Miercuri, procurorii DIICOT au descins în 17 locații din județele Olt, Vâlcea, Argeș, Caraș-Severin și Ilfov într-un dosar de înșelăciune, fraudă informatică, spălare de bani, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și complicitate la aceste infracțiuni.
Urmăreau de mai mult timp o rețea formată din infractori care au reușit să înșele autorități publice din Spania și România cu peste 7 milioane de euro. Grupul infracțional s-a format în 2015 și s-a specializat în spălarea de bani proveniți din operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Printre victimele rețelei de crimă organizată s-a numărat și fosta RATT (Regie Autonomă de Transport Public Timișoara), actuală STPT (Societate de Transport Public Timișoara).
În 2016, angajații instituției au primit o adresă prin care erau notificați de furnizorul de electricitate că trebuie să livreze costul facturii lunare în alt cont bancar. Documentul avea antet și însemnele furnizorului de electricitate, astfel încât angajații societății de transport nu au bănuit nimic. Au livrat contravaloarea facturii, aproximativ 370.000 cu tot cu TVA, în contul primit. Și-au dat seama că au fost înșelați atunci când au fost informați de adevăratul furnizor că factura lor este scadentă.
Același mod de operare aplicat în cazul tuturor victimelor
„Membrii grupării contactau telefonic persoana vătămată și își atribuiau calitatea de angajat al unui furnizor. În cursul convorbirii, comunicau schimbarea conturilor bancare în care urmau a fi efectuate plățile aferente facturilor scadente și viitoare. La scurt timp după finalizarea discuției telefonice, persoana vătămată primea un mesaj e-mail care conținea o adresă purtând antetul furnizorului și eventual numele și semnăturile persoanelor din conducere, prin care se solicita persoanei vătămate efectuarea plăților facturilor scadente și viitoare într-un alt cont bancar decât acela în care se efectuaseră anterior.
Titularii conturilor în care se făcea virarea sumelor de bani erau racolați de către membrii grupului infracțional, în special, dintre persoanele fără posibilități financiare. Contra unor sume de bani, cuprinse între 50 și 500 de lei, acestea din urmă deschideau conturi la bănci din România și din străinătate, folosind acte de identitate reale sau falsificate și oferind ca date de contact numere de telefon indicate de către racolatori.
După transferarea de către persoanele vătămate sau de către autorii fraudelor informatice a sumelor de bani în conturile bancare ale intermediarilor, acestea erau ulterior mutate de către un alt membru al grupării în diverse conturi bancare, iar mai apoi erau retrase în numerar de la bancomate de pe teritoriul României sau al altor state europene.
Modul în care era structurată activitatea grupului era menit să asigure un nivel de anonimitate în jurul liderilor marcanți ai acesteia, identitatea lor fiind ascunsă membrilor de rang inferior, cu care nu interacționau niciodată în mod direct, ci doar prin interpuși”, transmit procurorii DIICOT – Structura Centrală.
Infractorii au acționat pe teritoriul mai multor state, deschizând conturi în România, Slovacia, Polonia, Cehia, Spania, Italia, Marea Britanie, Germania și altele. Gruparea, spun procurorii, a ajuns astfel una cunoscută pe piața spălătorilor de bani din toată Europa.
Prejudiciul adus în ultimii 5 ani se ridică la 7 milioane de euro
„În urma perchezițiilor, au fost ridicate sumele de 532.133 de lei și 17.000 de euro, aproximativ 250 de telefoane mobile, documente bancare emise în alte state din Uniune Europeană și din Federația Rusă, laptopuri, routere portabile, 719 cartele SIM, 132 de carduri bancare, 1 pistol cu bile fără autorizație și diverse documente privind tranzacții bancare. La sediul DIICOT – Structura Centrală și sediile mai multor structuri din cadrul Ministerului de Interne vor fi conduse, în vederea audierii, un număr de aproximativ 380 de persoane”, transmit procurorii DIICOT.
La acțiune au participat polițiști de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Sibiu, Centrului de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi București-Otopeni, al polițiștilor din cadrul IPJ Olt, al ofițerilor de poliție judiciară din cadrul BCCO Pitești, BCCO București, BCCO Ploiești, BCCO Brașov, BCCO Craiova, BCCO Timișoara și BCCO Bacău și al jandarmilor din cadrul IJJ Argeș, BMJ Craiova, BMJ Ploiești și Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Anchetatorii fac acum apel la persoanele fizice sau juridice care au fost înșelate în acest mod de operare. Acestea sunt rugate să se adreseze procurorilor prin poștă, fax, sau pe adresa de e-mail contact@diicot.ro.
editor Dan Oancia
Trimite articolul
XAvantajele si dezavantajele tehnologiei. E bine cu plata online, dar uite ce se poate intampla. Era nasol cu mersul la caserie, stat la coada, dar nu se putea intampla asemenea frauda.
Asta este, toate lucrurile au plusuri si minusuri. Intrebarea ramane daca odata cu multele modificarii ale vietii in ultimii 20-30-50 ani ne indreptam spre bine sau spre rau!
-
Da doar ca email-ul primit era de pe o alta adresa nu cea a furnizorului, prin urmare se putea aprinde un bec ! Insa la noi in administratia publica e pericol, nu au habar sa foloseasca PC-ul dar au sporuri de utilizare PC…
Din punctul meu de vedere aici avem si neglijenta di partea celui vatamat. Si aici ar trebuii persoane trase la raspundere. De ce nu ai verificat adresa, oricine te poate suna si apoi sa iti trimita un email daca stie cine esti. Si aici apare GDPR care la nivel de institutie publica e 0 … Deci iar tragem pe cineva la raspundere…-
Adresa de mail de pe care vine un mail se poate falsifica. Asa ca aparent sa para ca a venit de la Enel. Ca sa-ti seama ca nu mailul nu vine de unde crezi tu, trebuie sa te uiti in “maruntaiele” mailului si sa vezi daca serverul de mail si adresa IP corespund.
-
-
O persoana juridica nici nu are voie sa ateasca atat in numerar, 5000lei parca e suma limita, deci trebuie oricum sa faca virament bancar.
-
Ai citit articolul dar nu ai inteles nimic. Incerc sa iti explic cum ar fi echivalentul a ceea ce s-a intamplat in contextul mersului la casierie:
Te duci la casierie si platesti insa mai tarziu iti dai seama ca de fapt ai fost la o casierie falsa, un paravan de carton cu geam si sigla firmei iar tu ai fost atat de fraier incat sa crezi ca e casieria adevarata doar pentru ca ai vazut sigla firmei.Morala: prostia se plateste, indiferent daca online sau la casierie
-
ramai tu in padure. astia nu au fost “inselati”, nu au fost hackati, aici e doar incompetenta+furt intentionat. daca inca mai crede lumea povestea cu “am fost hackati” sau “inselati”, va meritati soarta. asta e deturnare intentionata de fonduri
Nu poti sa faci asa ceva decat cu complicitatea contabilitatii sau incompetenta contabilitatii. Asta-i schema rasuflata, ca si metoda accidentul. Mare lucru sa dai un tel. la Enel sa-i intrebi personal – “Chiar v-ati schimbat contul?”. Toate firmele primesc mesaje de tipul asta tot timpul, dar sunt ignorate.
-
Enel, E.On etc nu sunt firme mici la care ai numarul direct al contabilului. Ai numere generale de suport la care suni si astepti 20 de minute ascultand o melodie pana iti raspunde cineva. Si acel cineva in mod normal habar nu are daca s-a schimbat unul din conturi sau nu. Fiindca au cu nemiluita. Este neglijenta, dar nu asa mare cum crezi tu. Ca dovada au fost pacaliti multi.
Normal ar trebui sa plateasca paguba, banca. Trebuia sa refuze plata daca denumirea (numele titularului) in care faci plata nu coincide cu contul. Si nu avea cum sa coincida. Tu ai scris varsati suma X la Enel in contul… care era al unei persoane fizice. Banca nu avea cum sa faca operatiunea legal.
-
exact
-
Si era si vorba de sume mari la care banca ar fi trebuit sa se alarmeze. Banca are obligatia legala sa previna spalarea banilor.
Bine, dar asemenea plati n-ar fi trebuit facute prin trezorerie?
Fosta ratt, rebranduita numai bine in alta denumire, insa aceleasi rahat. Daca ai avea acces sa ii cauti la acte, precis platesc bani grei pentru siguranta cibernetica, siguranta fizica consultanta, ateliere pe tema preventiei fraudelor sau inselatoriei si alye asemenea, care pe hartie se deconteaza, iar in practica ii doare in cot. Asa ceva (ca in articol) indica prostie cat casa neglijenta in serviciu, sau, si mai rau, complicitate la o schema de frauda a banilor. Insa din cum vad expimarea, nu va raspunde nimeni, banul public binenteles e mai rau decat buda publica, oricine face ce prostii vrea cu el, atata ca sa fi fost “validat” de-al nostru, din sistem, finu’ lu naşu’ cutare… Ca si instructajele psi, se trec pe foaie, facute, insa pana acu cativa ani vedeai in trecere o mutra plictisita de individ care cica se ocupa cu asa ceva ca iti baga niste foi sub nas, sa semnezi ca ai fost instruit. Dupa ce a iesit cu victime si scandal si s-au mai facut ca pun lupa pe ei, au aparut prin institutii si firme nejte baieti care stiu treaba, cu psi, insa doar explica si fac cate un exercitiu, ca nu au putere sa determine nici macar deblocarea unei usi de evacuare, tinuta cu lacatul pe ea si cheia la tanti Floarea – ca nu cumva sa iasa angajatul la plimbare pe ea cand zice ca mere la buda… Scari blocate, iesiri nefunctionale, in continuare, dar macar acuma aflam de la niste oameni care stau 20-40 de minute sa ne instruiasca de ce nu e bine asa. Ca, dupa sefi, la o adica, putem crapa, mai bine decat sa mute ei dulapul de pe scara sau sa puna cheile usilor pe un panou la secretariat. Revenind, fix pix ca ratt au fost nevinovati, si au fost marsav pacaliti de excroci necunoscuti. Poate, eu stiu, credeau ca ii baga in cont lu iubita lu sefu, cand au intrat pe fir excrocii – sa dea banii inapoi, na, si de ei sa mergem gratis cu autobuzul cateva luni, ca tare se vaicare ca nu au profituri mereu – poftim, acu daca recupereaxa paguba, au profituri cat sa faca cinste si amaratilor care umbla cu cotetele lor pe roti intitulate transport public, prin oras…
CAND si-au pierdut terenul de la depourile din Traian de s-au construit biserici si centre de afaceri popesti nu au fost inselati?
Sau nu se pune ca asa au votat politicienii si e legal ca la Romprest.