„Urmează ca spitalul să treacă la lucrările propriu-zise: termoizolație, ferestre și tâmplărie noi, instalații modernizate, circuite electrice refăcute, grupuri sanitare și panouri solare. Cu alte cuvinte: clădiri mai eficiente, costuri mai mici de întreținere și condiții mai bune pentru copii, părinți și medici. Cele două reabilitări înseamnă, în total, o investiție de aproximativ 19 milioane de lei – finanțări europene, de la bugetul local”, transmit reprezentanții primăriei.

Aceștia mai spun că „și anul acesta investim masiv în sănătate”:

„Țurcanu” are alocați, din bugetul local, peste 45 de milioane de lei

Shein se așteaptă la un impact asupra vânzărilor

Compania spune că este încă prea devreme pentru a estima efectul complet al noilor reguli asupra vânzărilor din Europa, dar avertizează că acestea ar putea afecta rezultatele sale.

„Similar pieței din SUA, ne așteptăm să urmărim o gamă largă de opțiuni ca răspuns, inclusiv creșterea prețurilor în Europa pentru a compensa o parte din costurile suplimentare, iar acest lucru ar putea avea un impact negativ pe termen scurt asupra volumului vânzărilor noastre în Europa”, se arată în documentul companiei, citat de WWD.

Europa reprezintă aproximativ o treime din veniturile nete ale Shein, astfel că schimbările de pe piața europeană sunt importante pentru companie.

Shein dă ca exemplu situația din Statele Unite, unde schimbarea regulilor vamale a dus la creșterea costurilor pentru companie. Pentru a compensa aceste costuri, Shein a majorat prețurile produselor vândute în SUA. Compania spune că a observat ulterior un impact negativ asupra veniturilor de pe piața americană.

Noile reguli europene pentru coletele de până la 150 de euro sunt prevăzute, în forma actuală, să se aplice până la 1 iulie 2028, când ar urma să intre în vigoare regimul vamal normal pentru aceste importuri.

Shein se pregătește pentru listarea la Bursa din Hong Kong

Shein intenționează să își facă debutul la Bursa din Hong Kong pe 28 august, potrivit unei surse, citate de Reuters. Compania și-a schimbat astfel direcția după ce planurile de listare au fost analizate anterior pentru New York și Londra.

Listarea vine într-un moment în care investitorii evaluează compania la aproximativ 30-40 de miliarde de dolari, mult sub valoarea de aproape 100 de miliarde de dolari estimată în 2022. Shein se confruntă între timp cu încetinirea creșterii, costuri mai mari și schimbări ale condițiilor de pe piețele unde operează.

Compania a raportat o pierdere trimestrială de 99 de milioane de dolari, după eliminarea în SUA a facilității vamale pentru coletele de valoare mică și în urma unei ajustări contabile de 328 de milioane de dolari.

Una dintre principalele modificări urmărește simplificarea procedurilor administrative pentru lucrările care nu au un impact semnificativ asupra mediului construit.

Noul Cod introduce trei mecanisme, în funcție de natura intervenției: lucrări care pot fi realizate fără formalități de autorizare, lucrări care pot fi executate în baza unui plan de amplasament și lucrări pentru care este suficientă notificarea autorității locale.

Lista lucrărilor care pot fi realizate fără autorizație este mai amplă decât în prezent. Printre acestea se regăsesc:

• montarea sistemelor individuale de încălzire;
• instalarea sistemelor de preparare a apei calde și de climatizare;
• montarea sistemelor fotovoltaice și a panourilor solare pentru consum propriu, în condițiile prevăzute de lege;
• anumite pergole și terase exterioare demontabile;
• anumite ziduri de sprijin și scări de acces în interiorul proprietății;
• anumite branșamente și racorduri realizate în limitele proprietății.

Procedurile sunt simplificate și pentru amplasarea unor sisteme automate de colectare și livrare a trimiterilor poștale și a serviciilor de curierat, precum și pentru anumite lucrări de infrastructură și intervenții pentru securitatea la incendiu.

Anexe de până la 20 de metri pătrați, fără autorizație în mediul rural

O schimbare importantă îi vizează pe proprietarii de locuințe unifamiliale din mediul rural.

Construcțiile-anexă aferente acestor locuințe vor putea fi realizate fără autorizație de construire dacă suprafața lor cumulată nu depășește 20 de metri pătrați și dacă sunt respectate reglementările urbanistice locale.

Asta nu înseamnă însă că proprietarii pot construi oricum și oriunde.

Ministrul Dezvoltării atrage atenția că eliminarea autorizației nu înseamnă eliminarea obligației de a respecta legislația în domeniu.

„Eliminarea autorizației pentru aceste categorii de lucrări nu înseamnă eliminarea obligației de respectare a normelor în domeniu. Beneficiarii, proiectanții și executanții trebuie să respecte reglementările urbanistice, cerințele tehnice privind calitatea în construcții, legislația de mediu, regulile privind protejarea patrimoniului și celelalte acte normative aplicabile”, a precizat Cseke Attila.

Potrivit ministrului, responsabilitatea pentru respectarea acestor cerințe revine beneficiarului, împreună cu proiectanții și executanții.

Panourile fotovoltaice, printre lucrările care scapă de autorizație

Una dintre modificările care îi poate interesa în mod direct pe proprietarii de case este cea referitoare la instalarea sistemelor fotovoltaice și a panourilor solare.

Acestea vor putea fi montate fără autorizație de construire, atunci când sunt destinate consumului propriu și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Măsura vine într-un moment în care numărul prosumatorilor din România a crescut puternic, iar tot mai multe gospodării și firme își instalează sisteme pentru producerea energiei electrice.

Chiar dacă pentru anumite lucrări nu mai este necesară autorizația, proprietarii trebuie să respecte în continuare regulile urbanistice și tehnice.

În cazul lucrărilor pentru care Codul prevede această obligație, recepția la terminarea lucrărilor rămâne obligatorie. De asemenea, documentația tehnică trebuie inclusă în cartea tehnică a construcției și în Registrul Național al Construcțiilor, iar proiectele trebuie întocmite de specialiști, acolo unde legea impune acest lucru.

În zonele construite protejate, lucrurile stau diferit. Posibilitatea de a realiza lucrări fără formalități de autorizare va exista numai dacă regulamentul local de urbanism permite acest lucru. Prin urmare, faptul că o anumită intervenție se află pe lista lucrărilor exceptate de la autorizație nu înseamnă automat că aceasta poate fi făcută în orice zonă.

„Astfel, pentru intervențiile simple, cetățeanul nu va mai fi obligat să parcurgă proceduri administrative disproporționate față de complexitatea lucrării, iar autoritățile locale își vor putea concentra resursele asupra proiectelor cu impact asupra dezvoltării urbane și asupra siguranței construcțiilor”, a declarat ministrul Dezvoltării.

Surse: hotnews.ro și digi24.ro

Pe aceeași temă:

Soarele lucrează pentru Timiș. Județul, pe locul doi în țară la energia produsă de prosumatori

„Interreg Europe a inclus Timi în platforma sa de soluții care pot fi preluate și adaptate de alte administrații din Europa. Asistenta virtuală este disponibilă 24/7 și îi ajută pe timișoreni cu informații despre serviciile Primăriei, programări și sesizări, în mai multe limbi.

Continuăm să folosim tehnologia pentru servicii publice mai simple și mai accesibile, iar o soluție dezvoltată la Timișoara poate deveni acum reper și pentru alte orașe din Europa pentru integrarea inteligenței artificiale în relația cu cetățenii”, transmit reprezentanții Primăriei Timișoara.

Vă amintim, Primăria Timișoara și-a lansat în februarie asistentul virtual. În martie, după mai mult de 4.000 de conversații, municipalitatea anunța că Timi a primit și „față umană”.

Pe acest sector va fi modernizat carosabilul și vor fi construite patru poduri. Tronsonul reprezintă continuarea sectorului Coșava – Tomești – Luncanii de Jos, pentru care CJ Timiș a semnat deja un contract de execuție în luna iulie.

Peste 26 de kilometri de drum în județul Timiș

Primul contract vizează aproximativ 10,4 kilometri, între km 8+800 și km 19+189, pe traseul Coșava – Tomești – Luncanii de Jos. Contractul are o valoare de peste 52 de milioane de lei (aproximativ 9,9 milioane de euro), iar lucrările sunt realizate de aceeași asociere de firme.

Prin cele două contracte, modernizarea DJ 684 va continua pe aproximativ 26 de kilometri în județul Timiș, de la Coșava până la limita cu județul Caraș-Severin.

Lucrările fac parte dintr-un proiect mai amplu, realizat în parteneriat de consiliile județene Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara. Proiectul regional urmărește modernizarea a aproximativ 56 de kilometri de drum și crearea unei legături rutiere între cele trei județe.

Traseul va continua din Timiș prin Rușchița și Voislova, în județul Caraș-Severin, cu o legătură spre Hunedoara, la DJ 687D. Consiliul Județean Timiș este liderul proiectului.

Valoarea totală a investiției regionale este de aproximativ 88 de milioane de euro, dintre care aproape 48 de milioane de euro reprezintă fonduri nerambursabile prin Programul Regional Vest.

Cu cei 196,5 MW instalați, Timișul se află pe locul al doilea în clasamentul național, după Ilfov, care are 290,7 MW. Pe locul al treilea se află Bihorul, cu 164,3 MW.

Media celor 42 de unități administrative analizate este de 81,2 MW, adică mai puțin de jumătate din capacitatea instalată în Timiș.

La nivel național, prosumatorii au ajuns în iunie 2026 la o putere instalată de 4.019 MW, în creștere cu 42,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aproximativ 5% din această capacitate se află în județul Timiș.

În spatele cifrelor se află 17.166 de prosumatori racordați la rețelele de distribuție din județ. Dintre aceștia, 15.730 sunt persoane fizice, iar 1.436 sunt firme.

Numărul prosumatorilor a crescut cu 49,4% într-un singur an, de la 11.489 în iunie 2025 la peste 17.000 în iunie 2026.

Un rol important îl au companiile, care dețin împreună 86,6 MW de putere instalată, adică peste 40% din capacitatea totală a județului.

Este important de precizat că aceste date indică puterea instalată a sistemelor fotovoltaice, nu cantitatea de energie produsă efectiv. Prosumatorii consumă energia produsă pentru propriile nevoi, iar surplusul poate fi livrat în rețeaua electrică.

Regiunea de vest se remarcă în topul național. Patru dintre primele șase poziții sunt ocupate de județele Timiș, Bihor, Cluj și Arad.

Aradul se află pe locul șase, cu 138,1 MW instalați, după o creștere de 48,6% într-un an. Hunedoara ocupă locul 31, cu 66,2 MW, iar Caraș-Severin se află pe poziția 40, cu 41,7 MW. Interesant este că Timișul, deși se află pe locul secund după puterea totală instalată, a avut o creștere mai rapidă decât liderul Ilfov. În timp ce Timișul a crescut cu 40,2%, Ilfovul a înregistrat o majorare de 32,7%.

Panourile solare, tot mai prezente pe acoperișurile din Timiș

Expansiunea energiei fotovoltaice a continuat într-un ritm accelerat, chiar și în condițiile în care sprijinul financiar acordat de stat pentru instalarea sistemelor rezidențiale a devenit mai limitat.

Potrivit analizei, ultima sesiune de înscrieri în programul Casa Verde Fotovoltaice a fost organizată în 2024. În 2025, lansarea unei noi sesiuni a fost suspendată pe fondul deficitului bugetar, iar în 2026 programul nu a mai fost inclus în bugetul Administrației Fondului pentru Mediu.

În schimb, pentru prosumatorii care au deja panouri există în 2026 un program destinat bateriilor de stocare, în valoare de 400 de milioane de lei, însă ghidul de finanțare nu a fost încă publicat.

Pentru companii există în continuare posibilități de finanțare prin fonduri europene, inclusiv prin Fondul pentru Modernizare și PNRR, în funcție de apelurile disponibile.

Creșterea numărului de sisteme fotovoltaice a dus și la o dezvoltare a pieței de servicii și echipamente necesare instalării și întreținerii acestora.

„Cifrele astea le vedem și noi, dar dintr-un alt unghi: în ultimul an, comenzile de echipament pentru lucru la înălțime au crescut vizibil, iar tot mai des cumpărătorul nu mai e o firmă mare de instalări, ci echipe mici, de doi-trei oameni, care montează câteva sisteme pe săptămână. Partea bună e că mulți întreabă acum de centuri și de mănuși electroizolante înainte să le ceară cineva la un control. Piața se profesionalizează de jos în sus”, spune Sorin Iftene, fondatorul Echipam.ro.

Instalarea și întreținerea panourilor fotovoltaice presupun însă și riscuri pentru lucrători, în special atunci când intervențiile se desfășoară la înălțime și în apropierea instalațiilor electrice.

Legea 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă prevede obligația angajatorilor de a asigura gratuit echipamentele individuale de protecție necesare angajaților.

După Ilfov și Timiș, cele mai mari capacități instalate de prosumatori se regăsesc în Bihor – 164,3 MW, Dolj – 155,8 MW, Cluj – 144,4 MW și Arad – 138,1 MW.

La polul opus se află Covasna, cu 36,6 MW, Tulcea – 39,3 MW și Caraș-Severin – 41,7 MW.

Pentru Timiș, însă, evoluția este una semnificativă: în numai 12 luni, județul a adăugat peste 56 MW de putere fotovoltaică instalată. În același timp, numărul prosumatorilor a crescut cu aproape 5.700.

Cifrele arată astfel că, în Timiș, acoperișurile caselor, firmelor și clădirilor s-au transformat tot mai mult în mici centrale electrice, iar energia produsă de soare a ajuns să aibă un rol tot mai important în consumul și alimentarea rețelei.

În cadrul proiectului au fost realizate lucrări de reabilitare, modernizare și extindere a clădirii școlii, precum și amenajarea și dotarea spațiilor destinate activităților educaționale.

Potrivit administrației locale, investiția a inclus modernizarea sălilor de clasă și a infrastructurii existente, extinderea spațiilor școlare, îmbunătățirea condițiilor de siguranță și confort și dotarea unității cu echipamente necesare desfășurării activităților didactice.

De lucrări s-a ocupat constructorul SC Alex-Dia SRL, iar proiectarea a fost realizată de SC Proiect AIC SRL.

Proiect început în 2020 și continuat prin noul program regional

Primul contract de finanțare pentru realizarea investiției a fost semnat în septembrie 2020, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020. Lucrările au început în noiembrie 2022.

Pentru a putea fi finalizat, proiectul a fost etapizat în vara anului 2024 și inclus în Programul Regional Vest 2021-2027, gestionat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest. În anul 2025, Consiliul Județean Timiș a intrat în proiect în calitate de partener și a contribuit cu 5 milioane de lei pentru acoperirea unor cheltuieli necesare finalizării investiției.

Proiectul a fost început în 2020, printr-un contract de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, iar lucrările au început în noiembrie 2022. În 2024, investiția a fost etapizată și inclusă în Programul Regional Vest 2021-2027, pentru a putea fi finalizată.

Simonis: „Nu ținem cont de culoarea politică a administrației”

Alfred Simonis spune că sprijinul acordat administrațiilor locale are rolul de a permite finalizarea unor investiții care, în lipsa fondurilor necesare pentru cheltuielile neeligibile sau cofinanțare, ar putea rămâne blocate.

„Nu vreau ca proiecte importante să rămână neterminate doar pentru că o comună sau un oraș nu au suficienți bani pentru a acoperi partea de cofinanțare sau cheltuielile care nu pot fi decontate din fonduri europene”, a transmis președintele CJ Timiș.

Potrivit acestuia, proiectele sunt sprijinite indiferent de culoarea politică a administrațiilor locale.

„Repet ceea ce am spus în ultimii doi ani: intervenim acolo unde sprijinul Consiliului Județean poate face diferența dintre un proiect blocat și o investiție dusă până la capăt. Pentru că nu ținem cont de culoarea politică a administrației”, a adăugat Simonis.

De la ora 19:00, sărbătoarea se mută pe Strada Primăriei, unde este pregătit un program artistic pentru toate vârstele.

Pe scenă vor urca Andreea Voica, Alexia Nicole Alb, Daria Popescu, DJ Krystel & Roboții Kara Sound, dar și membrii Ansamblului „Flori Remețene”.

Petrecerea continuă și duminică, 16 august, când scena din Remetea Mare va găzdui noi recitaluri.

Publicul îi va putea vedea și asculta pe Dumitru Teleagă Meka, Florin Boita, Slageana Marinescu, Ioana Stan și Daria Popescu.

Organizatorii îi invită pe locuitorii comunei și pe toți cei care iubesc tradițiile bănățene să participe la cele două zile de sărbătoare și să se bucure împreună de muzică, dans și atmosfera specifică rugii bănățene.

Dincolo de competiție și de peisajele spectaculoase, evenimentul are o importantă componentă caritabilă. În cele șapte ediții desfășurate până acum, comunitatea Cheile Nerei MTB & Trail Run, împreună cu Clubul Kiwanis Timișoara, a reușit să doneze echipamente medicale esențiale în valoare de peste 350.000 de lei.

La ediția din acest an, organizatorii continuă campania în sprijinul medicilor și micilor pacienți de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara. Pentru copiii diagnosticați cu malformații cardiace, echipamentele moderne necesare în Terapia Intensivă pot însemna o șansă în plus la viață.

„Fiecare bătaie de inimă pe traseu ajută o altă inimă să bată!” este mesajul care însoțește ediția din acest an.

Programul evenimentului nu este dedicat exclusiv competitorilor. Participanții pot veni împreună cu familia, iar organizatorii pregătesc și o cursă pentru copii, precum și un concert în aer liber.

Astfel, weekendul din 5-6 septembrie își propune să transforme zona Sasca Română într-un punct de întâlnire pentru sportivi, familii și iubitori ai naturii.

Fiecare participant contribuie, prin prezența sa, la susținerea cauzei caritabile.

Te poți înscrie AICI

Programul lansat de Centrul de Proiecte urmărește să ofere flexibilitate și acces rapid la finanțare, pentru inițiative care au relevanță culturală și socială pentru comunitatea locală. Bugetul total al programului este de 500.000 de lei, iar înscrierile se desfășoară continuu, până la epuizarea fondurilor disponibile, dar nu mai târziu de 21 noiembrie 2026.

Unul dintre principalele elemente ale programului este viteza de evaluare. De la momentul depunerii solicitării și până la publicarea rezultatului evaluării pot trece maximum șapte zile calendaristice.

Finanțarea poate ajunge la 50.000 de lei pentru proiectele mici și 75.000 de lei pentru proiectele mari. Solicitanții trebuie să asigure și surse complementare reprezentând minimum 5% din valoarea finanțării nerambursabile solicitate.

Fondul este destinat intervențiilor culturale care pot răspunde unor nevoi apărute într-un timp scurt. Printre obiectivele programului se află protejarea memoriei colective, apropierea comunităților și facilitarea accesului la viața culturală, dar și susținerea altor inițiative relevante pentru Timișoara.

Noul mecanism completează programele de finanțare deja existente și le oferă operatorilor culturali posibilitatea de a reacționa mai rapid la situații neprevăzute sau de a valorifica oportunități care apar pe parcursul anului.

Pot solicita finanțare:

• persoane fizice autorizate;
• întreprinderi individuale sau familiale;
• societăți comerciale;
• persoane juridice de drept privat;
• persoane juridice de drept public.

Sunt exceptate persoanele juridice de drept public aflate în subordinea Consiliului Local al Municipiului Timișoara. Pentru proiectele destinate publicului există și o condiție teritorială: activitățile trebuie să se desfășoare în Timișoara. În plus, activitatea sau activitățile principale ale proiectului trebuie să înceapă în cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitarea finanțării.

Programul vine și cu cerințe privind colaborarea dintre organizații. Pentru proiectele mici este necesară implicarea a cel puțin unui partener, în timp ce proiectele mari trebuie să aibă minimum doi parteneri. Astfel, finanțarea urmărește să susțină nu doar inițiative culturale punctuale, ci și proiecte construite prin colaborare și cu impact asupra comunității timișorene.

Aplicațiile pot fi depuse continuu, până la epuizarea bugetului de 500.000 de lei, dar nu mai târziu de 21 noiembrie 2026.