De la ora 19:00, sărbătoarea se mută pe Strada Primăriei, unde este pregătit un program artistic pentru toate vârstele.

Pe scenă vor urca Andreea Voica, Alexia Nicole Alb, Daria Popescu, DJ Krystel & Roboții Kara Sound, dar și membrii Ansamblului „Flori Remețene”.

Petrecerea continuă și duminică, 16 august, când scena din Remetea Mare va găzdui noi recitaluri.

Publicul îi va putea vedea și asculta pe Dumitru Teleagă Meka, Florin Boita, Slageana Marinescu, Ioana Stan și Daria Popescu.

Organizatorii îi invită pe locuitorii comunei și pe toți cei care iubesc tradițiile bănățene să participe la cele două zile de sărbătoare și să se bucure împreună de muzică, dans și atmosfera specifică rugii bănățene.

Dincolo de competiție și de peisajele spectaculoase, evenimentul are o importantă componentă caritabilă. În cele șapte ediții desfășurate până acum, comunitatea Cheile Nerei MTB & Trail Run, împreună cu Clubul Kiwanis Timișoara, a reușit să doneze echipamente medicale esențiale în valoare de peste 350.000 de lei.

La ediția din acest an, organizatorii continuă campania în sprijinul medicilor și micilor pacienți de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara. Pentru copiii diagnosticați cu malformații cardiace, echipamentele moderne necesare în Terapia Intensivă pot însemna o șansă în plus la viață.

„Fiecare bătaie de inimă pe traseu ajută o altă inimă să bată!” este mesajul care însoțește ediția din acest an.

Programul evenimentului nu este dedicat exclusiv competitorilor. Participanții pot veni împreună cu familia, iar organizatorii pregătesc și o cursă pentru copii, precum și un concert în aer liber.

Astfel, weekendul din 5-6 septembrie își propune să transforme zona Sasca Română într-un punct de întâlnire pentru sportivi, familii și iubitori ai naturii.

Fiecare participant contribuie, prin prezența sa, la susținerea cauzei caritabile.

Te poți înscrie AICI

Programul lansat de Centrul de Proiecte urmărește să ofere flexibilitate și acces rapid la finanțare, pentru inițiative care au relevanță culturală și socială pentru comunitatea locală. Bugetul total al programului este de 500.000 de lei, iar înscrierile se desfășoară continuu, până la epuizarea fondurilor disponibile, dar nu mai târziu de 21 noiembrie 2026.

Unul dintre principalele elemente ale programului este viteza de evaluare. De la momentul depunerii solicitării și până la publicarea rezultatului evaluării pot trece maximum șapte zile calendaristice.

Finanțarea poate ajunge la 50.000 de lei pentru proiectele mici și 75.000 de lei pentru proiectele mari. Solicitanții trebuie să asigure și surse complementare reprezentând minimum 5% din valoarea finanțării nerambursabile solicitate.

Fondul este destinat intervențiilor culturale care pot răspunde unor nevoi apărute într-un timp scurt. Printre obiectivele programului se află protejarea memoriei colective, apropierea comunităților și facilitarea accesului la viața culturală, dar și susținerea altor inițiative relevante pentru Timișoara.

Noul mecanism completează programele de finanțare deja existente și le oferă operatorilor culturali posibilitatea de a reacționa mai rapid la situații neprevăzute sau de a valorifica oportunități care apar pe parcursul anului.

Pot solicita finanțare:

• persoane fizice autorizate;
• întreprinderi individuale sau familiale;
• societăți comerciale;
• persoane juridice de drept privat;
• persoane juridice de drept public.

Sunt exceptate persoanele juridice de drept public aflate în subordinea Consiliului Local al Municipiului Timișoara. Pentru proiectele destinate publicului există și o condiție teritorială: activitățile trebuie să se desfășoare în Timișoara. În plus, activitatea sau activitățile principale ale proiectului trebuie să înceapă în cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitarea finanțării.

Programul vine și cu cerințe privind colaborarea dintre organizații. Pentru proiectele mici este necesară implicarea a cel puțin unui partener, în timp ce proiectele mari trebuie să aibă minimum doi parteneri. Astfel, finanțarea urmărește să susțină nu doar inițiative culturale punctuale, ci și proiecte construite prin colaborare și cu impact asupra comunității timișorene.

Aplicațiile pot fi depuse continuu, până la epuizarea bugetului de 500.000 de lei, dar nu mai târziu de 21 noiembrie 2026.

„Decizia de a opri controlat și Unitatea 2 este determinată de scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea. Oprirea controlată a Unității 2 este realizată cu respectarea procedurilor în astfel de situații, în baza monitorizării stricte a marjelor de siguranță, a echipamentelor și a prognozei INHGA pentru următoarele zile”, transmit reprezentanții Nuclearelectrica.

Compania precizează că menținerea ambelor unități în stare oprită sigură nu are impact asupra securității nucleare, personalului, mediului sau populației. Specialiștii CNE Cernavodă vor decide reconectarea unităților în funcție de evoluția nivelului Dunării, cu prioritizarea marjelor de securitate nucleară.

Potrivit prognozei INHGA pentru 12-19 august, debitul Dunării la Baziaș va fi de 1.350-1.400 m3/s, mult sub media multianuală pentru luna august, de 3.900 m3/s.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită și deconectată de la Sistemul Energetic Național pe 28 iulie, tot din cauza debitului scăzut al Dunării.

Ministerul Energiei a anunțat că deficitul de producție poate fi acoperit prin producția eoliană, hidro și cea a Grupului energetic Rovinari 4, precum și prin importuri, România având o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW.

Ministerul a menținut apelul la un consum responsabil de energie, în special între orele 19:00 și 23:00, pentru reducerea presiunii asupra sistemului în perioadele de vârf.

INVESTIȚII:

Lucrări semnalizări rutiere:

În caz de vreme nefavorabilă nu vor putea fi executate unele lucrări, așa cum sunt ele prevăzute în programul zilnic de lucrări, acestea urmând a fi reprogramate;

– În cazul producerii unor evenimente rutiere lucrările de reparații și înlăturare a daunelor vor fi prioritare față de programul zilnic propus;

– În cazul primirii unor avize de lucrări cu caracter urgent acestea vor fi prioritare față de programul zilnic propus.

De la o reclamă la un întreg proces de research

Unul dintre cele mai evidente lucruri pe care le observăm este că drumul dintre „am văzut reclama” și „am cumpărat” nu mai este liniar. Un utilizator poate descoperi un brand pe Instagram, să caute numele lui pe Google câteva ore mai târziu, să citească recenziile, să intre pe site, să plece, să vadă o altă reclamă peste două zile și abia apoi să cumpere.

Din perspectiva unui business, toate aceste interacțiuni pot părea separate. Pentru consumator, însă, fac parte din aceeași decizie de cumpărare. Asta schimbă și rolul reclamelor. Nu fiecare reclamă trebuie să producă o vânzare pe loc. Uneori trebuie să creeze prima interacțiune. Alteori să răspundă unei întrebări sau să elimine un motiv de neîncredere.

Românii caută mai mult înainte să cumpere

În campaniile pe care le administrăm vedem constant cât de importantă a devenit intenția din spatele unei căutări. Oamenii nu mai caută doar „clinică estetică”, „mobilă” sau „servicii contabilitate”. Căutările devin mai specifice: vor să știe prețul, locația, diferențele dintre servicii, părerile altor clienți sau dacă o anumită soluție este potrivită pentru ei.

Într-unul dintre proiectele noastre din industria de medical beauty, am construit campaniile în jurul serviciilor și intențiilor concrete de căutare, în locul unei comunicări generale. Rezultatul a fost de peste 1.000 de clienți potențiali noi în 30 de zile.

Pentru noi, lecția din spatele cifrei este mai interesantă decât cifra în sine: marketingul funcționează mai bine atunci când răspunde unei intenții care există deja, în loc să încerce să o inventeze. Tocmai de aceea, într-o strategie de Google Ads, întrebarea importantă nu mai este doar „pe ce cuvinte cheie vrem să apărem?”, ci „ce încearcă de fapt omul să afle când face această căutare?”.

Încrederea a devenit parte din procesul de cumpărare

Mai observăm ceva: reclama poate aduce omul până la ușă, dar nu îl poate obliga să intre. După click încep alte verificări:

• Cum arată site-ul?

• Există recenzii?

• Brandul pare activ?

• Oferta este clară?

• Prețul are sens?

• Găsesc suficiente informații încât să iau o decizie?

Și aici vedem deseori diferența dintre campaniile care doar generează trafic și cele care generează business. Poți avea o campanie foarte bine construită și totuși să pierzi conversia dacă restul experienței nu susține promisiunea reclamei. În 2026, reclama nu mai poate compensa la nesfârșit lipsa de încredere într-un brand.

Google contează dar nu singur

Într-un alt proiect, adresat românilor din diaspora, am observat că oamenii căutau activ serviciul pe Google, dar nu luau întotdeauna decizia imediat. Comparau, reveneau și aveau nevoie să întâlnească brandul de mai multe ori.

Am introdus YouTube în strategie pentru a construi familiaritate înaintea momentului conversiei, iar campania a ajuns la o rată de conversie de 8,5%. Este unul dintre motivele pentru care încercăm să nu mai privim canalele de marketing independente una de alta. Omul care convertește astăzi din Google poate fi același om care a văzut un video al brandului săptămâna trecută.

Ce credem că vor cumpărătorii români în 2026

După sute de campanii, concluzia noastră nu este că oamenii au devenit mai greu de convins. Au mai multe opțiuni, mai multe informații și mai multe locuri în care pot verifica ceea ce le spune un brand. Iar asta înseamnă că marketingul bun trebuie să facă mai mult decât să atragă atenția.

Trebuie să fie relevant. Să apară în momentul potrivit. Să răspundă întrebărilor potrivite. Și, mai ales, să existe un business bun în spatele reclamei. Poate tocmai de aceea una dintre ideile după care lucrăm astăzi la Marva Marketing este foarte simplă: marketingul bun începe cu întrebări bune, nu cu bugete mari.

Pentru că platformele se vor schimba, algoritmii se vor schimba și felul în care oamenii caută va continua să se schimbe. Dar nevoia lor de a avea un motiv bun pentru a cumpăra va rămâne.

(3885)

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziția de pictură și sculptură „SENS”;

• Expoziția colectivă „Steps to Your Heart” – Conacul Mocioni din Foeni;

• Expoziția de fotografie „Umbrele strămoșilor uitați” – Conacul Mocioni din Foeni.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

• Expoziția „Paradisul de după colț”.

Muzeul Național de Artă Timișoara

• Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

• Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada; 

• MNArT Open View: „Compoziție”, semnată de Corneliu Vasilescu (1934–2023);

• Expoziția Absolvenților Facultății de Arte și Design UVT 2026 – „Turning Point”;

• Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

• Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

• Expoziția permanentă a colecției „Corneliu Baba”;

• Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”.

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția „Bastion Viola. Frânturi din istoria Politehnicii”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă 1800 – 1947”, Bastion Maria Theresia, mansarda B1;

• Expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în antichitate”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia, parter.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

• Expoziția permanentă „Uneltele pământului. Agricultură și meșteșug în Banatul multietnic”;

• Expoziția permanentă „O zi din viața satului – Banatul în comunism”;

• Expoziția „Povești din vârful casei. Țigle, lut și meșteșug”;

• „Casa de la Dragșina”, specifică zonei Văii Pogănișului și Dealurilor Silagiului;

• Ansamblul de gospodării și monumente de arhitectură tradițională, în aer liber.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare luni-vineri 8-17, sâmbătă 8-10 și duminică 10-18 (ultimul vizitator cu 30 de minute înainte de închidere)

• Expoziții permanente: Războiul Rece, Cum a fost în comunism?, Revoluția din 1989
• Expoziții temporare: Revoluția maghiară din 1956, București 22 decembrie 1989

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

Deși era pe locul al doilea la 50 m, a revenit spectaculos pe final și i-a învins pe Egor Kornev și Kristof Milak.

Este al treilea titlu european al lui Popovici la 100 m liber și a cincea medalie de aur europeană din carieră.

În plus, el deține șapte dintre cei mai buni zece timpi din istorie la această probă. Recordul mondial este însă al lui Pan Zhanle, cu 46,40 secunde.

Complexul va include bazine interioare și exterioare, apă geotermală, tobogane, zone pentru copii și adulți, spații de recuperare, fizioterapie, SPA și wellness, precum și aproximativ 400 de locuri de parcare.

Capacitatea estimată este de până la 1.000 de persoane vara și circa 300 în sezonul rece. Investiția ar urma să creeze aproximativ 35–40 de locuri de muncă

Lucrările sunt prevăzute să dureze 24 de luni de la ordinul de începere.

„Prin acest parteneriat dovedim că suntem alături de primăriile din județ care își fac treaba. Susținem financiar un proiect foarte bine pregătit de administrația locală, dar a cărui dimensiune financiară depășește posibilitățile unui singur oraș. O investiție locală bine gândită poate avea impact economic în tot județul”, a subliniat Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.

Proiectul are o valoare inițială de circa 40 de milioane de eurodupă cum spuneau edilii locali, urmând ca aceasta să poată scădea în urma licitației. Între 10 și 11 milioane de euro ar urma să vină din fonduri europene, iar restul va fi suportat de Primăria Sânnicolau Mare și Consiliul Județean Timiș.

„Acest obiectiv nu se adresează doar celor din Sânnicolau Mare, ci, așa cum am spus, întregului județ Timiș și întregii regiuni. Ne punem speranța că, după realizarea acestui obiectiv, nu va mai trebui să auzim de fiecare dată că suntem obligați, pentru a face baie sau pentru agrement, să mergem la Makó sau la Szeged”, declara primarul Dănuț Groza în urmă cu o lună.

Noul spațiu expozițional a fost amenajat într-un vechi depozit al muzeului, aflat anterior într-o stare precară. Clădirea a fost eliberată, curățată și renovată, iar ulterior integrată în circuitul de vizitare.

Vizitatorii pot vedea o gamă largă de unelte și utilaje utilizate de-a lungul timpului pentru arat, semănat, cosit, treierat, transportul și prelucrarea recoltelor. Printre piesele expuse se numără plugul, grapa, secera și coasa, dar și batoza, vânturătoarea, semănătoarea, cositoarea mecanică și presa de struguri. Multe dintre obiectele prezentate provin din patrimoniul muzeului și sunt expuse pentru prima dată publicului.

Expoziția nu se limitează însă la prezentarea obiectelor. Fiecare unealtă este pusă în contextul vieții satului bănățean și al transformărilor prin care a trecut agricultura într-o regiune caracterizată atât de diversitatea condițiilor naturale, cât și de conviețuirea mai multor comunități etnice.

Conceptul expoziției și prezentarea acesteia îi aparțin muzeografului dr. Andrei Milin, care a explicat, în cadrul vernisajului, importanța agriculturii în viața comunităților din Banat.

„Aici, în Banat, agricultura nu a fost niciodată doar o îndeletnicire. A fost un calendar al vieții însăși”, a explicat muzeograful.

Dr. Andrei Milin a vorbit și despre începutul anului agricol tradițional, legat de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, moment în care, potrivit tradiției, „pământul se deschide”, iar gospodarii începeau lucrările agricole după perioada de iarnă.

Unul dintre obiectele asupra cărora expoziția atrage atenția este plugul de lemn, o unealtă simplă, dar esențială pentru agricultura tradițională. Prin intermediul acestuia, vizitatorii pot înțelege mai bine modul în care tehnicile agricole s-au transmis și s-au schimbat de-a lungul generațiilor.

Prin transformarea vechiului depozit într-un spațiu expozițional, Muzeul Satului Bănățean își extinde oferta pentru vizitatori și aduce în atenție obiecte care, până acum, nu au putut fi admirate de public.

„Uneltele pământului. Agricultură și meșteșug în Banatul multietnic” propune astfel o incursiune în istoria muncii pământului, dar și în lumea satului bănățean, în care agricultura a influențat ritmul vieții, tradițiile și relațiile dintre comunități.

Expoziția poate fi vizitată la Muzeul Satului Bănățean Timișoara, pe Aleea Avram Imbroane nr. 31. Program de vizitare: miercuri–sâmbătă, 10:00–18:00; duminică, 12:00–20:00.

Expoziție Muzeul Satului