Consilierul municipal liberal Silvia Chițac a relatat, într-o postare publicată pe Facebook în 29 octombrie, o experiență personală pe care spune că a avut-o în urmă cu câteva săptămâni, când a apelat numărul destinat sesizărilor cetățenilor.

Potrivit acesteia, în zona Pieței Unirii se afla un bărbat care comercializa cosmetice și alte obiecte despre care chiar el ar fi afirmat că sunt furate. Silvia Chițac spune că a solicitat intervenția Poliției Locale, iar echipajul a ajuns după aproximativ 30 de minute.

Consilierul a precizat că nu cunoaște ce alte intervenții aveau polițiștii în desfășurare în acel moment și că nu era vorba despre o urgență. Nemulțumirea sa a vizat însă modul în care echipajul a acționat după sosirea în zonă.

„Am fost nevoită să le indic eu persoana despre care făcusem sesizarea. Și nu, problema nu e că nu găseau, ci că nici măcar nu căutau”, a afirmat Silvia Chițac.

Aceasta consideră că experiența ridică întrebări despre implicarea efectivă a polițiștilor în teren, chiar dacă admite că un singur caz nu poate descrie întreaga activitate a instituției.

Într-un punct de vedere transmis vineri, 30 octombrie, la solicitarea Tion, Poliția Locală Timișoara oferă o altă perspectivă asupra intervenției din Piața Unirii. Instituția precizează că sesizarea a fost înregistrată în 15 august 2026, la ora 20:50, și a vizat prezența unei persoane care comercializa bunuri în zonă.

Potrivit datelor prezentate de Poliția Locală, cazul a fost finalizat la ora 21:15, după aplicarea unei sancțiuni în baza HCL 168/2001, în valoare de 150 de lei, și ridicarea bunurilor oferite spre vânzare în vederea confiscării.

Reprezentanții instituției susțin că timpul total dintre primirea apelului și finalizarea cazului a fost de 25 de minute, nu de aproximativ 30 de minute până la sosirea echipajului, așa cum a relatat Silvia Chițac.

Instituția mai arată că sesizarea ar fi fost mai utilă pentru o analiză internă dacă era făcută publică la scurt timp după producerea evenimentului. Reprezentanții Poliției Locale consideră că readucerea în discuție a cazului după aproximativ două luni și jumătate ridică semne de întrebare privind momentul ales pentru această critică.

Poliția Locală mai precizează că, de la începutul anului și până în prezent, a răspuns și a acționat la 10.461 de sesizări telefonice, cu peste 603 mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Patrulările pedestre au scăzut cu 16%. Consilierul cere o analiză a situației

Un alt punct important al criticilor formulate de Silvia Chițac vizează reducerea patrulărilor pedestre în Timișoara. Potrivit datelor invocate de consilier, la nivelul Serviciului Siguranță și Ordine Publică, numărul patrulărilor pe jos a scăzut în 2025 cu aproximativ 16% față de anul anterior, în timp ce sesizările privind tulburarea ordinii publice au crescut cu aproape 10%.

În opinia sa, prezența polițiștilor în cartiere și în zonele frecventate de cetățeni este esențială pentru prevenirea incidentelor și identificarea problemelor care se repetă.

Silvia Chițac propune organizarea patrulărilor în funcție de o hartă a sesizărilor, care să permită identificarea zonelor cu probleme recurente, a cartierelor vulnerabile și a tipurilor de abateri întâlnite cel mai des.

„Patrularea de proximitate este esențială atunci când vorbim despre siguranța publică. Și se poate organiza în funcție de o hartă a sesizărilor. E o modalitate prin care poți vedea exact unde și ce se repetă, poți observa tipare, zone și cartiere vulnerabile și nu numai”, a transmis consilierul local.

Poliția Locală confirmă reducerea patrulărilor pedestre, dar explică faptul că aceasta a fost determinată de reorganizarea instituției și de reducerea numărului de angajați.

Conform datelor prezentate de instituție, în 2024 au fost înregistrate 7.057 de patrulări pedestre, în timp ce în 2025 numărul acestora a scăzut la 5.923. În aceeași perioadă, patrulările auto au crescut de la 9.238 la 9.735.

Reprezentanții instituției ne-au mai transmis că reorganizarea din 2024 a dus la reducerea efectivelor structurii de la 135 de posturi la 82 de posturi, ceea ce a influențat modul de organizare a activităților în teren. În aceste condiții, s-a optat pentru suplimentarea patrulărilor auto, cu scopul de a compensa reducerea personalului și de a menține capacitatea de intervenție.

Poliția Locală mai arată că, în ciuda diminuării efectivelor, activitatea Serviciului Siguranță și Ordine Publică a înregistrat creșteri la alți indicatori. Astfel, numărul acțiunilor desfășurate a crescut de la 201 în 2024 la 219 în 2025, iar cel al sancțiunilor aplicate a ajuns la 8.134, față de 8.096 în anul precedent.

Un alt argument invocat de instituție este creșterea semnificativă a numărului total de sesizări primite la nivelul întregii Poliții Locale. Potrivit datelor comunicate, numărul acestora a evoluat astfel: 9.318 sesizări în 2020; 30.703 sesizări în 2024 și 36.313 sesizări în 2025.

Poliția Locală susține că volumul de sesizări a crescut de aproape patru ori în șase ani, în timp ce numărul angajaților a scăzut, ceea ce a făcut dificilă menținerea aceluiași nivel de patrulare pedestră.

Cerșetoria și persoanele fără adăpost, o problemă care revine în atenție

Un alt subiect asupra căruia Silvia Chițac atrage atenția este gestionarea cazurilor de cerșetorie și a situațiilor în care sunt implicați minori sau persoane fără adăpost.

Consilierul local consideră că simpla identificare a acestor persoane și transportarea lor către centrele sociale nu rezolvă problema pe termen lung, în condițiile în care unele dintre ele revin ulterior în stradă.

Aceasta invocă date din raportul de activitate pentru 2025, care consemnează 467 de persoane fără adăpost și 2.880 de predări către centrele sociale. De asemenea, Silvia Chițac face referire la o raportare a instituției din luna octombrie, potrivit căreia, de la începutul anului, au fost înregistrate 423 de persoane care cerșesc sau sunt fără adăpost și 2.216 predări.

Consilierul susține că numărul intervențiilor repetate arată necesitatea unei colaborări mai strânse între Poliția Locală și serviciile de asistență socială. Printre soluțiile propuse se numără un mecanism comun de urmărire a cazurilor, cu un responsabil desemnat pentru fiecare situație și reevaluări periodice.

În acest fel, autoritățile ar putea urmări ce se întâmplă după predarea unei persoane către serviciile sociale, de ce aceasta revine în stradă și ce alte măsuri sunt necesare pentru reintegrarea sa. Silvia Chițac atrage atenția în mod special asupra situațiilor în care pot fi implicați minori și asupra riscului de exploatare a acestora.

În replică, Poliția Locală susține că fenomenul cerșetoriei și al persoanelor fără adăpost s-a diminuat semnificativ în ultimul deceniu, chiar dacă nu a putut fi eliminat.

Instituția prezintă următoarele date privind persoanele identificate: 2.138 în 2015; 1.268 în 2016 și 467 în 2025.

Reprezentanții Poliției Locale explică faptul că Timișoara atrage persoane din alte zone ale țării, în special în sezonul cald și în perioadele aglomerate, iar libera circulație face imposibilă restricționarea deplasării acestora.

Potrivit instituției, polițiștii locali desfășoară de aproximativ 20 de ani acțiuni de identificare a persoanelor care cerșesc și a celor fără adăpost, acestea fiind ulterior îndrumate sau transportate către serviciile sociale.

Poliția Locală precizează că Direcția de Asistență Socială Timișoara pune la dispoziția persoanelor vulnerabile servicii de cazare, trei mese pe zi și asistență medicală gratuită.

De asemenea, persoanele pot beneficia de aceste servicii pentru o perioadă de până la trei ani, interval în care au posibilitatea să își găsească un loc de muncă și să economisească bani pentru a-și putea relua viața independent.

Totuși, reprezentanții Poliției Locale afirmă că multe dintre persoanele identificate refuză serviciile sociale și aleg să revină în stradă. Instituția susține că, în urma verificărilor, au fost întâlnite situații în care persoanele care practicau cerșetoria aveau asupra lor sume cuprinse între 300 și 400 de lei, obținute în câteva ore, dar și cazuri în care au fost găsite sume de peste 1.000 de lei.

Poliția Locală estimează că peste 97% dintre persoanele vizate refuză serviciile sociale oferite de Primăria Timișoara.

Instituția invocă prevederile Legii 155/2010 privind organizarea și funcționarea Poliției Locale. Potrivit articolului 6, polițiștii locali au atribuția de a identifica persoanele care practică cerșetoria, copiii lipsiți de supravegherea și ocrotirea părinților sau a reprezentanților legali și persoanele fără adăpost.

Acestea trebuie încredințate serviciului public de asistență socială, în vederea soluționării problemelor cu care se confruntă, în condițiile legii.

Poliția Locală susține că intervențiile presupun resurse importante, dar sunt necesare atât pentru menținerea unui climat de siguranță pentru ceilalți cetățeni, cât și pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile.

Instituția mai arată că a desfășurat campanii de informare a populației, prin distribuirea de pliante și amplasarea unor panouri, pentru a descuraja oferirea directă de bani persoanelor care cerșesc.

În opinia reprezentanților Poliției Locale, reducerea fenomenului depinde și de existența unor măsuri legislative adecvate, care nu intră însă în atribuțiile instituției.

Cine răspunde pentru prioritățile și rezultatele Poliției Locale?

Dincolo de schimbul de replici dintre consilierul local și instituție, rămâne în discuție modul în care sunt stabilite prioritățile Poliției Locale și felul în care sunt evaluate rezultatele activității sale.

Silvia Chițac consideră că responsabilitatea pentru organizarea serviciului și pentru modul în care acesta răspunde nevoilor comunității aparține administrației locale.

„Primăria stabilește prioritățile, organizează serviciul și îi evaluează conducerea. Tot Primăria răspunde pentru rezultate”, a transmis consilierul local.

De cealaltă parte, Poliția Locală invocă rezultatele activității, creșterea numărului de sesizări, reducerea efectivelor și dificultățile întâmpinate în gestionarea fenomenului persoanelor fără adăpost.

Instituția mai amintește că Timișoara s-a regăsit în diverse studii și statistici printre orașele considerate sigure din Europa și din lume, apreciind că la aceste rezultate contribuie și activitatea polițiștilor locali, prezenți în teren permanent.

Cea de-a treia ediție a competiției dedicate sculpturii a adus un interes important din partea publicului: peste 1.700 de persoane și-au exprimat opțiunile în procesul de selecție, iar 76 de artiști au aplicat pentru premiu. Pentru Sorina Jecza, aceste cifre arată că relația dintre timișoreni și arta din spațiul public începe să se schimbe.

„Tot ceea ce ne interesează este ca ideea de sculptură în spațiul public să nu mai fie străină de un oraș. Faptul că orașul trăiește alături de artă este benefic pentru ambele părți, pentru că sculptura se hrănește din această apropiere de oamenii din jur, dar și oamenii se modelează în contact cu sculptura. Sculptura este cea care îi poate apropia pe oameni de frumos”, a declarat, vineri, Sorina Jecza.

Punctul central al zilei a fost dezvelirea, în Piața Unirii, a sculpturii „Refugiu”, semnată de Virgil Scripcariu, câștigătorul Premiului „Peter Jecza” pentru Sculptura Anului 2026, în valoare de 8.000 de euro. Programul a inclus și o expoziție cu lucrările a 12 artiști în parcul centrului comercial din Calea Șagului. Ziua de vineri se va încheia cu un performance multimedia la Casa Jecza.

Președinta Fundației Triade spune că unul dintre cele mai importante câștiguri ale proiectului este implicarea publicului. Timișorenii nu mai privesc sculpturile doar ca pe niște obiecte decorative, ci încep să le observe, să le interpreteze și să caute mesajul din spatele fiecărei lucrări.

„Bucuria mea de anul acesta este faptul că publicul a câștigat acel rol pe care, în general, îl atribuim spectatorului. Spectatorul nu este un element pasiv în această relație, ci unul dinamic, care se implică și trăiește prin ceea ce vede”, a explicat aceasta.

În urma jurizării, 12 artiști au ajuns să-și vadă lucrările amplasate în parc, într-o expoziție care aduce împreună viziuni și expresii artistice diferite.

Virgil Scripcariu a câștigat Premiul Jecza pentru Sculptură

Premiul Jecza pentru Sculptură i-a revenit anul acesta artistului Virgil Scripcariu, care va primi 8.000 de euro. Pentru mulți sculptori, o asemenea sumă înseamnă mult mai mult decât o recunoaștere profesională: este posibilitatea de a materializa o lucrare de dimensiuni mari, destinată spațiului public.

Sorina Jecza atrage atenția că artiștii nu urmăresc doar câștigarea unui premiu pentru beneficiul personal, ci mai ales obținerea resurselor necesare pentru a-și duce la capăt proiectele.

„A oferi unui artist sculptor 8.000 de euro nu înseamnă doar a-i marca o etapă în carieră. Înseamnă a-i da șansa să creeze în continuare ceea ce își dorește orice sculptor: o lucrare de dimensiuni mai mari”, a spus aceasta.

 

Timișorenii au început să se fotografieze lângă sculpturi. Lucrările devin repere ale orașului

Un alt aspect evidențiat de Sorina Jecza este schimbarea atitudinii publicului față de sculpturile amplasate în oraș în ultimii ani.

Educația publicului în privința artei în spațiul public este un demers început cu mai bine de două decenii în urmă. Un prim moment important a fost în 2002, când a fost amenajat un parc cu sculpturi realizate de Marius Leonte, în apropierea Parcului Copiilor.

Ulterior, au urmat și alte inițiative, inclusiv amplasarea unor lucrări în zona centrală a Timișoarei, într-un proiect asociat lui Șerban Sturdza.

Astăzi, unele dintre aceste sculpturi au devenit repere vizuale ale orașului, iar turiștii se fotografiază lângă ele.

„Astăzi, turiștii își fac fotografii lângă lucrările noastre. Sunt deja obiecte iconice, care vorbesc despre un oraș precum Timișoara, care începe să se definească drept un oraș al artei în spațiul public”, a explicat președinta Fundației Triade.

Aceasta spune că reacțiile oamenilor sunt tot mai bune și că publicul nu mai este ostil sau reticent față de apariția unor noi opere de artă în oraș.

Un exemplu este lucrarea lui Virgil Scripcariu din Piața Unirii, despre care spune că a generat 456 de comentarii în mediul online. Sorina Jecza spune că a citit toate opiniile și a fost surprinsă de nivelul de implicare și de capacitatea oamenilor de a analiza lucrarea dincolo de aspectul ei vizual.

Sorina Jecza a atras atenția și asupra dificultăților de finanțare a proiectelor culturale. Ea a subliniat că multe dintre inițiativele care aduc arta în spațiul public sunt susținute prin parteneriate cu mediul privat, în condițiile în care finanțarea publică pentru cultură rămâne foarte redusă.

Un astfel de parteneriat este cel cu reprezentanții centrului comercial din Calea Șagului, care pun la dispoziție spațiul și contribuie la susținerea artiștilor.

„Este vorba despre legătura dintre acest parteneriat, spațiul public, organizațiile care se ocupă de artă și susținătorii acestor inițiative, care sunt, în cea mai mare parte, privați, în condițiile în care statul nu își permite să facă asemenea investiții”, a declarat aceasta.

Sorina Jecza a făcut referire și la bugetul pentru cultură, despre care a afirmat că reprezintă doar 0,07% din PIB, considerând că inițiativele private ajung astfel să suplinească o parte din absența statului în susținerea artei.

 

Un parc de sculptură va continua să existe în Timișoara

Spațiul în care sunt expuse lucrările urmează să intre într-un proces de amenajare. Sorina Jecza a precizat că a participat la discuții cu reprezentanții administrației centrului comercial și că a primit asigurări că proiectul dedicat sculpturii va avea în continuare un loc în această zonă.

Chiar dacă în prezent lucrările sunt amplasate într-un spațiu care are nevoie de amenajări, viitorul parc va păstra componenta artistică.

„Ceea ce este important este că, în planul acestui proces de amenajare, sculptura nu este omisă. Vom avea alocat în continuare spațiul pe care l-am folosit până acum, pentru a putea continua proiectul. Așadar, va rămâne și un parc de sculptură, ceea ce va asigura continuitatea acestui demers”, a explicat președinta Fundației Triade.