Timp de trei zile, Pădurea Verde va deveni punctul de întâlnire pentru muzică, cultură și activități în aer liber. Organizatorii au pregătit un program care reunește artiști internaționali și români, dar și nume din noua generație.

Gipsy Kings, Subcarpați, Puya și Alternosfera, pe scena CODRU

Printre artiștii anunțați pentru ediția din acest an se numără Gipsy Kings featuring Tonino Baliardo, S.A.R.S., Ternipe, Alternosfera, Subcarpați, Puya, Lupii lui Calancea & Surorile Osoianu, Damian & Brothers, Robin and the Backstabbers și El Cartel Reggaeton Afterparty.

Festivalul include și proiecte și artiști din zona muzicii electronice, hip-hop, alternative și indie. Pe scenă vor urca Oscar, Rava, Ian, IDK, Petre Ștefan, MGK, Vanilla, Lucawts, Calinacho, DJ Mă-Ta și Balkandreea & The Balkan Sisters, alături de alți artiști.

Prin sprijinul acordat CODRU Festival, Consiliul Județean Timiș urmărește să susțină un eveniment care atrage public atât din Timișoara și județ, cât și din alte regiuni ale țării.

Potrivit reprezentanților Visit Timiș, evenimentele de amploare contribuie la promovarea județului și generează beneficii pentru operatorii locali din turism, ospitalitate, alimentație publică și servicii.

„Evenimentele culturale de amploare sunt importante pentru Timiș pentru că aduc oameni, creează experiențe și fac județul mai vizibil. CODRU a construit în timp o identitate proprie și a reușit să transforme Pădurea Verde într-un spațiu în care muzica și natura se întâlnesc”, a declarat Sorina Alexandra Ciurlea, director adjunct Visit Timiș.

Aceasta a adăugat că sprijinul acordat festivalului face parte dintr-o strategie mai amplă de dezvoltare a calendarului de evenimente din județ.

„Prin sprijinul nostru, vrem să contribuim la dezvoltarea unui calendar de evenimente care îi face pe oameni să aleagă Timișul ca destinație și să descopere mai mult decât un singur eveniment”, a mai transmis Sorina Alexandra Ciurlea.

CODRU Festival, între 28 și 30 august

Cea de-a VI-a ediție a CODRU Festival se desfășoară între 28 și 30 august 2026, în Pădurea Verde din Timișoara (fosta grădină zoologică).

Festivalul nu se rezumă însă la muzică. Organizatorii pregătesc pentru ediția din acest an unul dintre cele mai ample proiecte de artă dezvoltate până acum în cadrul CODRU.

Instalațiile vor fi realizate aproape integral din materiale reciclabile și vor aborda teme precum transformarea, creativitatea și relația dintre oameni și natură.

„Ne-am propus să demonstrăm că frumusețea poate apărea din ceea ce alții consideră deja consumat. Instalațiile de la CODRU6 sunt rezultatul sutelor de ore de lucru, al experimentului și al colaborării dintre studenți, artiști și mentori. Fiecare piesă este realizată manual, din materiale reciclate, iar împreună vor transforma pădurea într-o galerie de artă în aer liber”, a explicat Elena Aronoaie-Adorian, director creativ CODRU.

Și componenta de sustenabilitate rămâne una importantă pentru festival. CODRU își propune să combine muzica și cultura cu responsabilitatea față de mediul înconjurător, iar publicul va avea la dispoziție zone de relaxare, activități interactive și spații dedicate comunității.

„CODRU este un festival construit în jurul unei stări. Ne-am dorit un lineup care să spună o poveste, în care să descoperi artiști noi, să cânți alături de nume pe care le iubești de ani de zile și să pleci cu sentimentul că ai trăit ultimele zile de vară exact așa cum trebuia. Abia așteptăm să ne revedem în Pădurea Verde”, a declarat Victor Balaniuc, co-fondator și general manager CODRU Festival.

Biletele sunt disponibile online, pe codrufestival.ro și iabilet.ro.

Fost ministru al Economiei și în România, Năsui spune că a acceptat propunerea pentru a contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova și la parcursul european al țării.

„Premierul Tofan are misiunea grea, dar onorantă, de a-și conduce țara în direcția potrivită: cea a libertății și a apropierii de România și de Europa. Sunt fericit să-mi asum aceeași misiune, cu optimism, entuziasm și cu încrederea că o economie moldovenească mai prosperă înseamnă și o economie românească mai prosperă, în parcursul nostru comun european”, a scris Năsui pe Facebook.

Deputatul USR susține că a rezonat cu viziunea lui Vasile Tofan pentru Republica Moldova, pe care acesta și-ar dori-o „cea mai primitoare țară pentru antreprenori”. Năsui afirmă că dezvoltarea economică a Republicii Moldova trebuie să se bazeze pe proprietate privată și pe principiile pieței libere, criticând intervenția excesivă a statului în economie.

El consideră că noul guvern de la Chișinău are de dus o misiune dificilă, în condițiile în care Republica Moldova se află într-un moment important al parcursului său către aderarea la Uniunea Europeană.

„În sfârșit, am semnat contractul pentru noul Stadion „Dan Păltinișanu”. Firma câștigătoare are la dispoziție câteva luni pentru realizarea proiectului. Apoi încep lucrările. Timișoara și Timișul au așteptat suficient.

Vreau să mulțumesc Guvernului României pentru că, în sfârșit, ne dă voie să construim pe banii noștri.

Consiliul Județean Timiș poate asigura, pentru perioada 2026–2027, cel puțin 125 de milioane de lei pentru lucrările la noul stadion. Vom susține investiția din bugetul județului până în momentul în care CNI va putea prelua finanțarea în 2028”, a declarat președintele CJT.

Simonis îi critică pe politicienii care s-ar fi opus proiectului

În aceeași declarație, Alfred Simonis a lansat critici la adresa unor politicieni locali despre care spune că s-ar fi opus construirii noului stadion și ar fi încercat să împiedice derularea investiției.

Președintele CJ Timiș susține că aceștia au pus sub semnul întrebării necesitatea arenei, au catalogat proiectul drept „faraonic” și au invocat lipsa banilor sau existența unor dosare penale ca motive pentru care lucrările nu ar putea începe.

Simonis afirmă că, după semnarea contractului, aceiași politicieni încearcă să se asocieze cu proiectul și să își atribuie un rol în deblocarea acestuia. El a susținut că, în perioada în care proiectul avea nevoie de sprijin la nivel guvernamental, nu a existat o susținere publică din partea acestora.

„Am, însă, o întrebare foarte simplă: ați văzut vreunul dintre acești așa-ziși mari oameni politici ai Timișoarei spunând public că luptă pentru a convinge Guvernul să aprobe începerea lucrărilor? Unul singur? Vă spun eu: niciunul, deși erau la guvernare.

Când trebuia apărat proiectul, nu erau de găsit. Când trebuia convins Guvernul, nu erau de găsit.
Acum, când contractul este semnat, îi vedem pe cei mai mulți dintre ei în primul rând.

Revenind la Guvern, vreau să mai spun ceva. Nu am cerut pomeni. Nu am cerut favoruri și nu vom face plecăciuni pentru că ni se permite să investim banii timișenilor în Timiș. Nu vom face plecăciuni pentru ceea ce ni se cuvine.

Timișul este județul care contribuie cel mai mult la bugetul de stat. Din banii timișenilor s-au construit peste 10 stadioane în întreaga țară. Fără niciun fel de cofinanțare.

Acum, când a venit, în sfârșit, și rândul nostru, Guvernul ne-a obligat să alocăm 25% din banii noștri pentru ridicarea noii arene. Am acceptat și, cu toate acestea, ne-au întârziat cât au putut. Dar trecem și peste asta. Important este că proiectul s-a deblocat și contractul este semnat. Avem banii, putem începe”, a mai spus Simonis.

Ce urmează după semnarea contractului

Potrivit anunțului lui Simonis, următoarea etapă este realizarea proiectului de către asocierea desemnată câștigătoare în urma procedurii de achiziție. Abia după finalizarea acestei etape vor începe lucrările de construire a stadionului.

În martie 2026, după reevaluarea ofertelor în urma unei decizii a instanței, CNI a desemnat câștigătoare asocierea formată din CONCELEX, în calitate de lider, Construcții Erbașu, Concelex Engineering și Terra Gaz Construct.

Proiectul este derulat prin CNI, iar noua arenă urmează să fie construită pe amplasamentul fostului stadion, în zona Spitalului Județean. Vechiul stadion a fost demolat în luna martie, etapa fiind finanțată de Consiliul Județean Timiș.

CJ Timiș va finanța lucrările până în 2027

Potrivit declarațiilor făcute anterior de președintele CJ Timiș, administrația județeană urma să asigure până la finalul lui 2027 aproximativ 125 de milioane de lei, iar CNI să preia ulterior finanțarea.

În luna august, Guvernul a modificat condițiile de finanțare pentru proiect, astfel încât investiția să poată fi deblocată. Înainte de semnarea contractului, proiectul era blocat în contextul procedurilor administrative și al contestațiilor care au însoțit licitația.

Noua arenă este proiectată cu aproximativ 30.000 de locuri, iar valoarea totală a investiției menționată anterior este de aproximativ 603 milioane de lei.

Alexandru Onaca va face parte dintr-o echipă de șase cercetători implicați în misiunea ROICE 2027. Domeniul său de cercetare în cadrul expediției este geomorfologia și permafrostul.

Ce vor cerceta în Antarctica

Cercetătorii vor realiza, timp de 16 zile, observații și măsurători direct în teren, într-unul dintre cele mai dificile medii pentru desfășurarea activităților științifice. Echipele vor colecta date și probe din mai multe componente ale mediului, printre care aer, apă, zăpadă, sol, sedimente, gheață, guano și biofilme microbiene.

O parte dintre probe va fi analizată în România, iar altele în laboratoare partenere. Datele obținute vor fi folosite pentru monitorizarea mediului, pentru cercetări privind biodiversitatea și pentru a înțelege mai bine impactul schimbărilor climatice asupra criosferei din Antarctica.

Cercetătorii români desfășoară activități în Antarctica de Vest, pe Insula King George, din 2015, în cadrul colaborării dintre INCDSB și Korea Polar Research Institute.

Pentru campania ROICE 2027, echipa este formată din Iris Maria Tușa, coordonatoarea expediției din partea INCDSB, Georgiana-Alexandra Grigore, de la Universitatea din București, George Valentin Cucu, de la Politehnica București, Sorin Constantin Stegărescu, de la INCDSB, Nicolae Ajtai, de la Universitatea Babeș-Bolyai, și Alexandru Onaca, de la Universitatea de Vest din Timișoara.

Domeniile acoperite includ microbiologia și biologia moleculară, biodiversitatea și ecosistemele acvatice, hidrologia, meteorologia și GIS, monitorizarea atmosferică și radonul, precum și geomorfologia și permafrostul.

Expediția urmărește și crearea unor baze de date pentru monitorizarea pe termen lung a mediului, dezvoltarea unor colecții microbiologice pentru biobanca ROICE și obținerea de date care să poată fi utilizate în cercetări ulterioare. Rezultatele ar urma să fie prezentate în publicații științifice și în proiecte de cercetare desfășurate în colaborare cu laboratoare din România și din străinătate.

„Antarctica nu este doar cel mai rece continent, cel mai uscat, cel mai vântos. Acolo se pot face cercetări excepționale, care vor aduce cu siguranță valoare adăugată științei din România și din toată lumea. România, de patru ani de zile, are o delegație care participă în Antarctica în acest domeniu al cercetării, sub coordonarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice.

În acest an, Universitatea de Vest din Timișoara este membră a acestei delegații. Ceea ce vor face acești oameni acolo va rămâne, de-a lungul anilor, pentru generațiile următoare, ca bază a cercetării și dezvoltării la nivel național și european”, transmite Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT.

• 29 august, ora 21.00 în Parcul Dacia
• 30 august, ora 21.00 în Parcul Petőfi Sándor (zona Freidorf)
• 1 septembrie, ora 21.00 în Parcul Lidia (Pădurice)
• 3 septembrie, ora 21.00 în parcul de copii de pe strada Hebe (colț cu Rusu Șirianu)

„Textul a fost scris de dramaturgul Andrei Ursu în octombrie 2025, în urma unei burse de creație oferită de Centrul de Proiecte Timișoara. Sursa de inspirație a fost chiar fiica sa, dar și poveștile din cartierele urbane din România de astăzi. Spectacolul este o aventură fantastică despre curaj, prietenie, și despre puterea copiilor de a vedea ceea ce adulții, adesea prea ocupați, nu mai știu să observe. Textul este îmbogățit cu umor, muzică și dans, poezie și mister, iar din distribuție fac parte Alexandra Gherle, Alexandra Resteman, Andrei Zgăbaia, Andreea Radu, Bogdan Spiridon, Oana Iovița, Paula Harca. Regia e semnată de Ana Maria Ursu, pe muzica lui Octavian Vita Horvath. Scenografia este semnată de Dariana Pau, coregrafia de Viktoriia Medviedieva, costumele și recuzita de Lia Pfeiffer, concept lumini/sunet – Cristian Popescu, iar grafica de Dan Ungureanu”, precizează echipa Teatrului Basca.

Spectacolul este deschis publicului general, fiind dedicat în special copiilor între 10-16 ani și părinților lor. Accesul la spectacolele din parcuri este liber.

După reprezentațiile din cartiere, vor avea loc alte două spectacole pentru copiii din centrele Direcției de Asistență Socială Timișoara și pentru comunitatea copiilor ucrainieni din Timișoara.

„Poveștile au fost dintotdeauna și sunt parte din viața noastră. «Lilu glugă verde» este o poveste despre copiii de astăzi și o parte din provocările lor. Am adăugat muzică și coregrafie pentru a da glas acelor lucruri pe care cuvintele, uneori, nu le pot spune îndeajuns. Cred că fiecare copil are la un moment dat drumul lui prin labirint, un moment în care trebuie să găsească singur curajul de a merge mai departe, chiar și atunci când îi e frică. Sper ca prin Lilu și prietenele ei, copiii care ne vor privi spectacolul să simtă că nu sunt singuri în asta, iar părinții să-și amintească să se oprească, măcar o seară, și să vadă lumea prin ochii copiilor lor”, argumentează Ana Maria Ursu, regizoarea spectacolului.

„Lilu glugă verde” este un spectacol produs de Teatrul Basca, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Creșterea mortalității a fost înregistrată în perioadele în care au fost raportate temperaturi record, ceea ce indică o legătură între caniculă și numărul neobișnuit de mare al deceselor.

Bilanțul este, deocamdată, provizoriu. Datele disponibile acoperă doar aproximativ jumătate din Europa și nu includ integral luna august.

Germania, Franța și Spania, cele mai afectate

Cele mai mari bilanțuri au fost raportate în Germania, Franța și Spania, unde, cumulat, numărul deceselor suplimentare asociate perioadelor de caniculă a depășit 25.000.

În Germania, autoritățile au raportat aproximativ 14.000 de decese asociate căldurii între 6 aprilie și 9 august. Potrivit Institutului Robert Koch, numai în perioada 22-28 iunie au fost înregistrate aproximativ 9.600 de decese.

În Spania, aproape 4.950 de decese au fost atribuite căldurii între luna mai și această săptămână, ceea ce face ca 2026 să fie, până în prezent, cel mai grav an în ceea ce privește mortalitatea asociată temperaturilor ridicate.

În Franța, autoritățile au raportat aproximativ 7.300 de decese suplimentare „din toate cauzele” între sfârșitul lunii mai și 22 iulie. Datele sunt preliminare și se bazează pe certificate de deces electronice care acoperă aproximativ 80% din totalul deceselor.

Mii de decese asociate căldurii și în alte țări europene

Și în Regatul Unit au fost raportate mii de decese asociate căldurii. Agenția pentru Securitate Sanitară a estimat că valurile de căldură din mai și iunie au provocat 2.877 de decese în Anglia.

În Belgia, datele preliminare indică o creștere cu 39% a mortalității între 18 și 29 iunie, echivalentul a aproximativ 1.222 de decese suplimentare. În Olanda, cel puțin 900 de persoane au murit în plus față de nivelul obișnuit între 22 iunie și 5 iulie.

Primele date din Luxemburg, Grecia, România, Bulgaria și Danemarca indică aproximativ 40 de decese suplimentare în fiecare dintre aceste țări. Potrivit AFP, peste 80 de milioane de europeni au fost expuși în această vară la temperaturi de peste 40 de grade Celsius.

Cum influențează canicula mortalitatea

Statisticile privind mortalitatea excesivă, compilate sistematic la nivelul Uniunii Europene din 2008, arată că singura altă săptămână de vară cu o rată mai mare a deceselor suplimentare a fost în iulie 2022, în timpul pandemiei de COVID-19.

Specialiștii atrag atenția că stabilirea cauzei exacte a decesului este dificilă în astfel de situații. Căldura poate agrava afecțiuni preexistente, în special boli cardiovasculare și respiratorii, iar decesul poate surveni în urma unui infarct, a unui accident vascular cerebral sau a insuficienței renale. Există și efecte indirecte ale temperaturilor extreme, precum creșterea riscului de înec.

Prin urmare, nu poate fi stabilit cu exactitate câte dintre decese au fost provocate direct de caniculă. Statisticile privind mortalitatea excesivă arată însă o creștere clară a numărului de decese în perioadele caracterizate de temperaturi extreme.

Organizația Mondială a Sănătății avertiza în luna mai că mortalitatea asociată căldurii în Europa a crescut cu peste 30% în ultimii 20 de ani și ar putea crește semnificativ în următoarele decenii, pe fondul schimbărilor climatice și al îmbătrânirii populației.

În același timp, sudul țării se află marți sub cod galben de caniculă. Atenționarea este valabilă până la ora 22:00 în județele Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Călărași și în municipiul București.

În aceste zone sunt prognozate temperaturi maxime cuprinse între 34 și 37 de grade Celsius, în condiții de caniculă și disconfort termic ridicat.

Furtuni puternice, începând din această după-amiază

Potrivit ANM, primul cod galben de instabilitate atmosferică este valabil în intervalul 25 august, ora 16:00 – 26 august, ora 08:00.

Atenționarea vizează sudul Banatului, cea mai mare parte a Olteniei și a Transilvaniei, iar pe timpul nopții se extinde în special în nordul Munteniei, al Maramureșului și jumătatea de nord a Moldovei.

În aceste regiuni sunt așteptate averse torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului. Izolat, pot apărea vijelii cu rafale de 50-70 km/h și grindină de mici și, posibil, medii dimensiuni, de aproximativ 1-3 centimetri.

Cantitățile de apă vor ajunge la 15-25 de litri pe metru pătrat în intervale scurte de timp și prin acumulare, iar izolat pot depăși 30-50 de litri pe metru pătrat.

Un nou cod galben, miercuri

De miercuri, 26 august, ora 08:00, intră în vigoare o a doua atenționare cod galben, valabilă până la ora 23:00.

Aceasta va afecta jumătatea de nord a Moldovei și cea mai mare parte a zonei montane. Meteorologii anunță perioade de instabilitate atmosferică, cu averse torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului.

Pe arii restrânse sunt posibile vijelii cu rafale de 50-70 km/h și grindină de 1-3 centimetri. Cantitățile de apă vor fi de 15-20 l/mp, iar izolat pot depăși 30-40 l/mp.

Astfel, vremea se schimbă rapid în mai multe regiuni ale țării: după temperaturile ridicate și canicula din sud, sunt așteptate furtuni și ploi abundente începând din această după-amiază.

Tânăra se confruntă cu mai multe probleme medicale și urmează tratamente și monitorizări pentru afecțiuni din sfera hematologiei, urologiei și neurologiei.

Acum, medicii i-au recomandat un tratament injectabil care trebuie urmat timp de un an, cu un cost de aproximativ 600 de lei pe lună. Potrivit Asociației Copilul din Mine, tratamentul nu este decontat de Casa de Asigurări de Sănătate și are rolul de a preveni apariția diabetului zaharat.

Familia Iasminei nu își permite costurile tratamentului

Iasmina provine dintr-o familie monoparentală. Mama ei trăiește din pensie de invaliditate și indemnizații de handicap, iar suma necesară lunar pentru tratamentul tinerei reprezintă o povară financiară dificil de suportat.

În aceste condiții, Asociația Copilul din Mine face apel la oamenii care pot contribui pentru ca Iasmina să poată urma tratamentul recomandat de medici.

„Orice donație poate însemna o șansă pentru tratamentul lui Iasmina. Împreună putem să o ajutăm!”, transmite asociația.

Costul tratamentului pentru un an ajunge la aproximativ 7.200 de lei, o sumă care poate fi acoperită prin contribuții mici din partea mai multor oameni.

Cei care doresc să o sprijine pe Iasmina pot face o donație către:

• Asociația Copilul din Mine
• IBAN: RO20BTRLRONCRT0383191201
• Moneda: RON

Tommy Piggott, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, a confirmat planul, explicând că autoritățile americane colaborează cu Departamentul pentru Securitate Internă pentru identificarea persoanelor care ar fi folosit vizele de non-imigrant pentru a rămâne permanent în SUA.

Măsura vizează vizele B1 și B2, destinate călătoriilor de afaceri și turismului. Potrivit Associated Press, citată de Reuters, planul ar putea afecta până la 200.000 de persoane care au solicitat sau intenționează să solicite azil în SUA din 2016 încoace.

Revocarea vizelor nu ar însemna automat expulzarea celor vizați. Potrivit AP, majoritatea persoanelor cu cereri de azil în curs ar putea fi transferate într-o altă categorie de statut, pierzând însă statutul de vizitatori pentru turism sau afaceri.

Departamentul de Stat a anunțat deja că administrația Trump a revocat peste 175.000 de vize în timpul actualului mandat. Autoritățile americane susțin că măsurile fac parte din eforturile de consolidare a securității și de combatere a abuzurilor sistemului de imigrație.

În acest context, Organizația Salvați Copiii România lansează proiectul B-FRAME – Barnahus-FRAME: Promovarea unor medii reziliente și multidisciplinare, prin care își propune să sprijine autoritățile locale în înființarea a nouă centre de tip Barnahus în România.

Proiectul, derulat împreună cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 București și Centrul de Politici „Hope For Children” CRC din Cipru, este finanțat prin programul Uniunii Europene „Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori” (CERV).

Pe durata celor doi ani ai proiectului, peste 340 de profesioniști – asistenți sociali, polițiști, procurori, judecători, medici și psihologi – vor fi implicați în activități de pregătire, iar cel puțin 180 vor participa la programul de formare propriu-zis.

Datele oficiale pentru anul 2025 arată că direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului au înregistrat 20.403 cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor.

Cele mai multe dintre acestea, 16.939, s-au produs în familie, în timp ce 970 de cazuri au fost înregistrate în unități de învățământ.

În ceea ce privește abuzul sexual, au fost raportate 1.712 cazuri, dintre care 1.536 au avut victime fete și 176 victime băieți. Disproporția dintre fete și băieți se menține de la un an la altul.

Din cele 1.712 cazuri de abuz și exploatare sexuală înregistrate în 2025, urmărirea penală împotriva agresorului a fost începută în 1.127 de cazuri.

Reprezentanții Salvați Copiii atrag însă atenția că cifrele oficiale surprind doar cazurile care ajung la autorități.

Organizația invocă cercetări internaționale privind „cifra neagră” a abuzului sexual asupra copiilor. O meta-analiză publicată în revista științifică Child Maltreatment a indicat diferențe foarte mari între cazurile identificate prin autoraportarea victimelor și cele care ajung în evidențele oficiale.

Potrivit Salvați Copiii, raportarea acestor date la situația din România sugerează că numărul real al copiilor afectați de abuz și exploatare sexuală ar putea fi mult mai mare decât cel reflectat de statisticile autorităților.

„Vorbim despre o situație incomparabil mai gravă, de cel puțin 50.000 de copii pe an care suferă o formă de abuz sau exploatare sexuală și care nu sunt identificați de serviciile sociale ori de organele de ordine”, transmite organizația.

Fenomenul este prezent și în mediul online. Potrivit unei cercetări Salvați Copiii, aproape unul din trei copii, respectiv 29%, a primit online imagini sau mesaje cu conținut sexual explicit, iar unuia din cinci i s-a cerut să trimită fotografii sau filmări explicite.

În 2025, linia de raportare Esc_ABUZ a înregistrat peste 50.000 de sesizări privind materiale de abuz sexual asupra copiilor, față de 19.369 în anul precedent. Organizația precizează că 84% dintre materialele raportate fuseseră produse chiar de copii, sub constrângere, amenințare sau manipulare emoțională.

Primul centru pilot de tip Barnahus din România a fost deschis în 2022 de Salvați Copiii, în parteneriat cu DGASPC Sector 6. De la deschidere și până în prezent, 165 de copii victime ale abuzului sexual și ale violenței fizice grave au beneficiat aici de servicii integrate: evaluare și consiliere psihologică, audiere în scop judiciar, servicii sociale și examinare medicală generală.

Modelul Barnahus presupune ca asistența socială, ancheta penală, examinarea medicală și sprijinul psihologic să fie coordonate într-un singur spațiu, amenajat astfel încât să fie sigur și prietenos pentru copii.

„Prin acest proiect, transformăm un model pilot de succes într-o realitate accesibilă copiilor din întreaga țară. În loc ca un copil victimă să fie purtat între secții de poliție, spitale și instanțe, Barnahus aduce toți specialiștii în jurul copilului, oferindu-i protecție și justiție fără a-i adânci trauma”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România.

Modelul a fost creat în Islanda, în 1998, și este destinat copiilor victime ale abuzului sexual și violenței domestice, precum și copiilor martori la acte grave de violență. În august 2026, rețeaua Barnahus includea 58 de organizații membre din 32 de țări.

În sistemul tradițional, copilul poate fi audiat de poliție și procuror, evaluat de un psiholog și examinat medical în alte instituții. De multe ori, fiecare etapă presupune ca minorul să povestească din nou experiența traumatică.

Un raport publicat de Salvați Copiii în 2023, pe baza a 50 de interviuri cu specialiști din poliție, parchete, instanțe, direcții de protecție a copilului și cabinete de psihologie, arată că interacțiunea copilului cu instituțiile statului „presupune reamintirea de către copil a agresiunilor la care a fost supus de minim șase ori până la finalizarea procesului, însă de cele mai multe ori se ajunge și se depășește numărul de zece reamintiri”.

Reprezentanții organizației susțin că această repetare poate contribui la retraumatizarea copilului și poate afecta inclusiv calitatea mărturiei.

Modelul Barnahus urmărește tocmai limitarea acestor situații, prin audierea copilului într-un cadru adaptat vârstei și nevoilor sale și prin cooperarea directă dintre specialiști.

Prin proiectul B-FRAME, Salvați Copiii își propune să ofere autorităților locale asistență tehnică pentru înființarea a cel puțin nouă centre Barnahus în țară. Fiecare centru ar urma să aibă protocoale de colaborare între serviciile de protecție a copilului, poliție, parchet și spitale, precum și proceduri comune pentru intervenția în cazurile grave.

Potrivit estimărilor Salvați Copiii, peste 400 de copii victime ale abuzului și exploatării ar putea beneficia direct de serviciile oferite în noile centre care urmează să fie înființate în cadrul proiectului.

Proiectul beneficiază de sprijinul strategic al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și este aliniat strategiilor europene privind drepturile copilului și combaterea abuzului sexual.