Nemulțumită de oferte – cele depuse au fost „neconforme”, spun reprezentanții PMT –, primăria a anulat procedura, iar acum a lansat alta nouă.

„Primăria Municipiului Timișoara relansează licitația pentru proiectarea și construirea unei noi creșe pe strada Ion Ionescu de la Brad. Investiția municipalității răspunde nevoii familiilor tinere din zona de nord a orașului și va avea o capacitate de 29 de locuri pentru copii cu vârste între 3 luni și 3 ani.

Noua creșă va avea trei niveluri și va include săli pentru grupele de copii, dormitoare, spații pentru servirea mesei și grupuri sanitare adaptate nevoilor celor mici. Proiectul Primăriei Timișoara prevede și spații dedicate îngrijirii copiilor, precum un cabinet medical și un izolator, bucătărie, spălătorie, dar și zone dedicate educatorilor și îngrijitorilor.

În exterior, va fi amenajată o curte pentru activități în aer liber, cu zone de joacă și relaxare, pergole pentru umbră și alei pietonale. De asemenea, vor fi amenajate 9 locuri de parcare, iar clădirea va fi accesibilă și persoanelor cu dizabilități”, precizează reprezentanții primăriei.

Investiția are o valoare de aproximativ 6,3 milioane de lei, fără TVA – peste 7,5 milioane de lei sau aproape 1,5 milioane de euro, cu TVA –, iar lucrările ar trebui să dureze 15 luni, incluzând atât etapa de proiectare, cât și execuția propriu-zisă. Firmele interesate pot depune oferte până pe 28 septembrie, AICI.

Creșa din Ciarda Roșie, în cam aceeași situație

Vă amintim, în 2021, contractul fusese atribuit la a doua încercare singurei firme înscrise – BTTC Construct, care venise cu o ofertă de 6,6 milioane de lei. Aceasta, însă, nu s-a ținut de treabă, ia înțelegerea a fost reziliată. În noiembrie, la momentul recepției noii creșe din zona Bucovina, primarul Domini Fritz spunea că la creșa din Lipovei, la fel ca la cea de pe strada Cocea, deși contractele au fost semnate la începutul mandatului său, lucrările nu au avansat mai mult de 20-25%.

A treia licitație a fost lansată până la urmă pe 30 decembrie 2025. Au fost înscrise patru oferte, însă, până la urmă, toate au fost „neconforme”, au concluzionat oamenii din primărie.

Altfel, recent, Primăria Timișoara a lansat și licitația pentru continuarea lucrărilor la creșa din cartierul Ciarda Roșie, investiție prin care vor fi disponibile 38 de locuri. Pentru aceasta, este estimat un cost de 7,3 milioane de lei, fără TVA.

„Spitalul Universitar de Urgență București confirmă că, miercuri, un medic rezident care desfășura un stagiu de pregătire în cadrul unității noastre a decedat în urma unui act suicidar.

Circumstanțele și cauzele producerii acestui tragic eveniment sunt în atenția autorităților competente. Din respect pentru familia îndoliată, spitalul nu va face alte comentarii”, au transmis reprezentanții spitalului.

Poliția și Parchetul anchetează cazul

Potrivit Poliției Capitalei, victima este un bărbat de aproximativ 28 de ani. La fața locului au intervenit polițiști și un echipaj de prim ajutor, însă, în ciuda manevrelor de salvare, medicii au declarat decesul.

Din primele verificări, bărbatul s-a aruncat de la un etaj al unității medicale.

„La fața locului s-au deplasat cu operativitate polițiști din cadrul subunității care au delimitat și au asigurat zona. De asemenea, și un echipaj de prim ajutor aflat în proximitate a intervenit pentru salvarea bărbatului. În pofida eforturilor depuse de medici, aceștia au declarat decesul bărbatului, în vârstă de aproximativ 28 de ani. În urma verificărilor efectuate, a reieșit faptul că persoana în cauză s-ar fi precipitat de la un etaj superior. Cazul urmează să fie preluat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București, împreună cu Serviciul Omoruri”, a transmis Poliția Capitalei.

Trupul neînsuflețit urmează să fie transportat la Institutul Național de Medicină Legală pentru necropsie. Ancheta urmează să stabilească circumstanțele și cauzele exacte ale decesului.

Ce prevede acum legea pentru admiterea din 2027

Potrivit Legii învățământului preuniversitar adoptate în 2023, liceele vor putea organiza, începând cu admiterea din 2027, un concurs propriu pentru cel mult 50% dintre locurile disponibile în clasa a IX-a.

Concursul este separat de Evaluarea Națională. Rezultatul obținut la Evaluarea Națională va continua să conteze pentru admiterea obișnuită, iar liceele care aleg să organizeze propriul concurs vor stabili, prin hotărârea consiliului de administrație, modul de organizare și criteriile de admitere.

Ministerul Educației a pus în consultare publică proiectul de ordin, metodologia-cadru și calendarul pentru admiterea în anul școlar 2027-2028. Consultarea publică este programată să se încheie pe 24 august, iar documentele aflate acum în dezbatere nu reprezintă forma finală a regulilor.

Proiectul prevede că liceele stabilesc disciplinele pentru concurs, din combinații de câte trei discipline corespunzătoare profilurilor, precum și ponderea rezultatului concursului în media finală de admitere. Metodologia nu stabilește în proiect un procent minim sau maxim pentru această pondere.

Subiectele concursului ar urma să fie unice la nivel național și elaborate de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. În schimb, organizarea efectivă a concursului și criteriile de admitere sunt stabilite la nivelul fiecărui liceu, în limitele prevăzute de lege și metodologie.

Ce probleme au fost ridicate în legătură cu metodologia

Analiza proiectului de metodologie publicată de Edupedu.ro a identificat mai multe diferențe între garanțiile prevăzute pentru alte probe de admitere și cele incluse pentru concursul separat.

Pentru concursul suplimentar nu este prevăzută în mod explicit supravegherea video și audio a sălilor. De asemenea, proiectul nu menționează anonimizarea lucrărilor înainte de corectare și nici nu precizează că lucrările contestate trebuie evaluate de alte cadre didactice decât cele care le-au corectat inițial.

O altă problemă semnalată privește componența comisiilor. Potrivit proiectului, comisia de admitere este condusă de directorul sau directorul adjunct al liceului, iar evaluarea probelor este realizată de cadre didactice desemnate de unitatea de învățământ. Pentru supraveghere sunt prevăzuți câte doi profesori pentru fiecare sală, fără ca proiectul să stabilească în mod explicit că aceștia trebuie să provină dintr-o altă unitate de învățământ.

În articolele care reglementează concursul separat nu apare nici o interdicție explicită privind participarea în comisii a profesorilor care au rude sau afini printre candidați, deși asemenea prevederi există pentru proba de verificare a cunoștințelor de limbă modernă pentru clasele bilingve.

De asemenea, proiectul prevede că rezultatele contestațiilor sunt soluționate în aceeași unitate de învățământ în care a fost susținut concursul, fără să precizeze că evaluarea trebuie făcută de alte cadre didactice decât cele care au corectat inițial lucrările.

Aceste prevederi au fost criticate de Edupedu.ro din perspectiva riscului de fraudă și de conflict de interese. În același timp, documentul aflat în consultare poate fi modificat înainte de forma finală.

Ministrul Educației spune că legea a fost adoptată în 2023

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a susținut că Ministerul nu a introdus acum concursul separat și că aplicarea acestuia rezultă din legea adoptată de Parlament în 2023.

„Personal, nu mă consider un susținător al concursului separat de admitere în liceu. Nu pot spune nici că sunt împotrivă pentru că există și anumite argumente rezonabile în această privință. Însă, ca ministru, părerile mele personale contează mai puțin în fața unor prevederi legale”, a transmis ministrul.

Dimian a explicat că legea oferă liceelor posibilitatea, nu obligația, de a organiza concursul și că Ministerul are responsabilitatea de a elabora subiectele și de a stabili data concursului. În ceea ce privește organizarea și criteriile de admitere, acestea sunt stabilite prin hotărârea consiliului de administrație al liceului care decide să folosească această posibilitate.

Ministrul a spus însă că ar prefera ca liceele să nu se grăbească să introducă examenul și a indicat posibilitatea unui program pilot pentru un număr limitat de colegii.

Ulterior, astăzi, pe 19 august, poziția sa a devenit mai clară în privința unei eventuale amânări. Dimian a anunțat că, în urma discuțiilor cu parlamentari din mai multe partide, consideră că ar putea exista o majoritate pentru prorogarea termenului de aplicare.

„Am discutat în această săptămână cu mai mulți parlamentari, de la diverse partide parlamentare, și cred că se poate constitui o majoritate parlamentară în jurul inițiativei de prorogare a termenului de aplicare a acestei prevederi legale, timp în care se poate stabili, cu răbdare și prin dialog constructiv, calea de urmat. Mulțumesc, în special, doamnei deputat Raluca Turcan care s-a oferit să inițieze acest demers parlamentar”, a spus acesta.

Două proiecte de lege propun amânarea

Tot astăzi, deputata PNL Raluca Turcan a anunțat că a depus un proiect de lege prin care aplicarea concursului separat de admitere ar urma să fie amânată cu patru ani.

Propunerea urmărește ca schimbarea să nu se aplice elevilor care intră acum în clasa a VIII-a, ci unei generații care intră în clasa a V-a, astfel încât elevii și părinții să aibă mai mult timp pentru a cunoaște și dezbate o eventuală modificare a sistemului de admitere.

Turcan a spus că își dorește ca proiectul să fie dezbătut rapid în sesiunea extraordinară a Parlamentului și că există posibilitatea ca acesta să fie adoptat săptămâna viitoare, dacă există voință politică.

„Proiectul este scris, intenționez să-l depun astăzi. Aș dori să mai strâng semnături și de la colegi de la alte partide. Aș dori să-l dezbatem rapid în sesiunea extraordinară, pentru că anul școlar stă să înceapă și toată lumea este extrem de îngrijorată cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla la finalul acestui an școlar pentru copiii care dau Evaluarea Națională”, a declarat Raluca Turcan pentru Edupedu.ro.

Tot pe 19 august, un al doilea proiect a fost depus la Camera Deputaților, de Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ. Acesta propune o amânare cu doi ani, nu cu patru.

Ghigiu a criticat proiectul de metodologie și a susținut că schimbarea regulilor atât de aproape de momentul aplicării ar crea incertitudine pentru elevi și părinți. El a indicat în special lipsa supravegherii video, dar și aspectele legate de corectarea lucrărilor, contestații și organizarea probelor.

„Este cea mai bună soluție în acest moment. Nu se schimbă regulile jocului pentru copiii care sunt deja în gimnaziu, iar sistemul câștigă timpul necesar pentru o dezbatere reală, cu părinții, cu profesorii, cu elevii și cu specialiștii în educație la aceeași masă”, a transmis Mihai Ghigiu.

Ce se întâmplă mai departe

În acest moment, concursul separat de admitere nu este anulat și nici amânat. Legea în vigoare prevede aplicarea sa începând cu admiterea din 2027, iar Ministerul Educației a pus deja în consultare proiectul de metodologie.

Pentru ca termenul să fie amânat, unul dintre proiectele de modificare a legii trebuie adoptat de Parlament și promulgat.

Diferența dintre cele două propuneri este perioada de amânare: Raluca Turcan propune patru ani, în timp ce Mihai Ghigiu propune doi ani. Până la o eventuală modificare a legii, Ministerul continuă procedura pentru stabilirea regulilor admiterii din 2027, iar consultarea publică a proiectului de metodologie se încheie pe 24 august.

Prin urmare, pentru elevii care intră în clasa a VIII-a în anul școlar 2026-2027, situația nu este încă definitivă, ei ar putea susține în 2027 doar Evaluarea Națională, dacă Parlamentul adoptă o amânare, sau, dacă legea rămâne neschimbată, ar putea avea și posibilitatea de a candida la concursurile separate organizate de anumite licee, pentru cel mult jumătate dintre locurile acestora.

Pentru Madonna, nominalizările vin în contextul proiectului „CONFESSIONS II – THE FILM”. Artista concurează inclusiv la două dintre cele mai importante categorii ale galei, Videoclipul Anului și Artistul Anului, în timp ce piesa „Bring Your Love” este nominalizată la Cântecul Anului.

Performanța are o semnificație specială pentru Madonna. Este prima dată din 1998 când artista conduce clasamentul nominalizărilor la VMAs. În 1998, Madonna a primit nouă nominalizări și a câștigat trofeul pentru Videoclipul Anului, cu celebrul „Ray of Light”.

De-a lungul carierei sale, artista a adunat deja 20 de trofee MTV Video Music Awards și a primit, în 1986, prestigiosul Video Vanguard Award. La peste patru decenii de la debutul carierei, Madonna demonstrează astfel că rămâne una dintre figurile definitorii ale culturii videoclipului muzical.

Pe locul al doilea în clasamentul nominalizărilor se află Taylor Swift, cu nouă șanse la trofeu.

Artista este nominalizată inclusiv pentru „The Fate of Ophelia”, iar gala din acest an îi poate aduce o nouă bornă importantă în palmares. Swift are în prezent același număr de trofee VMAs câștigate ca Beyoncé: 30.

Ariana Grande și Sabrina Carpenter ocupă următoarele poziții, cu câte șapte nominalizări.

Sabrina Carpenter are, asemenea Madonnei, nominalizări în toate cele trei categorii majore: Videoclipul Anului, Artistul Anului și Cântecul Anului.

Clasamentul artiștilor cu cele mai multe nominalizări continuă cu Bruno Mars, Zara Larsson și PinkPantheress, fiecare cu câte cinci nominalizări.

LISA, artista grupului BLACKPINK, are patru nominalizări, în timp ce Tate McRae și Shakira au câte trei.

Fanii își pot vota favoriții

Publicul are un rol important în stabilirea câștigătorilor. Votarea este deschisă pentru 13 categorii și poate fi făcută online până pe 25 septembrie, ora 18:00 ET.

Excepție face categoria Cel mai bun artist debutant, pentru care votarea va continua până în timpul transmisiunii live.

Fanii vor beneficia și de o perioadă specială de „Power Hour”, între orele 13:00 și 14:00 ET, în perioada 20 august – 24 septembrie. În acest interval, voturile disponibile pentru fiecare categorie vor fi dublate.

Ceremonia MTV Video Music Awards 2026 este programată pentru duminică, 27 septembrie, la Peacock Theater din Los Angeles. Gala va fi transmisă live în Statele Unite de CBS și MTV și va fi disponibilă pe Paramount+. Evenimentul este programat între 19:30 și 21:30 ET, respectiv 16:30–18:30 PT.

Cine sunt artiștii cu cele mai multe nominalizări
Madonna – 11 nominalizări
Taylor Swift – 9
Ariana Grande – 7
Sabrina Carpenter – 7
Bruno Mars – 5
Zara Larsson – 5
PinkPantheress – 5
LISA (BLACKPINK) – 4
Tate McRae – 3
Shakira – 3

Prin hotărârea aprobată în plenul CJ Timiș, cele 26 de unități administrativ-teritoriale devin membri cu drepturi depline ai TRANSTIMIȘ, după ce consiliile lor locale au aprobat anterior aderarea.

Lista cuprinde comunele Ghilad, Bucovăț, Checea, Nițchidorf, Giera, Peciu Nou, Iecea Mare, Remetea Mare, Cenad, Teremia Mare, Periam, Pesac, Tormac, Giulvăz, Comloșu Mare, Tomnatic, Gottlob, Lovrin, Sacoșu Turcesc, Liebling, Beba Veche, Lenauheim, Livezile și Banloc, precum și orașele Jimbolia și Recaș.

Aderarea extinde aria în care TRANSTIMIȘ poate organiza servicii publice de transport județean, iar noile localități vor putea beneficia de aceste servicii.

Pentru locuitori, însă, hotărârea de astăzi nu înseamnă că există deja un program concret de circulație. Nu au fost anunțate prin această decizie orele la care vor circula autobuzele, frecvența curselor sau data de la care vor începe noi curse pentru cele 26 de localități.

Cu alte cuvinte, aderarea la TRANSTIMIȘ este un pas necesar pentru extinderea transportului, dar detaliile pe care le așteaptă călătorii, precum trasee, ore și data începerii curselor, trebuie stabilite ulterior.

TRANSTIMIȘ vs. SMTT, două opțiuni care au generat discuții

Extinderea de acum vine și în urma schimbărilor produse anul acesta în sistemele de transport din județ. Pe de o parte se află TRANSTIMIȘ, asociația de transport județean în care este membru Consiliul Județean Timiș. De cealaltă parte este SMTT, asociația de transport metropolitan a Primăriei Timișoara, prin care localitățile membre sunt conectate la rețeaua STPT.

Cea mai mare dispută din acest an a fost legată de Giroc, unde comuna a ales inițial TRANSTIMIȘ, iar transportul a ajuns ulterior în centrul unor nemulțumiri privind condițiile oferite, traseele și respectarea orarelor.

În luna mai, președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, a anunțat că TRANSTIMIȘ se retrage din Giroc, după ce varianta oferită de SMTT a devenit mai avantajoasă pentru administrația locală. Transportul dintre Timișoara, Giroc și Chișoda a fost astfel preluat de STPT, începând din 17 august.

Otelec a făcut alegerea inversă

În alte cazuri, alegerea între cele două sisteme a avut un parcurs diferit. Comuna Otelec a renunțat, tot anul acesta, la colaborarea cu SMTT și a intrat în TRANSTIMIȘ.

În acest caz, administrația locală a invocat, printre altele, costurile mai mici, traseele considerate mai convenabile și orarele adaptate nevoilor navetiștilor. După trecerea la TRANSTIMIȘ, linia metropolitană M39 a fost scurtată și a rămas până la Foeni, fără să mai ajungă la Otelec.

Accidentul s-a produs în jurul orei 9.30, la intersecția bulevardelor Liviu Rebreanu și Sudului. Din primele verificări ale polițiștilor, un șofer în vârstă de 53 de ani circula pe bulevardul Liviu Rebreanu, iar în momentul în care a ajuns la intersecție l-a agățat pe bărbatul care se afla pe trotinetă.

Potrivit polițiștilor, bărbatul de 47 de ani se angajase în traversarea drumului pe trecerea pentru pietoni. În urma impactului, acesta a fost rănit și transportat la spital pentru îngrijiri medicale.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă și continuă cercetările pentru a stabili exact cum s-a produs accidentul și cine este vinovat.

Traseul poate fi început din orice punct, însă propunerea pornește din Băile Herculane, una dintre cele mai cunoscute stațiuni balneare din România.

Ziua 1 – Băile Herculane, începutul aventurii

Prima zi este dedicată acomodării cu una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din România și din sud-estul Europei. Băile Herculane are o istorie îndelungată, iar arhitectura imperială, vechile băi austriece și vestigiile romane amintesc de perioada în care stațiunea era una dintre destinațiile preferate ale aristocrației europene. După cazare, turiștii pot face o plimbare prin centrul stațiunii, apoi se pot relaxa la una dintre piscinele cu apă termală sau la celebrele cădițe.

Ziua 2 – Drumeții în Parcul Național Domogled – Valea Cernei

A doua zi este rezervată naturii. Parcul Național Domogled – Valea Cernei oferă numeroase trasee, de la plimbări accesibile până la drumeții mai solicitante. Printre variante se numără traseele spre Crucea Albă și Vârful Domogled, de unde pot fi admirate panorame spectaculoase asupra Văii Cernei. Pentru cei care vor o aventură de dificultate medie, pot fi alese traseele către Cascada Vânturătoarea sau Cheile Țăsnei. Iubitorii de trasee mai lungi pot opta pentru Vârful Arjana, Dobraia sau Crovurile. O alternativă pentru cei pasionați de ciclism este traseul pe Valea Cernei, spre Lacul Prisaca, Cheile Corcoaiei și, în funcție de condiții și pregătire, până la Lacul Iovanu.

Ziua 3 – Cazanele Dunării și Orșova

Din Valea Cernei, traseul continuă spre Orșova, poarta de intrare către Parcul Natural Porțile de Fier. Una dintre opririle obligatorii este la chipul lui Decebal, sculptat în stâncă, după care aventura continuă pe Dunăre, cu o plimbare cu barca. Cazanele Mici și Cazanele Mari, Peștera Ponicova și Tabula Traiana sunt doar câteva dintre obiectivele care pot fi admirate de pe apă. Pentru cei care preferă drumețiile, traseele spre Ciucarul Mic sau Ciucarul Mare oferă unele dintre cele mai spectaculoase panorame asupra Cazanelor Dunării. Zona Golfului Dubova poate fi explorată și cu bicicleta.

Ziua 4 – Clisura Dunării și cazare în zona Sichevița – Gornea

Itinerariul continuă de-a lungul Dunării, spre Moldova Nouă, prin una dintre cele mai spectaculoase zone ale Banatului. Pentru cazare este recomandată zona Sichevița – Gornea. Fiind în apropierea Dunării, meniul include și pește proaspăt.

Ziua 5 – O zi în plus pentru Clisura Dunării

Clisura Dunării merită mai mult decât o singură zi. A cincea zi poate fi dedicată explorării obiectivelor rămase. Printre experiențele propuse se află o excursie spre Insula Ostrov, un loc cunoscut pentru caii sălbatici, precum și o oprire la Cetatea Coronini. Pentru iubitorii de natură, cascadele Burăul Mare și Moldevița sunt două dintre obiectivele mai puțin cunoscute, dar spectaculoase ale zonei. O altă experiență este reprezentată de priveliștile de la Cracul Rolului și Culmea Văradului, în apropiere de Sfânta Elena, sat cu o puternică moștenire a comunității cehe.

Ziua 6 – Ochiul Beiului și Cheile Nerei – Beușnița

De la Dunăre, traseul intră într-o altă zonă spectaculoasă a Banatului Montan: Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița. Prima oprire poate fi la Ochiul Beiului, unul dintre cele mai cunoscute lacuri naturale din regiune, cu apă limpede și nuanțe spectaculoase de turcoaz. Urmează Cascada Văioaga, iar în perioadele cu precipitații poate fi admirată și Cascada Beușnița. În perioadele secetoase, debitul acesteia poate fi foarte redus. Pentru iubitorii de drumeții, Cheile Nerei oferă trasee spectaculoase, inclusiv variante către Lacul Dracului. O altă opțiune este Cascada Șușara, o destinație potrivită pentru o drumeție de câteva ore.

Ziua 7 – Călătorie cu trenul pe ruta Oravița – Anina

Ziua a șaptea aduce o experiență diferită. Traseul continuă cu una dintre cele mai spectaculoase călătorii feroviare din România, pe ruta Oravița – Anina. Linia este cunoscută pentru numeroasele tunele, viaducte și peisaje montane pe care le traversează. După sosirea în Anina, turiștii pot reveni ulterior la mașină cu un mijloc de transport organizat sau pot planifica din timp transferul. În funcție de traseul ales, aventura poate continua spre Cascada Bigăr și spre Morile de Apă de la Rudăria, în Eftimie Murgu, unul dintre cele mai importante ansambluri de mori de apă tradiționale din Europa de Sud-Est. Pentru noaptea următoare, variantele de cazare pot fi în zona Reșița – Văliug sau în localitățile rurale din apropierea Rudăriei.

Ziua 8 – Reșița, orașul dintre trecutul industrial și prezent

Dacă traseul continuă spre Reșița, o zi poate fi dedicată orașului. Fost important centru industrial al Banatului, Reșița se află într-un amplu proces de transformare și oferă turiștilor atât obiective legate de trecutul său industrial, cât și spații urbane moderne. O plimbare prin centrul orașului poate fi completată de o urcare la Stema orașului, de unde se deschide o panoramă asupra Reșiței și a văii. Pentru cei care preferă natura, o excursie la Lacul Secu poate fi o alternativă excelentă. Zona este potrivită pentru relaxare, plimbări și petrecerea câtorva ore în aer liber.

Ziua 9 – Văliug, Gărâna și Munții Semenic

Din Reșița, traseul urcă spre una dintre cele mai frumoase zone montane ale Banatului: Văliug – Gărâna – Brebu Nou. Regiunea se află în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului și este potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru activități în aer liber. O zi poate începe cu câteva ore petrecute pe malul Lacului Văliug. Pentru cei activi există trasee de drumeție și ciclism, inclusiv segmente ale Via Transilvanica. Satele Gărâna și Brebu Nou merită, de asemenea, vizitate pentru arhitectura și atmosfera lor aparte. Cei pregătiți pentru drumeții pot urca spre Vârful Semenic, aflat la 1.447 de metri, sau spre Vârful Gozna. În program poate fi inclusă și o plimbare la Lacul Trei Ape, aflat într-un peisaj dominat de păduri și munți.

Ziua 10 – Munții Țarcu, Poiana Mărului și Muntele Mic

Ultima etapă a traseului propus ajunge în Munții Țarcu, una dintre zonele mai puțin aglomerate ale Banatului Montan. Turiștii pot alege între Poiana Mărului și Muntele Mic, două destinații montane cu personalități diferite. Poiana Mărului este potrivită pentru cei care caută liniște și relaxare. Lacul de acumulare, campingurile și pensiunile din zonă oferă numeroase variante pentru o zi de odihnă. Muntele Mic este alegerea celor care preferă altitudinea, temperaturile mai scăzute și peisajele alpine. De aici pot fi organizate drumeții spre Vârful Țarcu, trasee către Poiana Mărului sau Cascada Șucu, precum și ture cu bicicleta. Pentru cei care vor să încheie călătoria într-un cadru liniștit, o cazare la munte, cu aer curat și priveliști asupra crestelor, poate fi finalul perfect al circuitului.

Banatul Montan

Polițiștii de frontieră au observat grupul în jurul orei 18:55, cu ajutorul camerelor amplasate în zonă. Cei cinci se aflau pe câmp, în apropierea frontierei cu Serbia. Erau trei bărbați și două femei, care se îndreptau spre DN59A.

Pentru că nu au putut explica de ce se aflau în acea zonă, cei cinci au fost conduși la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Jimbolia. În urma verificărilor, s-a stabilit că sunt cetățeni din Pakistan și Sri Lanka, cu vârste între 24 și 44 de ani.

În fața polițiștilor, aceștia au declarat că au încercat să treacă ilegal din Serbia în România, urmând să-și continue drumul spre vestul Europei. Polițiștii de frontieră fac cercetări pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat.

Cei cinci urmează să fie preluați de autoritățile de frontieră din Serbia. În același timp, autoritățile române au decis ca aceștia au primit interdicție să intre în țară, timp de cinci ani.

„Antreprenorul FCC Construcción lucrează simultan pe mai multe fronturi de-a lungul traseului. Sunt în desfășurare lucrări la clădirile de călători din Lugoj, Belinț, Topolovăț, Recaș și Remetea Mare, precum și lucrări la racordurile liniilor feroviare industriale din Remetea Mare și Lugoj.

În paralel, continuă montarea suprastructurii feroviare pe distanța Recaș – Remetea Mare – Timișoara, lucrările de buraj în zona Topolovăț, precum și ripajele manuale pe firul II Topolovăț – Recaș. Aceste intervenții fac parte din succesiunea lucrărilor necesare pentru aducerea infrastructurii la parametrii prevăzuți prin proiect”, precizează reprezentanții CFR Infrastructură.

Compania națională lucrează împreună cu antreprenorul și echipa de implementare pentru a asigura respectarea condițiilor de siguranță și cerințelor tehnice ale proiectului.

Istoricii cer, din nou, să fie salvată măcar una dintre gările istorice

Încă din primăvară, proiectul a fost cuprins de controverse după ce istoricul Oliviu Gaidoș, istoric de artă și muzeograf la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, a atras atenția că mai multe dintre gările istorice pe care proiectul le prevede demolate pot încă fi salvate. Atunci, inițiativei s-au alăturat mai multe asociații de profil.

Principalul argument al acestora este că noile construcții prevăzute de proiect nu vor fi, oricum, ridicate în locul vechilor gări, astfel că cel puțin una dintre ele poate fi salvată și, eventual, amenajată ca muzeu.

„Un grup de istorici, specialiști în patrimoniu și organizații dedicate protejării patrimoniului construit a înaintat un memoriu oficial doamnei Monica Mihăileanu, Director General Adjunct Proiecte cu Finanțare Externă al CFR SA, solicitând oprirea demolării gărilor istorice Topolovăț, Belinț, Găvojdia și Căvăran, precum și a stațiilor istorice de alimentare cu apă din Topolovăț, Lugoj, Căvăran și Caransebeș, construite odată cu inaugurarea liniei feroviare Timișoara–Caransebeș, în anul 1876.

Demersul nu contestă necesitatea modernizării căii ferate, ci cere conservarea unor clădiri care reprezintă ultimele mărturii autentice ale uneia dintre cele mai importante linii feroviare istorice din Banat. Autorii memoriului arată că păstrarea acestor construcții este compatibilă cu investiția finanțată prin PNRR și că demolarea lor nu este justificată de necesități tehnice inevitabile. (…)

Prin memoriu propunem o soluție concretă: salvarea cel puțin a uneia dintre gările istorice – Belinț sau Topolovăț – și transformarea acesteia în Muzeul Liniei Timișoara–Caransebeș–Orșova, un muzeu dedicat istoriei construcției căii ferate, patrimoniului industrial feroviar și comunităților care s-au dezvoltat în jurul acestei linii. Proiectul prevede preluarea clădirii în administrare de către Asociația ARHABITO, restaurarea acesteia conform planurilor originale și amenajarea unui muzeu cu obiecte de patrimoniu feroviar. O parte dintre aceste piese au fost deja recuperate și salvate, iar colecția viitorului muzeu este în curs de constituire”, a transmis recent Gaidoș.

Inițiativa este cu atât mai importantă cu cât anul 2026 marchează 150 de ani de la inaugurarea tronsonului Timișoara–Lugoj–Caransebeș, iar, din păcate, foarte puține clădiri din perioada 1874–1876 au supraviețuit până în prezent.

Memoriul transmis companiei de căi ferate a mai fost semnat de Rudolf Gräf, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și director al Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu al Academiei Române; Volter Wollmann, istoric, specialist în istoria patrimoniului industrial al României; Asociația ARHABITO, Asociația Prin Banat, Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei și Fundația Pro Patrimonio, Strada Arthur Verona 13, București.

Reprezentanții CFR, însă, își păstrează, cel puțin momentan, punctul de vedere din primăvară: proiectul este prea înaintat pentru a mai fi schimbat. Potrivit lui Gaidoș, însă, există oarecare deschidere: compania a dat asigurări că va purta totuși discuții cu semnatarii memoriului înainte de a începe propriu-zis demolările.

Vă amintim, pentru lotul 2 Lugoj – Timișoara Est, a fost semnat în noiembrie 2022 un contract de 1,9 miliarde de lei, fără TVA, cu FCC Construccion S.A, fiind prevăzute șase luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Acesta este cel mai avansat dintre cele patru loturi ale proiectului, iar lucrările au înaintat mai ales după ce circulația feroviară pe acest sector a suspendată până la final de august.

„Continuăm modernizarea cadrului de reglementare în domeniul construcțiilor prin introducerea, în noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, a sistemului indicilor de referință pentru investiții, astfel încât să avem costuri mai transparente și evaluări unitare în domeniul construcțiilor”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Noul mecanism va presupune constituirea unei baze naționale de date și dezvoltarea unor instrumente informatice prin care vor putea fi estimate costurile și fundamentați indicatorii tehnico-economici ai proiectelor de construcții.

Sistemul se adresează atât autorităților publice, cât și proiectanților, investitorilor și specialiștilor din domeniu. Aceștia vor avea la dispoziție repere comparabile, actualizate și organizate într-un sistem unitar.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, necesitatea unui astfel de mecanism este determinată inclusiv de diferențele dintre metodele actuale de estimare, de variațiile rapide ale prețurilor materialelor și manoperei și de lipsa unor repere comune. În aceste condiții, proiecte similare pot ajunge să aibă estimări de cost semnificativ diferite.

Indicii de referință ar urma să reducă aceste discrepanțe prin utilizarea unor date statistice și tehnico-economice relevante, colectate și actualizate într-un cadru comun.

Ce informații va cuprinde sistemul

Prin noul mecanism vor putea fi stabilite repere pentru costurile de realizare a diferitelor categorii de construcții, evoluția prețurilor materialelor și lucrărilor, precum și costurile asociate principalelor tipuri de investiții.

De asemenea, baza de date va putea include indicatori privind performanța tehnică și economică și diferențele de cost generate de tipul, complexitatea sau amplasarea unei investiții.

Ministerul subliniază însă că indicii de referință nu vor înlocui proiectarea sau evaluarea tehnică a unei investiții. Ei vor funcționa ca instrumente suplimentare pentru fundamentarea și verificarea estimărilor.

Ministrul Cseke Attila consideră că sistemul va avea o importanță deosebită în cazul investițiilor finanțate din fonduri publice.

„Autoritățile vor putea utiliza repere unitare în etapa de fundamentare a investițiilor, pentru verificarea estimărilor și pentru monitorizarea evoluției costurilor pe durata implementării proiectelor”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, existența unor date comparabile la nivel național ar putea permite identificarea mai rapidă a diferențelor nejustificate dintre costurile estimate și cele rezultate în urma proiectării sau execuției. În același timp, datele ar putea fi folosite pentru fundamentarea bugetelor și prioritizarea investițiilor.

Noul sistem nu va fi destinat exclusiv sectorului public. Investitorii, proiectanții și companiile de construcții vor putea utiliza indicii de referință pentru estimarea bugetelor, analiza fezabilității unor proiecte și urmărirea evoluției pieței.

Ministerul Dezvoltării estimează că utilizarea unor repere comune ar putea contribui la reducerea diferențelor dintre estimările inițiale și costurile efective ale proiectelor.

Datele vor fi digitalizate și actualizate

Sistemul va fi susținut de instrumente informatice pentru colectarea, prelucrarea și utilizarea datelor. Baza națională va putea fi actualizată periodic, oferind posibilitatea comparării costurilor pentru diferite categorii de investiții.

Digitalizarea informațiilor va permite, totodată, realizarea unor analize privind evoluția pieței construcțiilor și va putea sprijini fundamentarea viitoarelor politici publice din domeniu.

„Predictibilitatea și transparența sunt esențiale pentru investiții. Prin sistemul indicilor de referință, introducem repere obiective, construite pe date verificabile, și nu pe estimări arbitrare. Nu înlocuim analiza tehnică, ci oferim un punct de referință clar și comparabil și asigurăm un control mai eficient asupra modului în care sunt estimate și utilizate resursele financiare destinate investițiilor”, a conchis Cseke Attila.