Condiția PSD este, la formarea unui nou guvern pro-european, să susţină un premier, politic sau tehnocrat.

Proiectul a vizat asfaltarea unui tronson de aproximativ 1,2 kilometri, precum și amenajarea accesului auto către proprietăți, contribuind astfel la fluidizarea traficului și la creșterea siguranței rutiere. Lucrările au fost realizate din bugetul local, investiția totală ridicându-se la aproximativ 2,4 milioane de lei, o sumă care reflectă angajamentul administrației locale față de modernizarea infrastructurii.

Prin această investiție, condițiile de circulație au fost semnificativ îmbunătățite. Strada Blaise Pascal joacă un rol esențial în conectarea diferitelor zone din Dumbrăvița, fiind o arteră cu trafic intens, utilizată zilnic de locuitori, dar și de cei care tranzitează comuna.

Finalizarea acestui proiect reprezintă un pas important în strategia de dezvoltare a comunei, care vizează crearea unui mediu urban modern, funcțional și sigur. Totodată, investiția contribuie la creșterea atractivității zonei pentru noi locuitori și pentru mediul de afaceri.

Primăria Dumbrăvița își reafirmă angajamentul de a continua investițiile în infrastructura rutieră și în alte domenii esențiale, pentru a răspunde nevoilor unei comunități aflate în continuă expansiune și pentru a asigura un standard ridicat de trai pentru toți cetățenii.

(3500)

Proiectul va fi implementat în mai multe etape. Prima fază presupune construirea efectivă a parcului fotovoltaic, urmată de racordarea și punerea în funcțiune, realizate în colaborare cu Rețele Electrice Banat. În etapa finală, autoritățile locale intenționează să dezvolte sistemul prin integrarea unor soluții moderne de stocare a energiei.

Potrivit edilului Călin Dobra, investiția va contribui la reducerea semnificativă a cheltuielilor cu energia la nivelul administrației locale, prin compensarea consumului instituțiilor publice.

Termenul de implementare este de maximum 12 luni, însă există posibilitatea ca lucrările să fie finalizate mai devreme, în funcție de mobilizarea constructorului. Banii vin de la Ministerul Energiei.

Pe aceeași temă:

Parc fotovoltaic cu bani de la minister, la Lugoj. Licitație de 4 milioane de euro

„Mă bucur că am reușit să depășim, în sfârșit, acest blocaj și că putem continua demersurile pentru demolare și reconstrucția unui nou pod pietonal și velo. E o investiție mult așteptată de timișoreni și sunt optimist că, acum, după ce situația s-a clarificat, vom obține acest aviz pentru a putea finaliza partea de autorizare și apoi începerea șantierul cât mai curând posibil. Firma cu care avem contract se ocupă și de partea de proiectare și de cea de construcție, deci nu va fi nevoie de o nouă licitație”, declartă primarul Dominic Fritz.

Decizia favorabilă a comisiei vine și cu două condiții, pe care Primăria Timișoara spune că le va respecta „integral”: parapetul va fi de o nuanță mai deschisă, iar lăcatele vor fi parte a acestuia. Următorul pas este emiterea noului aviz de către DJCT, finalizarea procedurii de autorizare a construcției și demararea lucrărilor.

Contract de 1,8 milioane de euro

Vă amintim, licitația pentru refacerea pasarelei a fost lansată în luna mai 2024 și a fost câștigată de asocierea CARDINAL D.P. CONSTRUCT (lider) – CAM PROIECT, cu o ofertă de 1,8 milioane de euro, cu TVA, contractul fiind semnat în toamna aceluiași an.

DJC – Comisia Zonală a Monumentelor Istorice mai precis – dăduse un aviz negativ proiectului prima dată anul trecut. Primăria a insistat cu documentația, dar în ianuarie a venit un nou refuz al direcției, motiv pentru care primăria a și depus contestația la nivel național. Printre argumentele DJC, erau cele privind înălțimea pasarelei, care ar eclipsa podul Decebal, dar și critici referitoare la estetica propusă.

„Pasarela actuală, construită în 1949, prezintă risc de prăbușire și a fost închisă pentru siguranța trecătorilor. Demolarea și reconstrucția sunt necesare, iar Primăria Timișoara a solicitat în mod repetat emiterea avizului de către Direcția Județeană pentru Cultură pentru a putea demara lucrările.

Noul pod va fi construit din beton armat, cu o lungime de 52 de metri și o lățime de 5 metri. Accesul va fi asigurat prin rampe concepute special pentru persoanele cu mobilitate redusă, iar bicicliștii vor avea rampe dedicate, adiacente treptelor pentru pietoni. Spațiile verzi vor completa rampele intercalate, iar pe ambele maluri ale Begăi vor fi create puncte de belvedere, unde cei care folosesc podul se vor putea relaxa și bucura de priveliște. Iluminatul arhitectural va fi realizat prin benzi LED moderne, integrate atât pe pasarelă, cât și pe rampe”, amintesc acum reprezentanții primăriei.

Foto: arhivă/ PMT

Reprezentanții instituției au precizat, joi, că potrivit Ordonanței de Urgență nr. 57/2007, accesul cu vehicule motorizate în afara drumurilor publice, în astfel de zone, atrage sancțiuni semnificative. Persoanele fizice riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei, în timp ce persoanele juridice pot fi sancționate cu sume între 30.000 și 60.000 de lei.

Reprezentanții Poliției Locale anunță că vor intensifica acțiunile de patrulare, în special în weekend, în colaborare cu Direcția Județeană de Mediu Timiș. Scopul verificărilor este prevenirea distrugerii habitatelor naturale și descurajarea accesului ilegal în zonele protejate.

Autoritățile fac apel la responsabilitatea localnicilor.

Asociația Editorilor din România (AER) atrage atenția că, deși situația culturii scrise a devenit una dezastruoasă în ultimele nouă luni, a apărut propunerea de a introduce o taxă pe citit care va scoate cel puțin 3 milioane de euro din buzunarele cetățenilor în beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România.

„Această entitate ar urma să primească beneficii consistente din vânzarea fiecărei cărți, indiferent de domeniul acesteia, de țara de proveniență a autorului sau de calitatea de membru/nemembru al Uniunii Scriitorilor”, avertizează AER.

Concret, pe site-ul Ministerului Culturii a fost pus în dezbatere publică, pe 17 aprilie a.c., un proiect de ordonanță de urgență care „distorsionează atât Legea nr. 35/1994, privind timbrul cultural): pretextând simplificarea legii (și eliminarea timbrului folcloric și a timbrului de divertisment), prevederile propuse extind aplicabilitatea timbrului literar la absolut toate categoriile de cărți (indiferent dacă autorul acestora este român, străin sau chiar Inteligența Artificială), tipărite sau audio, în limba română sau în orice limbă străină, inclusiv la albumele de artă! Sumele pretinse cu titlu de timbru literar ar urma să intre exclusiv în conturile Uniunii Scriitorilor din România, al cărei președinte Varujan Vosganian nu este la prima tentativă de a impune o taxă pe citit de asemenea anvergură, după tentativele similare din 2011-2012 și 2014-2016, ambele soldate cu eșecuri răsunătoare.

Reinstituit prin Legea nr. 35/1994, timbrul literar este o prevedere legislativă anacronică, care preia Decretul 31/1949, și care avea un sens atunci când cultura scrisă era apanajul exclusiv al instituțiilor de stat, cărora le revenea de aceea obligația să asigure unicul mijloc de retribuție al scriitorilor (Fondul Literar). După apariția Legii Dreptului de Autor, nr. 8/1996, timbrul literar și-a pierdut orice relevanță, devenind o măsură suplimentară și redundantă de taxare a cititorilor, în beneficiul conducerii Uniunii Scriitorilor din România”, susțin reprezentanții editorilor de carte.

Asociația Editorilor din România propune, de aceea, eliminarea timbrului literar din viitoarea formă a Legii 35/1994, după modelul timbrului folcloric și a timbrului de divertisment.

„Pe lângă sumele primite de membrii săi de la edituri ca drepturi de autor, potrivit Legii nr. 8/1996, Uniunea Scriitorilor din România primește deja pentru sine și pentru membrii săi un consistent sprijin de la stat:

• pensionarii membri ai Uniunii Scriitorilor primesc de la bugetul asigurărilor sociale un supliment lunar de 50% din valoarea pensiei (Legea nr. 8/2006);

• indemnizație de merit egală cu trei salarii minime brute (circa 12.000 lei lunar) pentru 126 dintre acei membri ai săi cu merite deosebite (Legea nr. 118/2002);

• circa un milion de euro anual pentru finanțarea revistelor USR (Legea nr. 136/2015);

• participarea la diverse evenimente la nivel național și internațional susținută din fonduri publice (Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român ș.a.);

• numeroase subvenții și alte tipuri de finanțări de la autoritățile locale și centrale pentru organizarea de evenimente proprii ale USR, pentru finanțarea revistelor USR etc.

 
Revenind la proiectul de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică, dacă Ministerul Culturii nu este de acord cu eliminarea timbrului literar, propunem reducerea cuantumului acestuia la 0,2% din valoarea unei cărți, având în vedere că proiectul extinde aplicabilitatea timbrului la absolut toate cărțile, indiferent dacă sunt tipărite sau audio și indiferent dacă au fost editate sau nu în România. De asemenea, AER reia modificările propuse Ministerului Culturii încă de acum trei ani, privind actuala formă a Legii nr. 35/1994:

•    A. la articolul 1, alineat (2) se prevede că timbrul literar se aplică pentru „cărțile beletristice”; propunem explicitarea termenului și reformularea textului de lege în „Timbrul literar se aplică pentru fiecare exemplar din cărțile beletristice ale autorilor români, mai puțin cărțile pentru copii, vândute prin unitățile de orice fel, editate sau nu în România”;
•    B. la articolul 2, alineat (1) impune viramentul lunar către organizațiile de creatori al sumelor încasate, dar el poate fi aplicat doar de către distribuitori, care încasează banii la momentul vânzării către public, dar nu fac raportări lunare către editori și nici plăți lunare către aceștia: propunem ca alineatul să facă referire la plăți „anuale”;
•    C. imposibilitatea plății lunare pune editorii în incidența articolului 5, alineat (3), care prevede o exagerată penalizare de 0,2% pe ziua de întârziere, ceea ce transformă debitul datorat organizațiilor de creatori în doar o fracție din accesoriile ce se constituie în debit către bugetul de stat și generează blocaje și tensiuni instituționale inutile între edituri și organismele financiare; propunem ca alineatul să facă referire la penalități de 0,01% pe ziua de întârziere.

De asemenea, AER se pronunță ferm împotriva oricărei încălcări a deciziilor judecătorești definitive: modificările propuse de Ministerul Culturii vor face Uniunea Scriitorilor unic beneficiar al timbrului literar, în condițiile în care există patru decizii consecutive ale instanțelor din România care statuează rolul de beneficiar al acestor sume pentru Asociația Română a Creatorilor Culturali și Artiștilor (ARCCA), entitate care a dovedit că poate să facă proiecte de mult mai mare impact pentru cultura scrisă, având la dispoziție sume mult mai mici decât Uniunea Scriitorilor.

Sperăm că Ministerul Culturii va reevalua oportunitatea modificărilor propuse și va lua cea mai bună decizie în folosul cititorilor români și al culturii scrise din România”, argumentează AER.

Scandalul generat de Ministerul Culturii prin această propunere de ordonanță de urgență a izbucnit într-o zi simbolică pentru lumea cărții. Astăzi, 23 aprilie, este Ziua Internațională a Cărții și a drepturilor de autor, sărbătoare fondată de UNESCO în 1995, pentru promovarea lecturii, publicării și a drepturilor scriitorilor. Ziua de 23 aprilie marchează trecerea în eternitate a doi titani ai literaturii universale, William Shakespeare și Miguel de Cervantes.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată Ziua Bibliotecarului din România, astfel că, de peste 20 de ani, în țara noastră în ziua de 23 aprilie se sărbătorește și Ziua Bibliotecarului concomitent cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor. Astăzi, o zi în care Ministerul Culturii a declanșat un război între scriitori și editorii lor, arma este o ordonanță de urgență, iar victime ar putea fi cititorii, cartea, lectura și cultura.

Uniunea Scriitorilor din România nu a reacționat încă, oficial, la poziția exprimată de Asociația Editorilor.

„E o organizație a orașului care va avea ca rol prototiparea unor soluții de inovare urbană pe care administrația apoi le implementează. Rolul e evident: creșterea calității vieții în Timișoara. Este componenta de smart city pe care orice oraș modern trebuie să o aibă”, spune primarul Dominic Fritz.

Laboratorul Urban ar urma să se ocupe de testarea la scară a unor proiecte-pilot care mai apoi ar putea fi implementate la nivelul orașului. Astfel, soluțiile s-ar dezvolta mai rapid și implementa mai ușor. Structura propusă, de asociație, ar fi mai solidă decât eventuale parteneriate punctuale și ar permite, totodată, să atragă mai ușor finanțări externe nerambursabile.

Primăria Municipiului Timișoara ar urma să fie partenerul principal, iar, ca urmare, va coordona activitatea Laboratorului Urban. Municipalitatea va aloca anual o sumă de 100.000 lei pentru funcţionarea asociației. Inițiativa face parte din Strategia de Smart City și Transformare Digitală Timișoara 2021–2027.

Proiectul de hotărâre care va fi supus aprobării Consiliului Local Timișoara poate fi consultat AICI.

Campania începe în 27 aprilie, în cartierele Kuncz și Plopi din Timișoara, unde acțiunile vor avea loc între orele 9:00 și 13:00. În 28 aprilie, echipele medicale revin în aceeași zonă, între orele 12:00 și 16:00.

În Lugoj, campania este programată în cartierul Balta Lată. Prima acțiune va avea loc în 29 aprilie, între orele 9:00 și 13:00, iar cea de-a doua în 30 aprilie, între orele 12:00 și 16:00.

Reprezentanții instituției îi încurajează pe părinți să se informeze din surse oficiale despre beneficiile vaccinării și să recupereze eventualele doze omise, pentru a reduce riscul apariției unor boli prevenibile.

Acțiunile din Timiș fac parte din campania națională lansată în această primăvară de Institutul Național de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății, care urmărește creșterea gradului de imunizare a copiilor și informarea familiilor cu privire la rolul vaccinării.

Un singur bolnav poate infecta zeci de persoane

Datele arată că anumite boli sunt extrem de contagioase. De exemplu, o persoană bolnavă de rujeolă poate infecta între 12 și 18 persoane, iar una cu tuse convulsivă poate transmite boala la 12-17 persoane. Rujeola este considerată un indicator sensibil al nivelului de imunizare dintr-o populație.

La nivel global, deși există un vaccin sigur și eficient, în 2024 au fost raportate aproximativ 95.000 de decese cauzate de rujeolă, majoritatea în rândul copiilor sub 5 ani nevaccinați sau vaccinați incomplet. Totuși, vaccinarea împotriva rujeolei a prevenit aproape 59 de milioane de decese între anii 2000 și 2024.

În România, vaccinarea împotriva rujeolei a fost introdusă în 1979, iar din 2004 imunizarea se realizează prin vaccinul combinat rujeolă-rubeolă-oreion (ROR). După introducerea acestuia, acoperirea vaccinală s-a menținut mult timp peste 95%, pragul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății pentru prevenirea transmiterii bolii.

În ultimii ani însă, acoperirea vaccinală a scăzut. Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, în 2024 rata de vaccinare a ajuns la 80,8% pentru prima doză și 69,4% pentru a doua doză de vaccin ROR. Specialiștii pun această scădere, în parte, pe seama reducerii încrederii populației în beneficiile vaccinării și a creșterii numărului de refuzuri din partea părinților.

Calendarul Național de Vaccinare rămâne unul dintre cele mai importante instrumente de prevenție din România, protejând populația împotriva unor boli transmisibile precum rujeola, rubeola, oreionul, hepatita B, tuberculoza, tetanosul, difteria, tusea convulsivă, poliomielita, infecțiile cu Haemophilus influenzae tip B și infecțiile pneumococice, explică specialiștii.

„Noul cadru va permite intervenții coordonate asupra ansamblului Sinagogii Fabric, care va deveni un centru comunitar de educație și co-learning, conform conceptului dezvoltat împreună cu World Monuments Fund și Ateliercetrei.

Parterul și etajul vor găzdui spații de studiu, o bibliotecă publică și zone dedicate copiilor și tinerilor. Va exista și o sală de expoziții și evenimente de mică amploare, completată de o cafenea, iar curtea va fi amenajată ca spațiu pentru concerte în aer liber și expoziții. O zonă distinctă va fi dedicată memoriei comunității evreiești din Timișoara, cu materiale documentare realizate în colaborare cu Federația Comunităților Evreiești din România”, precizează reprezentanții Primăriei Timișoara.

Proiectul de hotărâre poate fi consultat AICI.

Vă amintim, primăria a preluat clădirea în toamna anul 2023, pentru 49 de ani, urmând să colaboreze cu echipa care a realizat proiectul de acum 10 ani. Primele lucrări, de punere în siguranță a imobilului au început în vara anului 2024 și au fost finalizate un an mai târziu. Acestea au costat 965.564,19 lei, TVA inclus, și au fost realizate de Art History Construct SRL. Intervenția de urgență a stopat degradarea structurii și a protejat vitraliile.

În paralel, după mai multe ateliere desfășurate în primăvara anului trecut a fost aleasă și tema de proiectare pentru viitoarea reabilitare, proiect la care primăria lucrează împreună cu World Monuments Fund. Acum, potrivit municipalității, se pregătește demararea etapelor de proiectare și achiziție. Totodată, sinagoga va fi pusă în valoare și prin proiectul de regenerare urbană a zonei Traian, aflat în execuție, care va revitaliza cartierul istoric Fabric.

Ieri, în jurul orei 17, la Punctul de Trecere a Frontierei Foeni, din județul Timiș, bărbatul s-a prezentat pentru control pe sensul de intrare în țară, la volanul unui autoturism înmatriculat în Italia.

La verificări, polițiștii au constatat că mașina era în bazele de date ca fiind bun căutat pentru confiscare, alerta fiind emisă de autoritățile franceze.

Șoferul a spus că a cumpărat autoturismul din Italia, de la o persoană pe care nu o cunoaște, și că nu știa că acesta ar avea probleme.

Mașina, estimată la aproximativ 20.000 de euro, a fost reținută de polițiști, iar cazul este acum în cercetare. Oamenii legii fac verificări pentru tăinuire, urmând să stabilească exact ce s-a întâmplat.