Vedeta serii, mezzosoprana georgiană Anita Rachvelishvili, a interpretat rolul geloasei și pătimașei Amneris aproape exclusiv într-un registru grav/mediu-grav, eschivând constant acutele și alegând tessitura tonurilor joase, acolo unde vocea ei atinge un dramatism copleșitor, cald, întunecat, potențat de energia scenică și expresivitatea actoricească pe care experiența marilor scene ale lumii i le conferă.

Interpretarea ei a divizat publicul în două tabere, unul care a exultat de emoția întâlnirii cu o vedetă a scenei lirice mondiale, altul care a taxat critic absența tonurilor înalte ca pe, cel puțin, o indispoziție vocală.

Pentru celelalte două roluri principale ale capodoperei verdiene au fost invitați din Italia: soprana Ilaria Alida Quilico în rolul titular, Aida, și tenorul Luciano Ganci, brilant în rolul Radames. Distribuția timișoreană s-a dovedit a fi inspirată și consistentă în această companie selectă: George Proca – un remarcabil Amonasro, o prezență muzicală și actoricească tonică și persuasivă, Gelu Dobrea (Ramfis), Octavian Vlaicu (Regele), Vasile Bădescu (Mesagerul), Diana Chirilă (Marea Preoteasă) și soliștii baletului Gustavo Ferreira, Carla Dukai, Cecilia Bassetto, Cristina Mîrza, Codruța Bălan și Andreea Mirea.

Actuala producție a operei Aida de Verdi, montare a echipei regizorului bulgar Ognian Draganoff, a avut premiera în 9 septembrie 2005, ceea ce stârnește, inevitabil, întrebarea dacă astăzi, după 21 ani, mizanscena spectacolului, decorul masiv, mișcarea scenică vetustă, proiecțiile și efectele vizuale naive în raport cu performanțele actuale ale artei video-mapping, luminile obosite mai răspund noi sensibilități a publicului de operă sau este momentul pentru o nouă Aida la Opera din Timișoara.

Spectacolul a inaugurat și ediția din 2012 a Festivalului Timișoara și, la fel ca atunci, la pupitrul evenimentului de duminică seara s-a aflat admirabilul dirijor italian David Crescenzi, care a oferit o conducere muzicală echilibrată și nuanțată a partiturii.

Următorul eveniment al Festivalului Timișoara Muzicală la Operă va fi spectacolul „Dancing Queen. Povestea unei cariere”, balet-rock în regia și coregrafia Sabinei Wake, miercuri, 29 aprilie, de la ora 19.

Preluată de la Teatrul de Stat din Meiningen, Germania, producția a avut premiera la Timișoara în anul 2000, devenind astfel spectacolul de dans cel mai longeviv al Operei. Dacă, vreme de peste 20 de ani, rolul lui Freddie Mercury a fost interpretat de Alin Radu, astăzi el este dansat de tânărul balerin brazilian Gustavo Ferreira. Spectacolul este recomandat spectatorilor cu vârsta de peste 16 ani.

Festivalul Operei se desfășoară până în 23 mai și va mai include spectacolele de balet Scheherazade și Bodies& Emotions (6 mai) și opera pentru copii Peter Pan (9 mai), opera Tosca de Giacomo Puccini (6 mai), cu soprana italiană Francesca Tiburzi invitată pentru rolul titular, opera Boema de Giacomo Puccini (17 mai), ambele dirijate de David Crescenzi, o Gală de Operă și Operetă condusă de dirijorul sârb Dejan Savić (20 mai) și, în încheiere, Missa Încoronării, de Wolfgang Amadeus Mozart, dirijată de David Crescenzi în 23 mai, la Domul Romano Catolic din Piața Unirii.

Aida

Evenimentul va avea loc în Sala Europa a Centrului Regional de Afaceri din Timișoara și va pune în prim-plan modificările legislative aduse prin OUG nr. 17 din 13 martie 2026 la Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

În cadrul seminarului vor fi prezentate principalele schimbări care vizează operatorii economici, precum și noile prevederi referitoare la regimul sancțiunilor contravenționale.

Sesiunea va fi susținută de specialiști ai Inspecției de Prevenire din cadrul ISU „Banat”: lt. col. ing. Nicoleta Tutunaru, cpt. Valentin Pena și lt. Dragoș Vâlsan.

Participarea este gratuită, iar cei interesați se pot înscrie prin completarea formularului online disponibil pe site-ul CCIAT. Informații suplimentare pot fi obținute telefonic sau prin e-mail de la reprezentanții instituției.

Montat în Teatrul de Vară din Parcul Rozelor, spectacolul este o reinterpretare modernă a celebrului basm „Cenușăreasa”. Evenimentul face parte din programul cultural „Cireșar”, dedicat sărbătorii de 1 Iunie.

Unul dintre punctele forte ale producției este distribuția impresionantă, realizată prin colaborarea mai multor instituții culturale din Timișoara: Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”, Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” și actori independenți ai scenei locale. Printre actorii implicați se numără Casiana Cioată, Alina Mihocaș, Alina Spiridon, Christine Manoila, Mădălina Ghițescu, Patricia Gavril-Chifu, Etelka Magyari, Lucian Matei, Marin Lupanciuc, Raul Lăzărescu și Ioan Codrea.

Spectacolul este construit de o echipă creativă complexă:

• Regia: Toma Hogea
• Muzica originală: Cári Tibor
• Scenografia: Fehérvári Zsolt
• Coregrafia: Baczó Tünde
• Costume: Alina Lățan-Samaras

Regizorul descrie montarea ca pe o experiență teatrală „deschisă, modernă și plină de energie”, în care muzica, dansul și jocul actoricesc se împletesc într-un spectacol vizual spectaculos.

În „Balul Cenușăresei”, accentul cade pe emoție, ritm și interacțiunea dintre personaje, transformând spectacolul într-o experiență accesibilă atât copiilor, cât și adulților.

Biletele sunt disponibile online, pe www.bilete.ro și la sediul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara (str. Miron Costin nr. 2), de luni până vineri, între 09:00–16:00. Pentru adulți, un bilet costă 60 de lei, iar pentru copii – 40 de lei.

Cursul este organizat prin Centrul de Formare Continuă al Arhiepiscopiei Iașilor și oferă certificare conform codului COR 263502, vizând pregătirea specialiștilor pentru consilierea persoanelor cu adicții.

Potrivit părintelui Iulian Negru, în ultimii ani au fost formați aproximativ 170 de specialiști în domeniu, cu scopul de a sprijini atât persoanele dependente, cât și familiile acestora, inclusiv în gestionarea fenomenului de codependență. Acesta a vorbit despre dimensiunea spirituală a procesului de recuperare, descriind lupta cu adicțiile ca pe un parcurs de „vindecare sufletească”, în care Biserica este percepută ca un spațiu de tămăduire.

În cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei, implicarea în acest domeniu este coordonată de părintele Ștefan Șișu, paroh în Cornești, psiholog clinician și consilier în adicții. Acesta a inițiat Asociația Creștin-Ortodoxă pentru Recuperare din Adicții (ACORD), care oferă sprijin persoanelor afectate de dependențe de alcool, droguri, jocuri de noroc sau alte comportamente adictive.

La finalul programului, participanții vor primi o diplomă de absolvire recunoscută la nivel național și în spațiul Uniunii Europene.

Programul este strâns legat de activitatea Centrului Ortodox de Recuperare din Adicții Sfântul Maximilian, un proiect al Arhiepiscopiei Iașilor care oferă sprijin persoanelor afectate de diverse tipuri de dependențe, precum și familiilor acestora.

Centrul funcționează pe o abordare interdisciplinară, reunind preoți, psihologi și consilieri specializați și oferă servicii precum consiliere individuală, terapie de grup, sprijin matrimonial și programe de recuperare cu internare.

Demersul pornește de la o viziune teologică asupra adicțiilor, văzute ca expresii ale unei suferințe interioare profunde, iar procesul de recuperare este descris ca o reconectare spirituală și socială.

Proiectul vizează un total de peste șase kilometri de drumuri, cu o lungime cumulată de 6.482 de metri, iar valoarea contractului se ridică la aproximativ 3,2 milioane de lei. Termenul de execuție este de șase luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Străzile incluse în programul de modernizare acoperă mai multe zone ale comunei, printre care Minsk, Belgrad, Vilnius, Budapesta, Chișinău, Berna, Kiev, Praga, Nicosia, Bolero, Rozelor, precum și tronsoane din Zânelor, Teiului și alte artere importante precum Strada Mare și Aurel Cosma.

Autoritățile locale precizează că lucrările vor debuta în această săptămână, în prima etapă fiind vizate străzile din cartierul Europa. Intervențiile fac parte dintr-un program mai amplu de modernizare a infrastructurii rutiere.

„Primele 2 autobuze electrice noi dintr-un lot de 30 au ajuns azi la Timișoara. Alte două sunt pe drum. Sunt de mici dimensiuni – vor putea transporta cel puțin 65 de pasageri – și sunt potrivite pentru orele care nu sunt de vârf. Autonomia e de aproape 600 de km, iar dotările sunt de ultimă generație. Karasan va livra pe rând garniturile”, spune viceprimarul Ruben Lațcău.

Producătorul oferă, în baza aceluiași contract, și mentenanță, și noi stații de încărcare. La depoul din zona Dâmbovița vor fi instalate 30 de stații de încărcare lentă, în timp ce 15 cu încărcare rapidă vor fi amplasate la capetele de traseu.

video: Facebook/Ruben Lațcău

Contractul cu compania Karsan Otomotiv Sanayi ve Ticaret A.Ş., în valoare de 86,1 milioane de lei, fără TVA – 104,1 milioane de lei, cu TVA – a fost semnat în noiembrie și prevede o durată de implementare de 12 luni. Achiziția este finanțată prin PNRR, în cadrul unui proiect prin care au mai fost achiziționate și 17 tramvaie și 8 troleibuze.

Vă amintim, primăria a primit încă din 2022 44 de autobuze electrice articulate produse de Karsan, achiziție finanțată prin POR 2014 – 2020 și desfășurată de Ministerul Dezvoltării.

Marian Neacșu a declarat că ambele formațiuni vor fi inițiatoare ale demersului și a lansat un apel către parlamentarii dispuși să contribuie la redactarea și susținerea moțiunii. „Orice drum începe cu un prim pas. Noi avem o sarcină tehnică”, a afirmat acesta, evitând să detalieze eventuale scenarii de colaborare guvernamentală.

La rândul său, Petrișor Peiu a subliniat că nu există un acord politic între cele două partide, precizând că decizia de a susține o singură moțiune are rolul de a evita eșecul prin divizarea voturilor. „Nu am discutat absolut nimic despre guvernare”, a adăugat el.

Ulterior, Marian Neacșu a menționat că, din informațiile sale, nu au existat demersuri la nivelul conducerii partidelor pentru o schimbare de majoritate, subliniind că, potrivit procedurilor constituționale, după moțiune vor urma consultări pentru identificarea unei soluții politice. Acesta a reiterat poziția PSD în favoarea continuării actualei coaliții, cu excepția premierului Bolojan.

Anunțul vine în contextul unor noi consultări la Palatul Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan. La întâlniri participă partidele pro-europene și reprezentanții minorităților naționale, discuțiile vizând implementarea programelor SAFE și PNRR, potrivit Administrației Prezidențiale.

Cel mai grav incident s-a produs în Huși, unde un bărbat a murit după ce a fost lovit de un acoperiș smuls de vânt. Alte trei persoane au fost rănite în Iași, Timișoara și București, fiind transportate la spital în stare conștientă. Într-un alt incident, în județul Bacău, un copac a căzut peste un autoturism aflat în mers, însă șoferul a reușit să se salveze fără a avea nevoie de îngrijiri medicale.

Potrivit IGSU, fenomenele meteo extreme, înregistrate în intervalul 26 aprilie, ora 08:00 – 27 aprilie, ora 08:00, au afectat 72 de localități din 18 județe, printre care Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, cele mai grav lovite de furtuni.

Echipele de intervenție au acționat pentru înlăturarea efectelor produse de vântul puternic, intervenind la 99 de imobile afectate, dintre care majoritatea acoperișuri de blocuri și locuințe. De asemenea, pompierii au degajat 106 arbori și 18 stâlpi de electricitate prăbușiți, fiind avariate și 15 autoturisme.

Furtunile au provocat și întreruperi majore de energie electrică în 138 de localități din Moldova, afectând peste 35.000 de consumatori. Autoritățile anunță că alimentarea cu energie a fost între timp reluată integral.

Intervențiile au fost coordonate de structurile Ministerului Afacerilor Interne, echipele operative acționând continuu pentru limitarea pagubelor și protejarea populației.

„Contactul direct cu un șantier activ completează pregătirea teoretică. Procesele tehnologice, organizarea fronturilor de lucru și adaptarea soluțiilor la condițiile reale din teren sunt aspecte care se înțeleg cel mai bine doar la fața locului. Astfel de vizite contribuie la formarea unei perspective corecte asupra domeniului și la pregătirea viitorilor ingineri pentru provocările din teren”, precizează reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara.

Studenți pe șantierul Margina – Holdea

foto: DRDP Timișoara

Șantierul, finalizat în proporție de aproape 60%

Potrivit acestora, pe acest șantier se lucrează în continuare în regim permanent, cu peste 700 de muncitori și peste 200 de utilaje, iar per total, stadiul fizic se apropie de 60%.

„La Tunelul 1, galeriile sunt finalizate; se lucrează la etapele finale de structură. Hidroizolația și drenajul sunt realizate în proporție de peste 90%, iar cămășuiala finală este executată în proporție de aproximativ 90%, în funcție de galerie.

La Tunelul 2, lucrările sunt în curs de execuție pe amândouă galeriile, cu excavația realizată în proporție de aproximativ 50–70%. În paralel, au început și lucrările structurale, inclusiv fundațiile pentru bolta întoarsă, aflate în stadii diferite de realizare. Pentru străpungerea Tunelului 2, în ambele galerii, sunt organizate 11 fronturi de lucru”, mai spun reprezentanții direcției.

Vă reamintim, contractul cu asocierea care realizează lucrările – S.C. SPEDITION UMB S.R.L. – S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. – S.C. SA & PE CONSTRUCT S.R.L. – EURO-ASFALT – a fost semnat în octombrie 2022. Sunt incluse secțiunea E, cea cu tuneluri, dar și finalizarea secțiunii D, de aproximativ patru kilometri.

Valoarea contractului este de 1,8 miliarde de lei, fără TVA (2,2 miliarde de lei sau 436 de milioane de euro, cu TVA), finanțarea fiind prin PNRR. Contractul a prevăzut 11 luni pentru proiectare, 34 de luni pentru execuție și zece ani de garanție a lucrărilor. Ordinul de începere a fost dat în decembrie 2022.

La finalul lunii iulie 2025, când a fost străpunsă prima galerie din cadrul proiectului, progresul pe șantier era de puțin sub 30%. În prima parte a lunii noiembrie, era străpunsă și a doua galerie, iar progresul era estimat la 44%. La mijlocul lui decembrie, lucrările erau finalizate pe jumătate.

Au existat încă de acum doi ani dubii legate de finalizarea în termenul prevăzut de PNRR, adică în acest an. La începutul anului, Asociația Pro Infrastructură estima că șantierul va putea fi închis de abia în vara anului viitor.

Liceenii de la „Ana Aslan” la Sinaia

Foto: Zeno Daniel Șuștac