Potrivit Poliției Locale, jumătate dintre cele 158 de sancțiuni aplicate au fost avertismente, iar restul amenzi, valoarea totală a acestora ajungând la 172.200 de lei.

Printre cazurile constatate se numără o asociație de proprietari de pe strada E. Ungureanu, amendată cu 4.000 de lei după ce a lăsat un imobil din zona istorică într-o stare avansată de degradare, care reprezenta un pericol pentru trecători. Pe lângă amendă, autoritățile au dispus și punerea clădirii în siguranță.

Totodată, o asociație de pe Calea Șagului a fost sancționată cu 2.500 de lei pentru amplasarea unui sistem publicitar pe fațada clădirii fără autorizație.

O altă sancțiune a vizat o asociație de proprietari de pe strada Crivaia, care a permis executarea unor lucrări la instalația electrică din subsolul imobilului fără autorizația necesară. Pentru această abatere, a fost aplicată o amendă de 1.000 de lei.

De asemenea, o asociație de proprietari de pe strada Dr. Alexandru Martha a primit o amendă de 2.500 de lei pentru că nu a asigurat curățenia în spațiul destinat colectării deșeurilor și în jurul recipientelor.

Reprezentanții Poliției Locale Timișoara precizează că verificările sunt efectuate atât în urma sesizărilor venite din partea locatarilor, cât și în cadrul controalelor tematice desfășurate în teren.

Instituția reamintește că obligațiile prevăzute de legislație trebuie respectate de toate persoanele și de asociațiile de proprietari, pentru menținerea unui oraș sigur, curat și bine întreținut.

Un studiu realizat de cea mai mare companie de consultanță din industria băuturilor, pe un eșantion de 32.000 de persoane din cele mai importante 15 piețe de alcool la nivel mondial, arată că doar 71% dintre Baby Boomers au consumat alcool cel puțin o dată în ultimele șase luni. Cu alte cuvinte, aproape trei din zece membri ai acestei generații (29%) nu au băut deloc în această perioadă. Ponderea abstinenților a crescut cu două puncte procentuale față de acum trei ani, evoluție explicată și de înaintarea în vârstă.

În schimb, consumul de alcool în rândul Generației Z (născuți între 1996 și 2015) a crescut în ultimii trei ani. Potrivit studiului, 74% dintre tinerii care au atins vârsta legală pentru cumpărarea alcoolului au declarat că au consumat băuturi alcoolice în ultimele șase luni, față de 66% în urmă cu trei ani. Autorii studiului precizează însă că această creștere este influențată și de faptul că, între timp, mai mulți membri ai generației au ajuns la vârsta legală de consum.

Datele sugerează că Generația Z pierde astfel reputația de „generație a moderației”, o schimbare care ar putea reduce temerile producătorilor de alcool privind scăderea cererii pe termen lung.

Cea mai ridicată rată a consumului de alcool se înregistrează în rândul milenialilor (născuți între 1981 și 1996), dintre care 81% spun că au consumat alcool în ultimele șase luni. Pe locul al doilea se află Generația X (1961–1980), cu o rată de 77%.

La nivelul întregii populații adulte, media consumului este de 76%, potrivit studiului.

Deși tendința globală indică o ușoară reducere a consumului de alcool, unele piețe emergente merg în direcția opusă. În India, rata consumului în rândul persoanelor cu venituri ridicate din mediul urban a crescut de la 67% la 77% în ultimii trei ani. În China, aceeași categorie a înregistrat o creștere de la 86% la 89%.

Competiția folosește un format diferit față de cel standard din FIRST Tech Challenge, cu un teren dublu de joc și alianțe formate din câte trei roboți, în loc de două echipe. Organizatorii spun că este singurul eveniment de acest tip din Europa. Participarea este gratuită pentru echipe, iar organizatorii le asigură și cazarea.

Competiția din weekend este deschisă publicului

Meciurile și jurizările sunt programate în 18 și 19 iulie, la Sala Sporturilor „Constantin Jude” (Sala Olimpia), iar accesul publicului este gratuit. Cei interesați pot urmări roboți proiectați, construiți și programați de elevi din mai multe țări, în cadrul competiției internaționale.

În celelalte zile ale evenimentului, participanții vor lua parte la activități de socializare, vizite la universități și principalele obiective din Timișoara, precum și la sesiuni de networking.

FIRST Robotics Initiative 2026 este organizată de echipa CyberMoon a Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara. În acest sezon, echipa a câștigat European Premier Event 2026, desfășurat la Eindhoven, în Olanda, alături de UNDEFINED din Câmpina și TO GET THERE din Italia. În cadrul aceleiași competiții, CyberMoon a obținut și premiul Innovate Award – First Place.

Evenimentul este organizat cu sprijinul Universității de Vest din Timișoara, Primăriei Municipiului Timișoara, Universității Politehnica Timișoara, SCM Timișoara, Spitalului Județean „Pius Brînzeu” Timișoara, Societății de Transport Public Timișoara și al organizației Nație Prin Educație și este susținut de mai mulți parteneri.

Locuitorii din Freidorf s-au declarat nemulțumiți că ar urma să concentreze toate aceste activități în apropierea lor, invocând lipsa consultării și posibile efecte negative asupra cartierului. De cealaltă parte, operatorii au criticat regulamentul, susținând că acesta ar fi excesiv de restrictiv și că taxa anuală propusă de 1.500 de lei pe metru pătrat este prea mare, punând sub semnul întrebării legalitatea unor prevederi. Unii au avertizat că măsurile ar putea duce la închiderea afacerilor sau la litigii cu administrația locală.

Viceprimărița Paula Romocean a respins criticile și a afirmat că municipalitatea urmărește un echilibru între protejarea locuitorilor și cadrul legal existent, subliniind că soluția unei singure zone autorizate este cea mai eficientă pentru a scoate sălile de jocuri din orașul locuit. După dezbaterea publică, regulamentul urmează să fie analizat și supus aprobării consiliului local, eventual cu modificări rezultate în urma consultărilor.

;

Pe aceeași temă:

Interes maxim pentru soarta păcănelelor din Timișoara. Locuitori versus primărie versus operatori

Primăria Timișoara confirmă: vrea să mute păcănelele doar în zona Sulina. Introduce și taxe suplimentare

Cartiere „roșii” pentru păcănele, în Timișoara. Primăria le vrea departe de școli și zonele rezidențiale

În zilele de 13, 14 şi 15 iulie a.c., UNITER a organizat, la Teatrul Excelsior din București, preselecţia pentru ediția din acest an. Juriul – format din actrițele Katalin Berekméri, Ana Ciontea, Ada Lupu, Rodica Negrea și Ana Bianca Popescu – a selectat următorii concurenți pentru a participa în competiția de la Constanța:

Secţiunea Individual :

• Tudor Ioan Aron – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2026

• Ioana Cojocărescu – Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 2021

• Claudia Ene – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2018

• Otniel Floruț – Universitatea de Vest din Timișoara, 2021

• Deea Gruber – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2024

• Flavius Hudișteanu – Universitatea de Vest din Timișoara, 2026

• Răzvan Theodor Ionescu – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2022

• Alexia Matei – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2026

• Ilinca Petre Meșter – Universitatea de Arte din Târgu Mureș, 2021

• Alexia Mocănescu – Universitatea Hyperion din București, 2023

• Simona Maria Negrilă – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2018

• Filip Popescu – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2024

• Alexandra Răduță – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2018

• Georgiana Răpcianu – Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, 2020

• Gabi Sandu – Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 2023

• Georgiana Tițoiu – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2021

• Ana Maria Țidulă – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, 2024

• Teodora Nicola Zaharia – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, 2022

Secțiunea Grup:

• Aproape Crimă, adaptare după „Tom și Jerry” de Rick Cleveland, cu David Cristian – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2022, Bogdan Liscan – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2024 și Mihai Mocanu – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2023

• Hamlet Ofelia, cu Smaranda Mihalache – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, 2022 și Filip Popescu – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2024

• Medeea. Efectul Rashomon, cu Deea Gruber – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2024, Georgiana Tițoiu – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2021 și Alexandra Tofan – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2019

• Sindromul York, după „Richard al III-lea” de Shakespeare, cu Miruna Dobrotă – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2021, Nicoleta Miru-Cosma – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, 2017 și Georgiana Răpcianu – Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, 2020

Cei 25 de actori selectați pentru competiția HOP se vor reuni la Tabăra Pre-HOP de la Piatra Neamț, următoarea etapă a concursului Galei Tânărului Actor care se va desfășura în perioada 20-26 iulie.

„Actorii selectați în urma audiției vor participa la ateliere de lucru susținute de Silviu Purcărete (regizor), Vasile Șirli (muzician), Sebastian-vlad Popa (critic de teatru și scriitor), Ana Bianca Popescu (actriță), Ada Lupu (actriță), Radu Vancu (poet, prozator, eseist și traducător) și Ștefan Baghiu (scriitor, cercetător literar). Un context de networking artistic care îi va familiariza cu rigorile actoriei dincolo de mediul academic”, anunță Uniter.

Lucrări de semnalizare a circulației rutiere, întreținere, funcționare și dirijare a circulației rutiere:

În caz de vreme nefavorabilă nu vor putea fi executate unele lucrări, așa cum sunt ele prevăzute în programul zilnic de lucrări, acestea urmând a fi reprogramate;

– În cazul producerii unor evenimente rutiere lucrările de reparații și înlăturare a daunelor vor fi prioritare față de programul zilnic propus;

– În cazul primirii unor avize de lucrări cu caracter urgent acestea vor fi prioritare față de programul zilnic propus.

„Gardul delimita viitoarea zonă verde de strada Banatul și îngreuna accesul locuitorilor din cartierul Freidorf. Fiind o construcție ridicată ilegal pe domeniul public, ne așteptam ca intervenția să se desfășoare fără probleme. În plus, până astăzi nu fusese identificat beneficiarul căruia să îi fie imputate costurile demolării.

Spre surprinderea noastră, beneficiarul s-a prezentat chiar în timpul intervenției. Îl cunoșteam deja: este reprezentantul firmei care a construit fără autorizație terasa de lângă Lacul Balaurul, pe teren public. După ce am câștigat definitiv procesul în instanță, terasa a fost desființată, însă ulterior a fost construită din nou, tot fără autorizație, iar noi am fost nevoiți să o demolăm din nou. Și a doua oară am câștigat în primă instanță”, precizează reprezentanții primăriei.

Vă amintim, primăria demolase terasa extinsă ilegal de restaurantul de pe strada Lacului, deși reprezentanții instituției susțineau că au fost făcute presiuni politice. Altfel, primăria a început încă din primăvară să intervină asupra zonei din apropiere Lacului Balaurul, inițial cu o acțiune de ecologizare. Aici, un teren de două hectare va fi transformat într-un spațiu verde pentru relaxare, inițiatvă propusă și votată direct de timișoreni prin bugetarea participativă din 2023.

foto: PMT

Edificiul a fost deschis în anul 1974 și încă de atunci a funcționat ca azil de bătrâni. Aici sunt disponibile 70 de locuri, care sunt mereu ocupate. Din păcate, un loc devine vacant doar când moare un beneficiar și există o listă de așteptare. Vârstnicii găzduiți aici au între 65 și 99 de ani. Cel mai longeviv beneficiar nu mai este acum printre noi, dar a locuit aici vreme de 26 de ani.

„Au activități de timp liber. Fiecare poate să facă ce dorește. După ce servesc micul dejun își primesc medicația de la asistentele medicale. Dacă au o emisiune sau o telenovelă preferată se uită la televizor. Aproape toate camerele de două și trei locuri sunt dotate cu televizoare, la fel și sălile de zi de pe etaje. În decembrie am primit șase televizoare de la Clubul Rotary. Dar beneficiază și de servicii de kinetoterapie ori gimnastică de grup pentru diverse afecțiuni sau pur și simplu pentru menținerea stării de sănătate. Avem două animatoare socio-educative care îi stimulează să facă diverse activități mai mult pe partea de lucru de mână. Însă împreună cu psihologul pe care îl avem, îi mai provoacă și la tot felul de discuții, pentru că nu toți mai sunt apți sau mai pot să facă ceva lucrativ. De exemplu, vinerea vizionează un film împreună la cinema sau aici și apoi discută filmul”, a declarat pentru Tion Daniela Popa, șefa Căminul pentru vârstnici.

La cămin, fiecare zi înseamnă grijă, activități și încercarea de a recrea sentimentul de acasă

Elisabeta Tamaș are 79 de ani și croșetează coșuri pe care le decorează cu flori artificiale. Se află aici de aproape șapte ani și ne-a spus că „familia mea este azilul”. Îi place să meargă la film și cu vaporașul.

De asemenea, vârstnicii ies în curte sau în parcul de vizavi, joacă șah, rummy, iar cei care sunt deplasabili și nu au probleme precum demență sau Alhzeimer merg singuri în oraș.

Fiecare senior găzduit aici plătește 60% din pensie, iar diferența este acoperită de familie, însă acest lucru nu se întâmplă în cazul bătrânilor abandonați de rude.

„Avem cantina noastră proprie în curte. Gătim trei mese pe zi inclusiv desert, le oferim și fructe. Avem spălătorie proprie, călcătorie. Ei își primesc hainele împăturite. Avem un medic cu care am încheiat o convenție de colaborare, iar lunea vine la cabinetul medical și îi consultă. De asemenea, avem convenții și cu alți doctori specialiști și cinci asistente medicale angajate”, a precizat psihologul Daniela Popa.

Una dintre acestea este Claudia Hășmășan, care lucrează aici de nouă ani ca asistent medical principal. Ne-a spus că munca cu seniorii este foarte frumoasă, alteori este foarte solicitată, depinde de fiecare beneficiar în parte.

„Fiecare este cu diagnosticul lui și atunci încercăm să ne adaptăm situației din ziua respectivă și simptomelor pe care le prezintă. Și noi suntem, la rândul nostru, obligați, în ghilimele, să ne adaptăm după cum se manifestă ei. Încercăm să oferim o adaptare emoțională, cât și fizică, să simtă acel sentiment de acasă. Mulți dintre ei încă mai au familii și atunci este dreptul dânșilor să afle tot ceea ce se întâmplă aici sau când este chemată ambulanța ori când prezintă altă simptomatologie. Este foarte solicitantă, câteodată, munca pentru asistență medicală, în funcție de fiecare beneficiar, este diferită. Ei au diagnosticele foarte accentuate”, a spus pentru Tion Claudia Hășmășan, asistent medical principal.

Majoritatea, cam peste 80%, prezintă demență.

„Dar suntem atașați de ei pentru că dacă nu ar exista acest atașament, nu s-ar simți în largul lor, nu s-ar simți că sunt iubiți de noi, nu s-ar simți că sunt respectați. Și atunci încercăm să oferim respectul și confortul nostru, ca ei să simtă acest lucru. Fiecare coleg în parte, de pe fiecare ramură, își aduce contribuția atât cât poate. Sunt zile când poate nici noi nu mai putem atât de mult cât ne-am dori, dar ei sunt mai îngăduitori cu noi. Faptul că spun o vorbă bună și pe noi, la rândul nostru, ne încurajează”, ne-a mai spus cadrul medical.

În fiecare noapte există angajați de serviciu care îi supraveghează pe vârstnici, prin rotație.

Căminul de vârstnici Inocențiu Klein

Între prietenii, mici neînțelegeri și gesturi de solidaritate, viața merge mai departe

În ciuda strădaniei personalului, apar nemulțumiri diverse, care nu țin însă de angajați. De exemplu, în timpul Campionatului Mondial de Fotbal, un bătrân a reclamat că este nemulțumit de volumul prea mare al televizorului din cameră la care cei doi colegi urmăreau meciurile. Altul s-a plâns de mirosul cremei reumatismale folosită de colegul de cameră. Unul vrea geamul deschis, altul îl vrea închis. Psihologul Daniela Popa le-a explicat că la cămin este ca la internat.

Căminul pentru persoane vârstnice „Inocențiu Micu Klein” se bazează și pe donații, mai ales de Paște și de Crăciun. De asemenea, mai mulți oameni din comunitate organizează aici parastase în amintirea celor dragi și le oferă bătrânilor o masă caldă gătită în bucătăria proprie, cozonac și prăjituri, chiar și haine. Vârstnicii sunt vizitați de copii de la grădinițe și școli și de reprezentanți ai diferitelor culte.

Prin intermediului proiectului HEARTS: HEalthy Aging care Resources and pracTiceS (Resurse și practici de îngrijire pentru îmbătrânirea sănătoasă), derulat de Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, împreună cu Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara și Spitalul Hódmezővásárhely din Makó din Ungaria, căminul a primit dotări importante. Este vorba despre 25 de paturi electrice, noptiere, scaune rulante, scaune de baie, cârje și cadre.

Când părăsesc această lume, vârstnicii de aici au parte de o înmormântarea creștinească și toată rânduiala, începând de la firma de pompe funebre și până la înhumarea care se face, în general, la Cimitirul din Calea Buziașului. Puțini beneficiari au locuri cumpărate în alte cimitire.

La aproape 99 de ani, decanul de vârstă al căminului vrea să-și sărbătorească centenarul

Pavel Hegheș s-a născut în satul Munar, comuna Secusigiu, județul Arad și va împlini 99 de ani în 11 septembrie, iar marea sa dorință este să ajungă la aniversarea de un secol. Starea sa de sănătate este una bună, ia o singură pastilă pentru circulație și ne-a spus că dacă nu l-ar durea piciorul ar merge la discotecă.

A venit la cămin în urmă cu trei ani și jumătate alături de cea de-a doua soție, alături de care a petrecut 28 de ani, și care a decedat între timp. Avea Alhzeimer.

Cu prima soție a stat 49 de ani și are un fiu stabilit în Germania de 40 de ani, altul la Timișoara, o nepoată și trei strănepoți.

Întrebat care este secretul longevității, acesta ne-a răspuns: „multă muncă. Am lucrat în multe locuri, la fabrica de vagoane, la Gostat, la autobuze aici în Timișoara am fost mecanic auto. Lucram în groapă”.

Cunoaște România în lung și-n lat, a făcut de două ori turul țării cu mașina și a petrecut numeroase concedii în diverse zone.

Cele mai plăcute amintiri le are din timpul unei excursii făcute cu soția în Germania, mai precis în Munții Pădurea Neagră, unde izvorăște Dunărea, și la Lacul Bodensee, precum și la Europa Park.

„Singurul secret este să nu abuzezi în viață niciodată de nimic. Eu am băut, nu spun că n-am băut, am crescut cu băutură. Tata a avut pomi, livezi, la noi nu se termina țuica. Și am băut atunci când am avut nevoie, când am simțit să beau o gură de țuică. Am fumat, dar m-am lăsat când am văzut că nu e bun. Trebuie să știi totdeauna când trebuie să faci orice. Ăsta-i tot secretul în viață. Abuzul distruge sănătatea”, ne-a mai spus Pavel Hegheș.

Discuția s-a împărțit în două: pe de o parte, pe nemulțumirile locuitorilor din zonă; de de altă parte, pe nemulțumirile agenților economici din acest sector de activitate.

Locuitori versus primărie

Cele mai multe comentarii au venit din partea locuitorilor din cartierul Freidorf, speriați că toată activitatea din acest sector se va muta în zona lor. Aceștia spun că zona nu este atât de „nelocuită” și „industrială” pe cât spune primăria. Locuitorii au cerut interzicerea completă a jocurilor de noroc sau, cel puțin, alegerea unei alte zone.

„Pe strada Sulina sunt case, sunt blocuri cu familii și cu copii. Deci nu spuneți că nu sunt case. Chiar vă rog să mergeți acolo și o să vedeți”, a spus unul dintre locuitorii din zonă, care a contestat argumentul administrației că activitatea ar urma să fie mutată într-o zonă industrială.

Un alt participant la dezbatere a susținut că Freidorful este tratat drept „groapa de gunoi” a orașului și a cerut abandonarea proiectului. „Nu avem nevoie de droguri și păcănele. Ajutați-ne, nu ne îngropați! Prin ceea ce faceți nu faceți decât să crească criminalitatea”, a afirmat acesta.

Au existat și voci care au cerut măsuri și mai radicale. „Eu pledez pentru desființarea jocurilor de noroc. Este cel mai sănătos. Nu ne trebuie. Investiți în ceva bun pentru populație, nu este o activitate necesară oamenilor”, a spus o participantă.

În replică, reprezentanții Primăriei Timișoara au explicat că au analizat mai multe variante și că porțiunea aleasă de pe strada Sulina este cea mai potrivită din punct de vedere urbanistic. Totodată, aceștia au precizat că regulamentul vizează doar o parte a străzii și au admis că soluția propusă nu mulțumește pe nimeni. „Nu-i o soluție fericită. Nu sunt fericiți locuitorii, cei cu jocurile de noroc nu sunt nici ei fericiți cu această soluție”, a explicat viceprimărița Paula Romocean.

În sprijinul locuitorilor au venit și reprezentanți ai partidului SENS, care la rândul lor au cerut interzicerea completă a sălilor de jocuri de noroc.

Operatori versus primărie

Pe de altă parte, au luat cuvântul atât angajați, cât și reprezentanți din conducerea agențiilor de pariuri și păcănele. Operatorii susțin că există mai multe lacune legislative cu privire la jocurile de noroc, iar interzicerea sau limitarea locațiilor fizice ar duce doar la explozia fenomenului în online, în timp ce angajații se tem că nu își vor putea găsi altceva de muncă.

„Sălile de joc reprezintă locul de muncă pentru mii de oameni. Cum o să ne descurcăm noi dacă rămânem fără locuri de muncă?”, a întrebat o angajată din industrie.

La rândul lor, reprezentanții operatorilor au cerut o perioadă de tranziție, argumentând că firmele au nevoie de timp pentru obținerea autorizațiilor și amenajarea noilor spații. „Scopul nu ar trebui să fie mutarea jocurilor de noroc în online, ci reducerea efectivă a riscurilor”, a susținut unul dintre consultanții din domeniu.

Un alt reprezentant al industriei a avertizat că limitarea sălilor fizice nu va reduce fenomenul, ci îl va muta în mediul online. „Nu se închide absolut nimic din punctul de vedere al participării la joc. Din contră, ele sunt accentuate, iar comunitatea locală va resimți un gol financiar”, a spus acesta.

Reprezentanții primăriei, însă, spun că legislația nu permite acordarea unei perioade de tranziție și au insistat că scopul regulamentului este reducerea impactului social al jocurilor de noroc și protejarea copiilor și a persoanelor vulnerabile, nu afectarea unei anumite industrii.

„Soluția simplă” și de ce nu era bună

Primăria a invitat mai mulți specialiști și reprezentanți ai societății civile – printre care prof. univ. dr. Mihai Gafencu și lector univ. dr. Mugur Ciumăgeanu – care să îi apere punctul de vedere și să vorbească despre pericolele dependenței de jocuri de noroc. În discuții au intervenit când aceștia, când viceprimărița Paula Romocean, dar, până la urmă, concluzia a fost că decizia le va aparține consilierilor locali.

„Soluția simplă pentru noi, evident, ar fi fost probabil să interzicem de tot jocurile de noroc și, emoțional, acesta este primul impuls. Dar vă dau un exemplu pe care îl puteți studia cu toții: Albania, care în 2019 a interzis total jocurile de noroc și ulterior a revenit asupra deciziei, tocmai pentru că aceasta a dus la creșterea jocurilor la negru și la desfășurarea acestor activități într-un mediu care nu poate fi controlat, în care au acces minorii și persoanele autoexcluse și în care se ajunge la șantaje și tot felul de alte probleme. (…)

Nu am ales porțiunea de pe strada Sulina – pentru că nu vorbim de un cartier, ci de o porțiune a unei străzi, de altfel una mică – pentru că este în Freidorf și nici desconsiderând cetățenii din zonă. Am ales-o pentru că este o zonă cu obiective industriale și, așa cum au spus și alții care au fost acolo, este destul de greu accesibilă, în special pentru tineri și copii, pentru că nu există transport în comun. Mallul este, într-adevăr, aproape, dar este dincolo de liniile de cale ferată și nu putem compara accesibilitatea acestei locații cu cea a altor zone din oraș.

Am ascultat părerea celor care locuiesc în zonă. Evident că nimeni nu este mulțumit: nu sunt mulțumiți reprezentanții industriei jocurilor de noroc, care și-ar dori o zonă pregătită pentru relocare, și nu sunt mulțumiți nici locuitorii. Acum, nu se poate împăca și capra, și varza, dar eu cred că este o decizie pe care consiliul local o va analiza cu atenție”, a concluzionat Romocean.

Dezbaterea poate fi urmărită integral AICI:

;

Vă amintim, Primăria Timișoara a anunțat încă din martie că intenționează să înființeze un fel de „cartier roșu”, singura zonă din oraș în care să fie permise activitățile de jocuri de noroc. Ulterior, în mai, a fost anunțată și zona aleasă – strada Sulina. Au apărut încă de atunci și nemulțumiri, locuitorii adresând chiar și o petiție municipalității.

În urmă cu o săptămână, municipalitatea confirma intenția de a muta jocurile de noroc în zona Sulina, atunci fiind și publicat proiectul de hotărâre. Acesta poate fi consultat AICI.

„Eu vreau să vă spun că de când am început să mă iau de ei, am reacții favorabile chiar la ei în fief. Publicul nostru, cel pe care îl avem încă, sau cel care a migrat spre AUR, se răcorește la orice atac la adresa sectanților. Și mă gândesc că vrem să recuperăm ceva de la AUR!”, ar fi spus Simonis, potrivit imaginilor difuzate de Antena 3 CNN.

Mesajul face referire la USR și la Timișoara, iar Dominic Fritz a venit cu o replică pe rețelele sociale.

„Zice Fredi Simonis că de când a început să se ia de USR (cuvântul magic: galoșii!) are reacții favorabile. Eu am reacții favorabile de când s-au văzut rezultatele administrației mele. Terenuri și clădiri recuperate, fonduri europene de aproape 500 milioane de euro, stadionul va fi gata în curând”, a transmis primarul Timișoarei.

foto: Facebook/Dominic Fritz

Schimbul de replici vine în contextul tensiunilor tot mai accentuate dintre PSD Timiș și administrația USR a municipiului Timișoara, pe fondul unor dispute politice care s-au intensificat în ultimele luni. Printre altele, apăruse și discuția cu „galoșii”, Simonis criticând modul în care se îmbracă – sau mai bine spus, se încalță – useriștii, episod ajuns viral inclusiv la nivel național și în urma căruia liderul PSD a primit mai multe remarci negative.

UPDATE. Replica lui Simonis

Într-un stil la fel de sarcastic ca cel al lui Fritz, la scurt timp de la postarea primarului, a venit și o replică din partea președintelui CJT. Pe scut, spune că nu vrea să intre în polemică.

„Dominic, apropo de postarea ta de acum câteva minute… De când am câștigat mandatul de președinte al Consiliului Județean Timiș încerci să te cerți cu mine. N-am să accept nici de data asta. În schimb, dacă vrei să discutăm despre proiectele Timișoarei și ale Timișului, despre cum să le susținem împreună, sunt aici. Dau tot eu cafeaua.

PS: ai uitat să spui ca stadionul Lego se face și cu banii CJT”, a scris Simonis.