„Am început montarea gazonului pe noul stadion al Timișoarei. Acum 6 ani am găsit un studiu de fezabilitate prăfuit și atât. Pe care a trebuit să-l refacem. Niciun ban pus deoparte pentru proiect. Dar, cine să recunoască?

După 63 de ani, Timișoara va avea anul acesta stadion nou: Arena Eroii Timișoarei. Plătit din banii timișorenilor, din taxele și impozitele locale. Și ce freamăt s-a iscat. Din nou”, a scris și primarul Dominic Fritz în postarea în care anunța că mai are 7 zile de mandat.

Termenul de finalizare – luna decembrie

Vă amintim, lucrările la arena din Ciarda Roșie au început în martie 2024. Cu doi ani și trei luni prevăzuți în contract, acestea ar fi trebuit finalizate în iunie. Ulterior, însă, termenul a fost prelungit cu șase luni, din cauza situațiilor neprevăzute de pe șantier – cea mai mare întârziere a fost pricinuită de deșeurile descoperite sub teren imediat după startul lucrărilor.

Firma Tehnodomus este cea care desfășoară lucrările la noul stadion din Calea Buziașului. Câștigase licitația pentru contractul de proiectare și execuție cu o ofertă de peste 115 milioane de lei, cu TVA. Inițial, banii urmau să vină exclusiv din bugetul local al Timișoarei, însă inițiativei i s-a alăturat financiar și Consiliul Județean Timiș, în primă fază cu 10 milioane de lei.

După inaugurarea noii arene – reprezentanții primăriei au promis în repetate rânduri că se va întâmpla în această iarnă – Politehnica Timișoara, clasată pe locul 2 în Liga a 2-a la acest moment, își va desfășura meciurile de acasă aici. Până atunci, rămâne pe Electrica.

Luna trecută, la vizita reporterilor Tion pe șantierul stadionului, constructorul estima un progres fizic de 85%.

„Se finanțează trei școli și la Sânandrei, și la Dumbrăvița, și la Peciu Nou. Trei școli, trei localități, trei primari de culori diferite, putere, opoziție, pentru că, așa cum vă spuneam, nu facem politică aici, facem administrație”, a declarat Alfred Simonis, în ședința CJ Timiș.

La conducerea celor trei comune se află, într-adevăr, primari de la partide diferite. Dumbrăvița este condusă de Horia Bugarin (USR), Sânandrei de Claudiu Coman (PNL), iar Peciu Nou de Petru Drăgan (PSD).

Peste 10 milioane de lei pentru Liceul Teoretic din Peciu Nou

La Peciu Nou, proiectul vizează creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei la Liceul Teoretic din localitate.

Investiția are o valoare totală de 10,38 milioane de lei. Din această sumă, CJ Timiș contribuie cu 5 milioane de lei, comuna Peciu Nou cu aproximativ 2,39 milioane de lei, iar 3 milioane de lei provin din finanțare nerambursabilă acordată prin Administrația Fondului pentru Mediu.

Dumbrăvița, aproape 23 de milioane de lei pentru o clădire transformată în corp de școală

La Dumbrăvița, parteneriatul vizează „Refuncționalizare clădire existentă în corp nou de școală”, mai exact pe locul fostului Incubator de Afaceri.

Valoarea totală a proiectului este de 23,16 milioane de lei. CJ Timiș va contribui cu 1,5 milioane de lei, în timp ce comuna Dumbrăvița va asigura aproximativ 21,66 milioane de lei.

Simonis a legat în ședință acest parteneriat și de decizia Consiliului Local Dumbrăvița privind interzicerea sălilor de jocuri de noroc în localitate.

„Vine și în urma hotărârii de Consiliu Local, prin care s-au interzis păcănelele în Dumbrăvița, în urma anunțului nostru că vom finanța școli în localitățile în care se închid aceste păcănele. Dumbrăvița este un exemplu care poate fi prezentat”, a spus președintele CJ Timiș.

Școală verde la Sânandrei

Al treilea proiect aprobat este cel pentru construirea unei „Școli Verzi” în localitatea Sânandrei.

Investiția are o valoare totală de 20,77 milioane de lei. CJ Timiș contribuie cu 5,2 milioane de lei, comuna Sânandrei cu aproximativ 3,38 milioane de lei, iar 12,19 milioane de lei sunt asigurate prin Programul Regional Vest 2021-2027.

Fetița de 10 ani se afla pe bancheta pasagerilor în autoturismul condus de femeie. În urma accidentului, aceasta a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă și continuă cercetările pentru a stabili exact cum s-a produs accidentul.

Potrivit sursei citate, întâlnirea dintre Grindeanu și Bolojan nu a avut loc la Palatul Parlamentului și nu a participat premierul desemnat, Siegfried Mureșan. Miniștrii propuși ar urma să fie audiați luni în comisiile de specialitate, iar marți să fie dat votul în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Reprezentanții PSD, în continuare, susțin, cel puțin public, că nu vor vota guvernul. Decizia fusese luată luni, în Consiliul Politic Național al partidului.

Ghizela primește 7,77 milioane de lei în plus

Cea mai mare modificare din lista investițiilor este la proiectul pentru construirea Celulei 3 din Depozitul de deșeuri nepericuloase Ghizela.

Alocarea din credit crește de la 33,85 milioane de lei la 41,625 milioane de lei, ceea ce înseamnă o suplimentare de 7,775 milioane de lei.

Documentul CJ Timiș nu detaliază în referatul de aprobare ce cheltuieli suplimentare au dus la această creștere. Administrația județeană justifică modificarea prin necesitatea de a asigura resurse financiare pentru investițiile aflate în derulare.

În aceeași ședință, un alt proiect de hotărâre schimbă însă modul în care sunt folosiți banii din Fondul de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare (FIID) pentru depozitul de la Ghizela. Din cei 15,482 milioane de lei prevăzuți inițial din acest fond pentru Celula 3, 7,5 milioane de lei sunt mutați către o investiție nouă.

Este vorba despre construirea unor tuneluri de uscare pentru deșeuri și biomasă, investiție estimată la 7,5 milioane de lei. Potrivit documentelor CJ Timiș, banii sunt mutați pentru a permite demararea licitației pentru lucrări, iar investiția este legată de asigurarea depozitării în noua Celulă 3, care este prevăzută să fie finalizată curând, în luna octombrie.

Astfel, cele două modificări vizează surse de finanțare diferite. Cei 7,775 milioane de lei reprezintă o suplimentare a alocării Celulei 3 din creditul județului, în timp ce cei 7,5 milioane de lei reprezintă o realocare în cadrul Fondului FIID, de la aceeași investiție către tunelurile de uscare.

Mai mulți bani pentru lucrările de la instituțiile de învățământ special

Sume suplimentare sunt alocate și pentru mai multe proiecte de renovare energetică. Pentru renovarea corpului C7 al Liceului Tehnologic Special „Gheorghe Atanasiu”, alocarea din credit crește cu 1,5 milioane de lei, de la 1,8 la 3,3 milioane de lei. Pentru renovarea altor corpuri ale aceluiași liceu, suma crește cu 2,3 milioane de lei, de la 1 milion la 3,3 milioane de lei.

La Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Alexandru Roșca”, alocarea pentru renovarea corpurilor C6 și C7 crește cu 1 milion de lei, până la 3,2 milioane de lei.

Și proiectul de renovare a corpului C1 al Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Găvojdia primește 1,8 milioane de lei în plus. Alocarea ajunge astfel la 4,3 milioane de lei.

De unde sunt luați banii

Pentru ca suma totală a creditului să rămână la 257 de milioane de lei, alocările pentru alte investiții sunt reduse.

Cea mai mare reducere este în cazul proiectului de renovare energetică a corpurilor C8 și C9 – Corpul administrativ și Aerogara. Din suma prevăzută inițial de 6,33 milioane de lei, alocarea din credit scade cu 5 milioane de lei, la 1,33 milioane de lei.

Pentru proiectul de restaurare și punere în valoare a Castelului Huniade, suma din credit destinată monumentului istoric scade cu 1,6 milioane de lei, de la 3,57 milioane la 1,97 milioane de lei.

Și mai multe proiecte de drumuri au alocările diminuate. Pentru DJ 595D Moșnița Veche – Giroc, suma scade cu 2,375 milioane de lei, de la 2,475 milioane la 100.000 de lei. În cazul DJ 595E Moșnița Veche – Ghiroda, alocarea se reduce cu 3 milioane de lei, de la 27 la 24 de milioane de lei.

Pentru proiectul privind drumul de legătură DN 69 – DJ 692, alocarea de 2,4 milioane de lei este retrasă integral, astfel că suma din acest credit ajunge la zero.

Reducerea alocării din credit nu înseamnă că aceste proiecte sunt anulate. În cazul proiectelor respective, documentul aprobat de CJ Timiș modifică doar modul în care este împărțită finanțarea de 257 de milioane de lei din creditul instituției, existând și alte surse posibile de finanțare pentru fiecare proiect.

Ce proiecte mai sunt finanțate din credit

În urma modificării, valoarea totală a creditului rămâne de 257 de milioane de lei. Din această sumă, 74,6 milioane de lei sunt prevăzute pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene nerambursabile, iar 182,4 milioane de lei pentru proiecte cu finanțare proprie sau guvernamentală.

Printre investițiile care rămân finanțate din credit se numără modernizarea DJ 691 între nodul de descărcare A1 și limita județului Arad, construirea noului imobil al Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă „Dumitru Ciumăgeanu”, lucrările la Castelul Huniade, proiectul pentru construirea unei secții externe de recuperare medicală la Lovrin, lărgirea la patru benzi a DJ 692 între DN 69 și Sânandrei, modernizarea DJ 593B Parța – Petroman, amenajarea unor intersecții de pe DJ 595 și DJ 592 și proiectul pentru înființarea centrului de recuperare pentru minori cu adicții.

Dacă proiectul va fi adoptat în această formă, șoferii începători nu vor putea conduce, în primii doi ani, mașini care depășesc raportul de putere stabilit de lege.

Potrivit Mediafax.ro, printre mașinile care ar putea trece peste limita propusă se află multe modele cunoscute.Totul depinde însă de motorizare și de greutatea exactă a mașinii. Și aici contează însă versiunea și motorul ales.

Important de spus este că proiectul nu vine cu o listă clară de mașini pe care începătorii nu au voie să le conducă. Regula se aplică în funcție de raportul dintre puterea motorului și masa autoturismului. Pentru a afla dacă o anumită mașină poate fi condusă de un șofer începător, trebuie verificate datele tehnice ale versiunii respective.

Proiectul urmează să fie votat de Camera Deputaților, care este forul decizional în acest caz. Dacă va fi adoptat, noile reguli ar urma să se aplice șoferilor aflați în primii doi ani de la obținerea permisului.

„Administratorii căminelor universitare vor centraliza solicitările studenților și vor înainta tabelele nominale Direcției de Evidență a Persoanelor Timișoara, de pe Bd. Mihai Eminescu nr. 15, camera 9. Tabelele vor conține datele de identificare ale studenților și perioada pentru care aceștia solicită stabilirea reședinței”, precizează reprezentanții primăriei.

Totuși, pentru depunerea cererilor sunt necesare următoarele documente:

• Cererea-tip pentru stabilirea reședinței, completată cu datele solicitantului și cu datele și semnătura administratorului căminului sau ale persoanei desemnate, la rubrica „Consimțământul găzduitorului”, precum și ștampila, după caz;
• Actul de identitate al solicitantului;
• Contractul de cazare sau de închiriere, în original și copie;
• Declarație pe propria răspundere

Cererea tip și modelul de declarație se obțin la Direcția de Evidență a Persoanelor.

„Cuvântul «artificial» face ca inteligența să pară falsă, iar ea nu este falsă. De fapt, este uimitoare”, a declarat Trump în discursul susținut marți în fața Adunării Generale a ONU.

Președintele american a criticat, de asemenea, avertismentele privind riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale, pe care le-a descris drept parte a unei „conspirații globaliste”. Trump a comparat aceste avertismente cu predicțiile alarmiste referitoare la schimbările climatice.

„Fiecare nouă tehnologie importantă aduce cu sine provocări, iar superinteligența nu face excepție”, a afirmat liderul de la Casa Albă, susținând că aceiași oameni care avertizau în trecut asupra consecințelor încălzirii globale afirmă acum că inteligența artificială și roboții ar putea reprezenta o amenințare majoră pentru societate.

Anunțul privind schimbarea terminologiei se înscrie într-o serie de modificări de denumiri promovate de administrația Trump. Printre acestea se numără schimbarea, în documentele și hărțile oficiale americane, a denumirii Golfului Mexic în „Golful Americii” și a Lacului Ontario în „Lacul Americii”.

Experții contestă folosirea termenului „superinteligență”

Deși unii membri ai administrației Trump au început deja să utilizeze noua denumire, experții citați de BBC consideră puțin probabil ca termenul să fie adoptat pe scară largă în industria tehnologică.

„Superinteligența” este folosită, în mod obișnuit, pentru a descrie sisteme de inteligență artificială care ar depăși capacitățile cognitive umane într-o gamă largă de domenii. Simon Coghlan, lector în etică digitală la Universitatea din Melbourne, a descris schimbarea terminologică drept „înșelătoare”, argumentând că termenul are deja o semnificație tehnică distinctă.

Trump a anunțat, de asemenea, că intenționează să creeze o „Forță AI” care să supravegheze politica și reglementarea inteligenței artificiale și că administrația sa va numi în curând un „țar” pentru domeniul AI.

Într-o postare publicată sâmbătă pe Truth Social, președintele american i-a criticat pe cei care se opun dezvoltării inteligenței artificiale și construirii de centre de date și a afirmat că nu va permite „distrugerea” industriei.

Trump a susținut totodată că atacurile la adresa industriei AI fac parte dintr-o serie de „minciuni” promovate de democrați, menționând, în același context, războiul dintre Rusia și Ucraina și încălzirea globală.

Rennlhij Manuela, în vârstă de 47 de ani, și-a primit sentința luni, după ce juriul a deliberat timp de aproximativ trei ore și jumătate. Procurorii solicitaseră o pedeapsă de 20 de ani de închisoare.

Alte patru persoane care locuiau în aceeași gospodărie au fost, la rândul lor, condamnate la pedepse de până la trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru că nu i-ar fi acordat adolescentului îngrijirile medicale necesare. Pentru acestea, procurorii ceruseră câte trei ani de închisoare.

Cadavrul adolescentului, descoperit după aproximativ două luni

Cazul a ieșit la iveală în 2022, când trupul neînsuflețit al băiatului a fost descoperit la aproximativ două luni după moartea sa. Adolescentul locuia împreună cu tatăl său într-o casă închiriată din Turnhout.

Potrivit informațiilor prezentate în timpul procesului, băiatul s-a îmbolnăvit, însă nu a primit îngrijiri medicale. În schimb, membrii familiei s-ar fi rugat pentru însănătoșirea lui, convinși că acesta își va reveni.

Rugăciunile ar fi continuat inclusiv după moartea adolescentului, înainte ca trupul său să fie descoperit în locuință.

Cazul a ajuns în fața Curții de Asize din Anvers, unde juriul a analizat circumstanțele morții adolescentului și responsabilitatea persoanelor din gospodărie.

Ce sume primesc primăriile

Cea mai mare sumă, de 600.000 de lei, este pentru comuna Saravale. Câte 450.000 de lei ar urma să primească Iecea Mare și Moravița.

Alte sume propuse sunt:

• Bara – 150.000 de lei
• Belinț – 165.000 de lei
• Cenad – 300.000 de lei
• Curtea – 300.000 de lei
• Darova – 300.000 de lei
• Dumbrava – 400.000 de lei
• Ghizela – 300.000 de lei
• Gottlob – 400.000 de lei
• Jebel – 300.000 de lei
• Lovrin – 300.000 de lei
• Margina – 300.000 de lei
• Nădrag – 300.000 de lei
• Nițchidorf – 300.000 de lei
• Racovița – 150.000 de lei
• Sânmihaiu Român – 300.000 de lei
• Tomești – 300.000 de lei
• Tormac – 300.000 de lei
• Traian Vuia – 300.000 de lei
• Vălcani – 200.000 de lei
• Variaș – 400.000 de lei
• Voiteg – 300.000 de lei

În cazul Belințului apare o situație diferită față de celelalte localități, care au primit mai puțin decât au cerut. Primăria Belinț a solicitat 163.000 de lei, iar suma votată astăzi este de 165.000 de lei.

Simonis: „Aproape toate localitățile sunt în dificultăți financiare majore”

În timpul ședinței, președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, a vorbit despre situația financiară a administrațiilor locale și a spus că nu a întâlnit, în experiența sa, un an mai dificil decât 2026 pentru acestea.

„Vă pot spune că eu n-am întâlnit în administrația publică locală, că am avut contact direct sau indirect cu ea, un an mai dificil, mai greu pentru administrațiile acestea. Este al doilea an în care Guvernul nu alocă niciun fel de sume din fondul de rezervă bugetar al Guvernului. Și este anul în care a trebuit să închidem PNRR-urile. Adică toate cofinanțările, actualizările necesare și toate celelalte cheltuieli suplimentare au trebuit să fie închise până anul acesta, la final de august.

Aproape toate localitățile sunt în dificultăți financiare majore. Noi am încercat o serie de aproximativ 20 de localități care vor fi ajutate prin această rectificare, e posibil să mai încercăm una în funcție de disponibilul pe care îl avem și noi luna viitoare. Dar eu vă spun că dacă nu se intervine la nivel guvernamental, foarte probabil vom avea un număr record de localități debranșate de la utilități, de la energie electrică în această iarnă”, a declarat președintele CJT.

Simonis a avertizat și că CJ Timiș nu va putea interveni pentru toate localitățile care ar ajunge în această situație.

„Vă avertizez de acum că nu vom putea să facem nici noi față valurilor de debranșări de la energie, căldură, în această iarnă. Și asta înseamnă spitale, grădinițe, creșe, școli fără curent. N-o să putem la nesfârșit să peticim incompetența decidenților guvernamentali”, a mai spus acesta.

Președintele CJ Timiș a spus că repartizarea celor 7,865 milioane de lei reprezintă o intervenție punctuală și că administrația județeană ar putea face o nouă alocare în funcție de banii disponibili.

„Facem această alocare, prelungim agonia, că nu salvăm pe nimeni, încercăm în funcție de disponibilul pe care îl vom avea luna viitoare să mai facem una, două, trei, cinci, șapte intervenții acolo unde lucrurile arată rău în sensul că localitățile nu au banii necesari, dar nu vom putea să finanțăm peste tot, pentru că avem proiecte majore în derulare în tot județul, care și acelea necesită bani. Repet, suntem în 23 septembrie, veți vedea ce festival de debranșări și de școli închise se va întâmpla în județul Timiș în acest an, și nu numai în județul Timiș, dacă nu se trezește cineva din Guvernul României”, a mai transmis Simonis.

Simonis a mai spus că situația este dificilă și pentru localitățile care nu pot accesa credite.

„Poate părea dramatic ce vă spun, dar ăsta e adevărul. Cei care au putut să-și finanțeze din credit, au făcut-o. Cei care nu se pot apropia de bănci n-au de unde să o facă. (…) Vă rog să mă credeți, este dramatic”.

Banii trebuie justificați

Potrivit proiectului, după folosirea banilor, primăriile și Mitropolia Banatului trebuie să transmită Consiliului Județean Timiș documente justificative privind modul în care au fost cheltuite sumele și respectarea destinației pentru care au fost alocate.

Documentul nu precizează însă, pentru fiecare localitate în parte, ce cheltuieli concrete vor fi acoperite cu banii. CJ Timiș justifică repartizarea prin solicitările primite de la primării și Mitropolia Banatului pentru cheltuieli urgente și/sau neprevăzute.