne o provocare în România

Măsurile sunt destinate inclusiv tinerilor NEET, categorie din care fac parte persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani care nu au un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională. România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale acestui fenomen din Uniunea Europeană. Potrivit unei analize realizate de Consilium Policy https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/romania-printre-tarile-ue-cu-cei-mai-multi-tineri-care-nu-muncesc-si-nu-sunt-in-educatie-sau-formare-vestul-tarii-se-apropie-de-media-europeana-2255692/ Advisors Group, pe baza datelor Eurostat și OECD, 19,4% dintre tinerii români se aflau în această situație, procent aproape dublu față de media europeană, de aproximativ 11%.

Analiza arată și că tranziția tinerilor de la școală către piața muncii este mai dificilă decât în alte state europene. Doar 1,2% dintre studenții din România lucrează în timp ce își continuă studiile, cel mai redus procent din Uniunea Europeană, iar 97% dintre tinerii înscriși într-o formă de învățământ nu au nicio experiență pe piața muncii. Totodată, în vestul țării, rata tinerilor NEET este mai apropiată de media europeană, însă diferențele dintre fete și băieți rămân semnificative.

Pe tronsonul Livezile – Cruceni, muncitorii execută lucrări la podețe și acostamente, realizează premarcajul rutier și amenajează accesurile la proprietăți în localitatea Giera.

Lucrările au început în primăvară

Lucrările fac parte din două proiecte de modernizare aflate în desfășurare pe DN 59B. Pe sectorul Livezile – Cruceni lucrările au început în luna martie și vizează refacerea structurii drumului, amenajarea sistemelor de colectare a apelor pluviale, modernizarea accesurilor la proprietăți, parcărilor și stațiilor de transport public. Contractul are o valoare de peste 50,5 milioane de lei, fără TVA, iar termenul de execuție este de 12 luni.

Potrivit DRDP Timișoara, contractul a fost atribuit, în urma unei licitații publice, unei asocieri de firme specializate în construcții de drumuri. Este vorba despre asocierea Drumuri și Poduri Banat S.R.L.; Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi S.R.L.; Buzu R.R.B. Design S.R.L. și DRU-PO S.R.L.

Pe tronsonul Deta – Livezile se desfășoară, de asemenea, lucrări de consolidare și modernizare, care includ refacerea fundației drumului și alte intervenții necesare pentru reabilitarea infrastructurii rutiere. De lucrări se ocupă firma PORR Construct.

Totodată, sunt prevăzute lucrări speciale în zonele în care drumul se află în apropierea căii ferate Jebel – Giera, precum și măsuri pentru creșterea siguranței rutiere și protecția mediului.

Pe Bulevardul Nicolae Titulescu și în zona Uszoda vor avea loc demonstrații, competiții și ateliere de skateboarding, BMX și trotinetă, organizate de AnonimTM, alături de DJ seturi și activități dedicate culturii urbane. Tot aici, SCM Timișoara pregătește timp de trei zile demonstrații sportive, inițieri, meciuri demonstrative și concursuri pentru toate vârstele.

Întregul program al Zilei Timișoarei – City Celebration 2026 poate fi accesat AICI.

Tururi ghidate, expoziții și filme în mai multe cartiere ale orașului

Prin programul „Repere în cultură”, timișorenii și turiștii vor putea descoperi orașul dintr-o perspectivă diferită, prin tururi ghidate, instalații artistice, expoziții, proiecții de film, spectacole de dans contemporan și experiențe imersive.

Evenimentele vor avea loc în numeroase spații din oraș, printre care Piața Maria, Fabric, Bastion, Casa Maghiară, Parcul Civic, Parcul Regina Maria, Cinema Studio, Cinema Victoria și MINA Timișoara.

Agenda include, printre altele, și turul ghidat „Biserica unde a început Revoluția”, Festivalul VORPARK FABRIC – Heritage of Timișoara, recitaluri de jazz în Biserica Sfânta Ecaterina și Biserica Millennium, proiecții din cadrul Ceau, Cinema!, instalația gonflabilă realizată în cadrul Beta 2026, dar și experiența multimedia „George Enescu – Poema Română: Immersive Experience”.

De asemenea, programul mai cuprinde ateliere pentru copii, expoziții, concursuri, intervenții artistice în spațiul public, spectacole de spoken word și dans contemporan, precum și evenimente dedicate patrimoniului și cartierelor istorice ale orașului.

Toate activitățile din cadrul programului „Repere în cultură” sunt cu acces gratuit și se desfășoară între 31 iulie și 3 august, în cadrul Zilei Timișoarei – City Celebration.

Programul evenimentelor finanțate prin apelul „Repere în cultură”, la Ziua Timișoarei

Vineri, 31 iulie

• 17:00–18:30 la Biserica Reformată din Piața Maria: Biserica unde a început Revoluția, tur ghidat, organizator: Asociația Bastion-Varbastya;
• 18:00–19:30 la Reciproc Cafe: Gusturi în schimbare, atelier, organizator: CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare;
• 18:00–21:00 la Liceul Tehnic Ion Mincu și Cartierul Vienez by Nord One: Tur Ghidat Beta 2026 x instalație gonflabilă la Cartierul Vienez by Nord One, tur ghidat și instalație, organizator: Ordinul Arhitecților din România – Filiala Timiș.

Sâmbătă, 1 august

• 09:00–12:00 în Piața Badea Cârțan: Conversație în cartier, cercetare, organizator: Asociația FABER;
• 09:00–16:00 la Vila Mal / Parcul Alpine: Descoperă Portul Cultural Timișoara – Tur ghidat la Vila Mal și Parcul de Sculptură, tururi ghidate, organizator: Asociația Culturală Ecluze;
• 09:00–19:00 în Parcul Regina Maria: Festivalul VORPARK FABRIC | Heritage of Timișoara, organizat de Asociația Prin Banat;
• 10:00–11:00 în Parcul Regina Maria: Atelier JAZZINO pentru clasele 0-IV, organizat de Asociația Prin Banat și Fundația Culturală Jazz Banat;
• 10:00–11:30 în Parcul Civic: Strada Fără Nume, spoken word, organizator: Future Standard;
• 10:00–12:00 în zona delimitată de Bulevardul 3 august 1919, Piața Romanilor, CET Centru / strada Rabin Dr. Ernest Neumann și strada Episcop Joseph Lonovici: Tur ghidat Vorpak Fabric, tur ghidat, organizat de Asociația Prin Banat;
• 10:00–16:00 la Casa Maghiară / Bulevardul Revoluției din 1989, nr. 8: Rubik & Teqball – două hungarikumuri, concurs, organizator: Asociația Bastion-Varbastya;
• 11:00–12:00 la Biserica Sfânta Ecaterina din Cetate / Str. Bolyai Janos, nr. 6: Recital de jazz contemporan în Biserica Sfânta Ecaterina, concert, organizator: Fundația Culturală Jazz Banat;
• 11:30–12:30 în Parcul Regina Maria: Atelier JAZZINO pentru clasele V-VIII, organizat de Asociația Prin Banat și Fundația Culturală Jazz Banat;
• 14:00–16:00 în Parcul Civic: Un stol de păsări, atelier și happening, organizator: SIMULTAN;
• 17:00–19:00 la Art Encounters / Isho Office 1: Finisaj & tur ghidat FEELS LIKE IT STOPPED RAINING, expoziție, organizator: Art Encounters Foundation;
• 1700–19:00 la Cinema Studio: FILME BĂNĂȚENE din selecția Ceau, Cinema! 2026, film, organizator: Asociația Pelicula Culturală;
• 16:00–18:00 în zona delimitată de Bulevardul 3 august 1919, Piața Romanilor, CET Centru / strada Rabin Dr. Ernest Neumann și strada Episcop Joseph Lonovici: Tur ghidat Vorpak Fabric, tur ghidat, organizat de Asociația Prin Banat;
• 18:00–21:00 la Liceul Tehnic Ion Mincu și Cartierul Vienez by Nord One: Tur Ghidat Beta 2026 x instalație gonflabilă la Cartierul Vienez by Nord One, tur ghidat și instalație, organizator: Ordinul Arhitecților din România – Filiala Timiș;
• 19:00–19:45 în Piața Sfântul Gheorghe: Falling Superstars, spectacol, organizator: Asociația Noi Re-Creăm & Asociația Unfold Motion.

Duminică, 2 august

• 09:00–12:00 în Piața Badea Cârțan: Conversație în cartier, cercetare, organizator: Asociația FABER;
• 09:00–16:00 la Vila Mal / Parcul Alpinet: Descoperă Portul Cultural Timișoara – Tur ghidat la Vila Mal și Parcul de Sculptură, tururi ghidate, organizator: Asociația Culturală Ecluze;
• 09:00–20:30 în Parcul Regina Maria: Festivalul VORPARK FABRIC – Heritage of Timișoara, organizat de Asociația Prin Banat;
• 10:00–11:00 în Parcul Regina Maria: Atelier JAZZINO pentru clasele 0-IV, organizat de Asociația Prin Banat și Fundația Culturală Jazz Banat;
• 10:00–11:30 în Parcul Civic: Strada Fără Nume, spoken word, organizator: Future Standard;
• 10:00–12:00 în zona delimitată de Bulevardul 3 august 1919, Piața Romanilor, CET Centru / strada Rabin Dr. Ernest Neumann și strada Episcop Joseph Lonovici: Tur ghidat Vorpak Fabric, tur ghidat, organizat de Asociația Prin Banat;
• 11:00–16:00, la Scârț Loc Lejer – Muzeul Consumatorului Comunist: Ocolul Banatului în 100 de păretare, ciorbe și vorbe, eveniment pluridisciplinar, organizator: Asociația Culturală CONTRASENS;
• 11:30–12:30 în Parcul Regina Maria: Atelier JAZZINO pentru clasele V-VIII, organizat de Asociația Prin Banat și Fundația Culturală Jazz Banat;
• 14:00–16:00 în Parcul Civic: Un stol de păsări, atelier și happening, organizator: SIMULTAN;
• 15:00–16:00 la Cinema Victoria: Scurtmetraje de animație pentru copii, film, organizator: Asociația Pelicula Culturală;
• 16:00–18:00 în zona delimitată de Bulevardul 3 august 1919, Piața Romanilor, CET Centru / strada Rabin Dr. Ernest Neumann și strada Episcop Joseph Lonovici: Tur ghidat Vorpak Fabric, tur ghidat, organizat de Asociația Prin Banat;
• 18:00–19:00 la Biserica Millennium din Fabric / Piața Romanilor, nr. 6: Recital de jazz contemporan în Biserica Millennium, concert, organizator: Fundația Culturală Jazz Banat și Asociația Prin Banat;
• 19:00–20:30 la Palatul Karl Kunz / Bulevardul 3 August 1919, nr. 3: Patrimoniu reîntregit: EIAR / Primăvara revine pe Palatul Karl Kunz, ceremonie, organizat de Asociația Prin Banat.

Luni, 3 august

• 10:00–17:00, la Casa Maghiară / Bulevardul Revoluției din 1989, nr. 8: Ziua porților deschise, tur ghidat, organizator: Asociația Bastion-Varbastya;
• 10:00–17:00, la Casa Maghiară / Bulevardul Revoluției din 1989, nr. 8: Expoziție de aparate fotografice, expoziție, organizator: Asociația Bastion-Varbastya;
• 17:00–19:00, la MINA Timișoara / Parcare Iulius Town: George Enescu – Poema Română: Immersive Experience, spectacol, organizator: Asociația Scena Muzicală.

„O nouă dronă a fost doborâtă în această dimineață, la ora 10:13, de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. Îi felicit pe piloții români și pe echipele de la sol pentru profesionalismul, curajul și eficiența cu care își îndeplinesc misiunile”, a transmis șeful statului.

Președintele a mai anunțat că ancheta Parchetului General a stabilit că drona doborâtă vineri era de tip Shahed, model folosit de Federația Rusă în războiul din Ucraina.

„Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile și le tratăm cu toată seriozitatea, alături de aliații noștri”, a declarat Nicușor Dan.

Potrivit acestuia, investigațiile privind dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt în desfășurare, iar rezultatele vor sta la baza protestului diplomatic pe care România îl va transmite Federației Ruse.

Pe aceeași temă:

Prima dronă doborâtă de un F-16 românesc pe teritoriul țării

A doua dronă doborâtă în România în mai puțin de 24 de ore. Un F-16 a interceptat ținta lângă granița cu Ucraina

La control, polițistul de frontieră a observat că pașaportul prezentat era expirat. În interiorul documentului se afla o bancnotă de 20 de euro, iar cetățeanul bulgar a recunoscut că îi este destinată polițistului, în speranța că va fi lăsat să își continue drumul.

Polițistul a refuzat banii și l-a informat pe bărbat că gestul său reprezintă infracțiunea de dare de mită.

Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Timiș și procurorul de caz au fost sesizați, iar în dosar au fost demarate cercetările.

Îmbolnăvirea apare atunci când alimentele nu sunt preparate suficient termic, sunt păstrate la temperaturi necorespunzătoare sau sunt manipulate în condiții de igienă precară. De asemenea, și apa contaminată poate reprezenta o sursă de infecție, mai ales în zonele în care calitatea acesteia este incertă.

Primele simptome pot apărea la câteva ore sau chiar zile

Potrivit medicilor, simptomele apar, de regulă, la câteva ore sau chiar câteva zile după consumul alimentului contaminat. Printre cele mai frecvente manifestări se numără greața, vărsăturile, diareea, crampele abdominale și febra.

În cele mai multe situații, evoluția este favorabilă, iar boala se vindecă în câteva zile. Totuși, există cazuri în care apare deshidratarea severă, ceea ce impune tratament medical.

„În cazul unei toxiinfecții alimentare, cea mai importantă măsură este prevenirea deshidratării. Consumul frecvent de lichide și, atunci când este posibil, al soluțiilor de rehidratare orală ajută organismul să recupereze apa și electroliții pierduți prin vărsături și diaree. Alimentația trebuie reluată treptat, cu preparate ușor digerabile, pe măsură ce simptomele se ameliorează.

În același timp, trebuie evitată automedicația cu antibiotice. În cele mai multe cazuri, acestea nu sunt necesare și nu grăbesc vindecarea. Mai mult, administrate fără recomandarea medicului, pot favoriza apariția rezistenței la antibiotice și pot agrava unele infecții digestive. Nici medicamentele antidiareice nu sunt recomandate în orice situație, mai ales dacă diareea este însoțită de sânge sau de febră mare”, explică dr. Adina Avram, medic primar de medicină internă în cadrul spitalului.

Când este necesară prezentarea la medic

Se recomandă ca prezentarea la medic să nu fie amânată dacă apar diaree cu sânge, febră înaltă persistentă, vărsături repetate care împiedică hidratarea, sete intensă, amețeli, urinări rare, somnolență sau dacă simptomele persistă mai mult de două-trei zile.

Medicii atrag atenția că un risc mai mare de complicații îl au copiii mici, persoanele vârstnice, femeile însărcinate și pacienții cu imunitatea scăzută.

Cum putem reduce riscul de îmbolnăvire

Pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare, medicii recomandă spălarea mâinilor înainte de masă, consumul alimentelor bine preparate termic și evitarea cărnii, ouălor, peștelui sau fructelor de mare crude. De asemenea, este indicată alegerea produselor lactate pasteurizate.

„Cele mai multe toxiinfecții alimentare pot fi prevenite prin măsuri simple. Spălarea mâinilor înainte de masă, consumul alimentelor bine preparate termic, evitarea cărnii, ouălor, peștelui sau fructelor de mare crude și alegerea produselor lactate pasteurizate reduc semnificativ riscul de îmbolnăvire.

În vacanțele petrecute în zone unde există suspiciuni privind calitatea apei, este recomandat consumul exclusiv de apă îmbuteliată și evitarea cuburilor de gheață. De asemenea, fructele care pot fi decojite sunt mai sigure decât salatele sau legumele crude spălate cu apă potențial contaminată, iar alimentele care au stat mult timp la temperatura mediului nu ar trebui consumate”, mai spune dr. Adina Avram.

Persoanele care au nevoie de un consult de specialitate se pot adresa cabinetelor de medicină internă din Ambulatoriul Spitalului CFR Timișoara. Consultațiile sunt gratuite pe baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie.

De asemenea, sunt prevăzute alei pietonale și spații verzi, o punte care va face legătura între mal și un ponton plutitor, un cort de tip dome, un teren de sport gonflabil amplasat pe lac și două bărci destinate plimbărilor.

„Trecem la următoarea etapă în proiectul de dezvoltare a zonei Surduc și lansăm licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare a spațiului de recreere pe malul lacului. Studiul de fezabilitate este finalizat și avem primele imagini realizate de specialiști”, a transmis Alfred Simonis.

Pontonul și terenul gonflabil, deja scoase la licitație

Anunțul privind lansarea licitației pentru lucrări vine după ce, luna trecută, CJT a inițiat o licitație separată pentru o parte dintre dotările prevăzute în proiect. Contractul vizează furnizarea și montarea unui ponton plutitor, a unui teren gonflabil pentru sporturi acvatice, a unui cort de tip dome și a mobilierului destinat zonei de plajă.

Până la termenul-limită de depunere a ofertelor, la început de iulie, a fost înregistrată o singură ofertă, depusă de compania Waterverse. Aceasta se află în prezent în etapa de evaluare.

Vă reamintim că proiectul „Amenajare zonă turistică și de agrement pe malul lacului Surduc” a fost demarat la începutul acestui an, după ce a fost aorobat de consilierii județeni.

Zona vizată se află în extravilanul comunei Fârdea, pe un teren de 1.800 mp, și face parte dintr-un context turistic mai larg: comuna include satele Drăgșinești, Fârdea, Gladna Montană, Gladna Română, Hăuzești, Mâtnicu Mic și Zolt și atrage anual mii de vizitatori.

Lacul Surduc este principalul punct de atracție, iar în apropiere se află Biserica de lemn din Zolt și Mănăstirea Fârdea. În ultimii ani au apărut și pensiuni și alte facilități pentru turiști.

Proiectul este cuprins într-o inițiativă de dezvoltare a zonei de est a județului, care include și construirea a două spații dedicate pasionaților de ciclism și turism activ: un centru de închiriere biciclete electrice la Gladna Română și un campus educațional pentru cicliști la Fârdea. Aceste spații fac parte dintr-un proiect transfrontalier România-Ungaria, în valoare de 1,5 milioane de euro, și vor fi finalizate până în 2028.

Reamenajare Surduc

„Au fost primite peste 1.200 de candidaturi din partea unor graficieni, dintre care 25 au fost invitați să elaboreze propuneri grafice pentru una dintre teme sau pentru ambele. Un juriu independent alcătuit din 21 de experți din diferite domenii, precum grafică, comunicare, neuroștiință și istorie, nominalizați, fiecare, de o bancă centrală din zona euro, a preselectat apoi zece propuneri grafice”, transmite BCE.

Opiniile colectate vor fi analizate de Consiliul Guvernatorilor BCE înainte de alegerea designului final, decizie așteptată până la sfârșitul anului 2026.

De ce se schimbă bancnotele euro?

Actualele bancnote euro circulă de peste două decenii, iar oficialii BCE consideră că a venit momentul unei actualizări.

Potrivit instituției, noua serie trebuie să răspundă atât progresului tehnologic, cât și schimbărilor din societate. Bancnotele vor include elemente de securitate mai performante pentru combaterea falsificării, vor fi mai ușor de recunoscut și utilizat de toate categoriile de persoane și vor fi produse prin procese mai prietenoase cu mediul.

Totodată, BCE își propune ca noile bancnote să reflecte mai bine identitatea și valorile europene și să fie mai apropiate de cetățenii din toate generațiile.

„După 20 de ani, este timpul să revizuim aspectul bancnotelor noastre, astfel încât să fie mai relevante pentru europeni, indiferent de vârstă sau de mediul din care provin”, a transmis președinta BCE, Christine Lagarde.

Ce teme au fost alese?

După consultări cu experți și reprezentanți ai statelor membre, BCE a selectat două teme care stau la baza tuturor propunerilor de design.

Prima este „Cultura europeană”, care pune în valoare patrimoniul cultural, creativitatea și personalitățile care au contribuit la identitatea comună a Europei.

A doua temă este „Râuri și păsări”, inspirată de natură. Potrivit BCE, râurile și păsările nu cunosc granițe și simbolizează libertatea, unitatea dintre popoarele europene și responsabilitatea pentru protejarea mediului.

Cum puteți vota?

Orice persoană din Uniunea Europeană poate participa la sondajul lansat de BCE și își poate exprima preferința pentru unul dintre cele zece modele propuse.

Rezultatele consultării vor fi luate în considerare înainte ca Banca Centrală Europeană să decidă aspectul final al noii serii de bancnote, decizie așteptată până la sfârșitul anului 2026.

După alegerea designului, va începe procesul de dezvoltare și producție, însă va mai dura câțiva ani până când noile bancnote vor ajunge efectiv în circulație. Astfel, actualele bancnote euro vor continua să fie folosite și pe viitor.