„Mă bucură interesul firmelor pentru acest proiect strategic al Timișoarei. Magistrala Verde se va conecta cu proiectul de regenerare urbană din zona Mocioni care va începe în această vară. Vom avea la finalul lucrărilor un coridor de mobilitate, cu multe zone verzi și accesibil tuturor, care pleacă din Calea Șagului de la Shopping City și ajunge în centru”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Pentru Magistrala Verde, proiectul care vrea să transforme Calea Șagului în „coridor de mobilitate”, Primăria Timișoara pune la bătaie 95,3 milioane de lei, fără TVA – adică peste 115 milioane de lei sau aproape 22 de milioane de euro, cu TVA. Lucrările vor trebui finalizate în doi ani și jumătate de la emiterea ordinului de începere.

Magistrala Verde – prezentare faza SF

Bandă de autobuz, mai multe spații verzi, dar mai puține locuri de parcare

Traseul vizat are aproximativ 2,5 km, de la Shopping City până la Piața Mocioni, prioritizează transportul public, dar aduce și intervenții prin care, spun reprezentanții primăriei, viteza medie de deplasare a vehiculelor va crește cu circa 9 km/h față de situația din prezent. Vor mai fi refăcuți și peste 20.000 mp de trotuar, se vor extinde spațiilor verzi și vor fi amenajate 5 km de piste de biciclete.

Magistrala Verde este împărțită în trei tronsoane: bulevardul 16 Decembrie 1918 începând cu Piața Mocioni; Piața Iuliu Maniu – intersecție Rebreanu/Dâmbovița; intersecție Rebreanu/Dâmbovița – Shopping City Timișoara. Autobuzele vor avea prioritate pe aproape toată lungimea tronsoanelor, iar benzile auto vor fi adaptate fiecărui segment, în funcție de spațiul disponibil. Proiectul include și reorganizarea a 11 intersecții, un sistem de supraveghere video cu 51 de camere pentru monitorizare și amplasarea a 3 stații de încărcare lentă a autovehiculelor.

Municipalitatea va putea măsura calitatea aerului cu ajutorul celor trei noi stații prevăzute în proiect: la intersecția Calea Șagului – Rebreanu – Dâmbovița, în Piața Iuliu Maniu, la intersecția 16 Decembrie 1989 – Dragalina – Brâncoveanu. Investiția mai include refacerea rețelei de iluminat public stradal, lucrări edilitare și amplasarea de mobilier urban pe Bd. 16 Decembrie 1989 și Calea Șagului.

Proiectul are o valoare totală de 158,3 milioane de lei, din care 97,3 milioane de lei reprezintă finanțarea europeană din Programul Regional Vest 2021–2027, iar 61 de milioane de lei sunt asigurați din bugetul local. În contractul de finanțare europeană este prevăzut și termenul maxim de finalizare: martie 2029.

Vă reamintim, contractul de proiectare (DALI și PT) fusese semnat în septembrie 2022 cu firma FIP Consulting din București, care avea la dispoziție 10 luni pentru întocmirea documentației, dar varianta a fost prezentată public de abia în toamna trecută, după ce fusese sistat în 2023, pentru a putea fi corelată cu regenerarea urbană a Pieței Mocioni.

În octombrie 2025 a fost aprobat și studiul de fezabilitate, în ciuda criticilor privind desființarea a aproape 400 de locuri de parcare. În martie, a fost aprobată și finanțarea europeană de 97,3 milioane de lei, prin Programul Regional Vest 2021–2027, iar în iulie a fost lansată licitația.

Imaginile au fost filmate pe E70, în zona CT Park Remetea Mare. În filmare apare un băiat care pare să fie elev de gimnaziu, aflat pe o trotinetă electrică. Nu putem spune cu exactitate ce vârstă are, însă, din imagini, pare foarte tânăr. Poartă cască, însă circulă pe un drum intens circulat. În momentul filmării, mașina din care a fost făcută înregistrarea avea aproximativ 80 de kilometri pe oră.

Datele transmise de polițiști arată că de la începutul anului 2026 și până în prezent, în județul Timiș au fost înregistrate 78 de accidente rutiere în care au fost implicate trotinete electrice. Un copil și-a pierdut viața, iar alte 81 de persoane au fost rănite.

În luna august, polițiștii rutieri desfășoară acțiuni la nivel național pentru a-i determina pe cei care folosesc trotinete și alte vehicule pe două roți să fie mai atenți și să respecte regulile de circulație.

Polițiștii le recomandă celor care merg cu trotineta să fie foarte atenți în intersecții și atunci când schimbă direcția de mers. Trebuie respectate regulile privind locurile în care este permisă circulația, iar pe trotinetă nu trebuie transportată o altă persoană.

Un mesaj important este adresat și părinților: copiii cu vârsta sub 14 ani nu trebuie lăsați să circule cu trotineta electrică pe drumurile deschise circulației publice.

Casca este importantă și poate proteja în cazul unei căzături, dar nu poate feri un copil de o mașină care vine din spate sau de o situație apărută brusc în trafic.

În traficul de zi cu zi o clipă de neatenție, o groapă, o mașină care schimbă direcția sau o frânare bruscă pot duce foarte repede la un accident.

Iar cele 78 de accidente înregistrate în Timiș de la începutul anului arată că nu vorbim doar despre un pericol teoretic.

„Este o situație revoltătoare care trenează de peste patru ani și pe care nicio autoritate locală nu o rezolvă definitiv”, reclamă un locuitor de pe strada Zürich, care a solicitat intervenția mai multor instituții.

Acesta ne-a transmis că o femeie ocupă spațiul public și adună zilnic obiecte și saci cu deșeuri. Zona a devenit astfel un focar de mizerie și un loc în care apar tot mai frecvent șobolani.

Cea mai mare îngrijorare a oamenilor din zonă este legată de siguranța copiilor care folosesc parcul. Locuitorii susțin că cei mici sunt nevoiți să se joace în apropierea sacilor și obiectelor strânse de femeie, iar mirosul și condițiile de igienă ridică semne de întrebare.

„Aspectul cel mai grav este că acest parc este plin de copii care vin zilnic să se joace. Cei mici aleargă printre sacii de gunoaie și sunt expuși unor riscuri”, reclamă timișoreanul care ne-a sesizat situația.

Localnicul susține că intervențiile autorităților nu rezolvă însă problema de fond. Poliția Locală și operatorul de salubritate intervin periodic pentru îndepărtarea deșeurilor, însă, după câteva ore, situația revine la starea inițială.

„Poliția Locală și Retim vin periodic, ridică sacii, însă în doar câteva ore femeia se întoarce în parc și reia activitatea. Acest cerc vicios durează de patru ani”, mai spune acesta.

Gunoaiele Parcul Zürich

Autoritățile intervin, dar problema revine

La solicitarea Tion, Poliția Locală Timișoara a transmis că situația este cunoscută și se află în atenția instituției.

„Poliția Locală are în atenție acest aspect care, așa cum spune și petentul, periodic ia măsuri conform competențelor. Îi asigurăm pe cetățeni de întreaga noastră disponibilitate și acțiune în sfera legală”, au transmis reprezentanții instituției.

Cazul a fost sesizat și Direcției de Sănătate Publică Timiș. Instituția a transmis, la solicitarea Tion, că nu are competențe pentru soluționarea acestei situații.

Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara (DASTM) susține că situația este cunoscută de mai mult timp și că au fost încercate mai multe soluții.

Potrivit reprezentanților DASTM, femeia a beneficiat, în perioada 2023–2024, de găzduire în Centrul pentru Persoane Fără Adăpost al instituției de pe strada Telegrafului, aflată aproape de parc.

Ulterior, autoritățile au încercat să o repatrieze în Polonia. Demersurile au fost făcute împreună cu autoritățile poloneze, inclusiv pentru obținerea documentelor necesare prin intermediul Ambasadei Poloniei la București. Demersul nu a putut fi însă dus la capăt.

„Persoana în cauză a refuzat deplasarea și repatrierea”, au precizat reprezentanții Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara.

De-a lungul timpului, femeii i-au fost oferite și alte forme de sprijin, inclusiv consiliere psihologică și acces la servicii medicale. Și acestea au fost refuzate.

În prezent, ea beneficiază de sprijin din partea Centrului de Zi de Consiliere pentru Persoane Vulnerabile. Potrivit DASTM, femeia refuză în continuare cazarea în Centrul pentru Persoane Fără Adăpost, iar situația sa a fost semnalată în repetate rânduri serviciilor de specialitate, inclusiv Clinicii de Psihiatrie.

Aici apare însă o limitare importantă: faptul că o persoană trăiește în condiții extrem de precare, acumulează obiecte și refuză sprijinul nu este un motiv suficient pentru o internare nevoluntară.

„În absența unui comportament care să indice un pericol iminent pentru propria persoană sau pentru cei din jur, nu sunt întrunite condițiile legale pentru internarea nevoluntară”, au explicat reprezentanții DASTM.

Prin urmare, autoritățile se află în situația de a monitoriza cazul și de a interveni ori de câte ori este posibil, fără a putea obliga persoana să accepte cazarea, tratamentul sau repatrierea.

Pentru oamenii care locuiesc în apropierea parcului, explicațiile instituțiilor nu rezolvă însă problema de zi cu zi. Ei vor ca spațiul public să fie redat comunității și ca parcul să fie un loc sigur pentru copii.

Locuitorul care ne-a sesizat situația spune că a transmis o sesizare și la Inspectoratul General pentru Imigrări și Secția Consulară a Ambasadei Poloniei, în speranța că autoritățile vor găsi împreună o soluție. Acesta consideră că situația ar putea fi legată de o problemă psihică și susține că ar fi nevoie de o intervenție specializată.

Totuși, în lipsa unui diagnostic medical confirmat și a condițiilor legale pentru internarea nevoluntară, o astfel de măsură nu poate fi dispusă pur și simplu la solicitarea vecinilor.

Situația din Parcul Zürich scoate la iveală o problemă mai largă cu care se confruntă administrațiile locale din toată țara, nu doar din Timișoara. Este vorba despre cazurile sociale complexe, în care sunt implicate persoane fără adăpost, probleme medicale sau psihice, cetățeni străini și refuzul repetat al sprijinului instituțional.

În acest caz, autoritățile spun că au intervenit, au oferit cazare, consiliere, servicii medicale și au încercat chiar repatrierea. Persoana a refuzat însă aceste forme de ajutor.

Între timp, problema rămâne vizibilă în mijlocul cartierului, iar locuitorii spun că sunt nevoiți să trăiască de ani de zile cu mirosul, gunoaiele și teama că spațiul destinat copiilor va continua să fie ocupat de deșeuri.

Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara transmite că va continua monitorizarea situației și intervenția, în limita competențelor legale, „urmărind identificarea unor soluții adecvate împreună cu instituțiile și serviciile relevante”.

Pe aceeași temă:

FOTO. Parcul Zurich, reîntregit. Canisită în locul terasei ilegale

„Urmează ca spitalul să treacă la lucrările propriu-zise: termoizolație, ferestre și tâmplărie noi, instalații modernizate, circuite electrice refăcute, grupuri sanitare și panouri solare. Cu alte cuvinte: clădiri mai eficiente, costuri mai mici de întreținere și condiții mai bune pentru copii, părinți și medici. Cele două reabilitări înseamnă, în total, o investiție de aproximativ 19 milioane de lei – finanțări europene, de la bugetul local”, transmit reprezentanții primăriei.

Aceștia mai spun că „și anul acesta investim masiv în sănătate”:

„Țurcanu” are alocați, din bugetul local, peste 45 de milioane de lei

Shein se așteaptă la un impact asupra vânzărilor

Compania spune că este încă prea devreme pentru a estima efectul complet al noilor reguli asupra vânzărilor din Europa, dar avertizează că acestea ar putea afecta rezultatele sale.

„Similar pieței din SUA, ne așteptăm să urmărim o gamă largă de opțiuni ca răspuns, inclusiv creșterea prețurilor în Europa pentru a compensa o parte din costurile suplimentare, iar acest lucru ar putea avea un impact negativ pe termen scurt asupra volumului vânzărilor noastre în Europa”, se arată în documentul companiei, citat de WWD.

Europa reprezintă aproximativ o treime din veniturile nete ale Shein, astfel că schimbările de pe piața europeană sunt importante pentru companie.

Shein dă ca exemplu situația din Statele Unite, unde schimbarea regulilor vamale a dus la creșterea costurilor pentru companie. Pentru a compensa aceste costuri, Shein a majorat prețurile produselor vândute în SUA. Compania spune că a observat ulterior un impact negativ asupra veniturilor de pe piața americană.

Noile reguli europene pentru coletele de până la 150 de euro sunt prevăzute, în forma actuală, să se aplice până la 1 iulie 2028, când ar urma să intre în vigoare regimul vamal normal pentru aceste importuri.

Shein se pregătește pentru listarea la Bursa din Hong Kong

Shein intenționează să își facă debutul la Bursa din Hong Kong pe 28 august, potrivit unei surse, citate de Reuters. Compania și-a schimbat astfel direcția după ce planurile de listare au fost analizate anterior pentru New York și Londra.

Listarea vine într-un moment în care investitorii evaluează compania la aproximativ 30-40 de miliarde de dolari, mult sub valoarea de aproape 100 de miliarde de dolari estimată în 2022. Shein se confruntă între timp cu încetinirea creșterii, costuri mai mari și schimbări ale condițiilor de pe piețele unde operează.

Compania a raportat o pierdere trimestrială de 99 de milioane de dolari, după eliminarea în SUA a facilității vamale pentru coletele de valoare mică și în urma unei ajustări contabile de 328 de milioane de dolari.

Una dintre principalele modificări urmărește simplificarea procedurilor administrative pentru lucrările care nu au un impact semnificativ asupra mediului construit.

Noul Cod introduce trei mecanisme, în funcție de natura intervenției: lucrări care pot fi realizate fără formalități de autorizare, lucrări care pot fi executate în baza unui plan de amplasament și lucrări pentru care este suficientă notificarea autorității locale.

Lista lucrărilor care pot fi realizate fără autorizație este mai amplă decât în prezent. Printre acestea se regăsesc:

• montarea sistemelor individuale de încălzire;
• instalarea sistemelor de preparare a apei calde și de climatizare;
• montarea sistemelor fotovoltaice și a panourilor solare pentru consum propriu, în condițiile prevăzute de lege;
• anumite pergole și terase exterioare demontabile;
• anumite ziduri de sprijin și scări de acces în interiorul proprietății;
• anumite branșamente și racorduri realizate în limitele proprietății.

Procedurile sunt simplificate și pentru amplasarea unor sisteme automate de colectare și livrare a trimiterilor poștale și a serviciilor de curierat, precum și pentru anumite lucrări de infrastructură și intervenții pentru securitatea la incendiu.

Anexe de până la 20 de metri pătrați, fără autorizație în mediul rural

O schimbare importantă îi vizează pe proprietarii de locuințe unifamiliale din mediul rural.

Construcțiile-anexă aferente acestor locuințe vor putea fi realizate fără autorizație de construire dacă suprafața lor cumulată nu depășește 20 de metri pătrați și dacă sunt respectate reglementările urbanistice locale.

Asta nu înseamnă însă că proprietarii pot construi oricum și oriunde.

Ministrul Dezvoltării atrage atenția că eliminarea autorizației nu înseamnă eliminarea obligației de a respecta legislația în domeniu.

„Eliminarea autorizației pentru aceste categorii de lucrări nu înseamnă eliminarea obligației de respectare a normelor în domeniu. Beneficiarii, proiectanții și executanții trebuie să respecte reglementările urbanistice, cerințele tehnice privind calitatea în construcții, legislația de mediu, regulile privind protejarea patrimoniului și celelalte acte normative aplicabile”, a precizat Cseke Attila.

Potrivit ministrului, responsabilitatea pentru respectarea acestor cerințe revine beneficiarului, împreună cu proiectanții și executanții.

Panourile fotovoltaice, printre lucrările care scapă de autorizație

Una dintre modificările care îi poate interesa în mod direct pe proprietarii de case este cea referitoare la instalarea sistemelor fotovoltaice și a panourilor solare.

Acestea vor putea fi montate fără autorizație de construire, atunci când sunt destinate consumului propriu și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Măsura vine într-un moment în care numărul prosumatorilor din România a crescut puternic, iar tot mai multe gospodării și firme își instalează sisteme pentru producerea energiei electrice.

Chiar dacă pentru anumite lucrări nu mai este necesară autorizația, proprietarii trebuie să respecte în continuare regulile urbanistice și tehnice.

În cazul lucrărilor pentru care Codul prevede această obligație, recepția la terminarea lucrărilor rămâne obligatorie. De asemenea, documentația tehnică trebuie inclusă în cartea tehnică a construcției și în Registrul Național al Construcțiilor, iar proiectele trebuie întocmite de specialiști, acolo unde legea impune acest lucru.

În zonele construite protejate, lucrurile stau diferit. Posibilitatea de a realiza lucrări fără formalități de autorizare va exista numai dacă regulamentul local de urbanism permite acest lucru. Prin urmare, faptul că o anumită intervenție se află pe lista lucrărilor exceptate de la autorizație nu înseamnă automat că aceasta poate fi făcută în orice zonă.

„Astfel, pentru intervențiile simple, cetățeanul nu va mai fi obligat să parcurgă proceduri administrative disproporționate față de complexitatea lucrării, iar autoritățile locale își vor putea concentra resursele asupra proiectelor cu impact asupra dezvoltării urbane și asupra siguranței construcțiilor”, a declarat ministrul Dezvoltării.

Surse: hotnews.ro și digi24.ro

Pe aceeași temă:

Soarele lucrează pentru Timiș. Județul, pe locul doi în țară la energia produsă de prosumatori

„Interreg Europe a inclus Timi în platforma sa de soluții care pot fi preluate și adaptate de alte administrații din Europa. Asistenta virtuală este disponibilă 24/7 și îi ajută pe timișoreni cu informații despre serviciile Primăriei, programări și sesizări, în mai multe limbi.

Continuăm să folosim tehnologia pentru servicii publice mai simple și mai accesibile, iar o soluție dezvoltată la Timișoara poate deveni acum reper și pentru alte orașe din Europa pentru integrarea inteligenței artificiale în relația cu cetățenii”, transmit reprezentanții Primăriei Timișoara.

Vă amintim, Primăria Timișoara și-a lansat în februarie asistentul virtual. În martie, după mai mult de 4.000 de conversații, municipalitatea anunța că Timi a primit și „față umană”.

Pe acest sector va fi modernizat carosabilul și vor fi construite patru poduri. Tronsonul reprezintă continuarea sectorului Coșava – Tomești – Luncanii de Jos, pentru care CJ Timiș a semnat deja un contract de execuție în luna iulie.

Peste 26 de kilometri de drum în județul Timiș

Primul contract vizează aproximativ 10,4 kilometri, între km 8+800 și km 19+189, pe traseul Coșava – Tomești – Luncanii de Jos. Contractul are o valoare de peste 52 de milioane de lei (aproximativ 9,9 milioane de euro), iar lucrările sunt realizate de aceeași asociere de firme.

Prin cele două contracte, modernizarea DJ 684 va continua pe aproximativ 26 de kilometri în județul Timiș, de la Coșava până la limita cu județul Caraș-Severin.

Lucrările fac parte dintr-un proiect mai amplu, realizat în parteneriat de consiliile județene Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara. Proiectul regional urmărește modernizarea a aproximativ 56 de kilometri de drum și crearea unei legături rutiere între cele trei județe.

Traseul va continua din Timiș prin Rușchița și Voislova, în județul Caraș-Severin, cu o legătură spre Hunedoara, la DJ 687D. Consiliul Județean Timiș este liderul proiectului.

Valoarea totală a investiției regionale este de aproximativ 88 de milioane de euro, dintre care aproape 48 de milioane de euro reprezintă fonduri nerambursabile prin Programul Regional Vest.

Cu cei 196,5 MW instalați, Timișul se află pe locul al doilea în clasamentul național, după Ilfov, care are 290,7 MW. Pe locul al treilea se află Bihorul, cu 164,3 MW.

Media celor 42 de unități administrative analizate este de 81,2 MW, adică mai puțin de jumătate din capacitatea instalată în Timiș.

La nivel național, prosumatorii au ajuns în iunie 2026 la o putere instalată de 4.019 MW, în creștere cu 42,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aproximativ 5% din această capacitate se află în județul Timiș.

În spatele cifrelor se află 17.166 de prosumatori racordați la rețelele de distribuție din județ. Dintre aceștia, 15.730 sunt persoane fizice, iar 1.436 sunt firme.

Numărul prosumatorilor a crescut cu 49,4% într-un singur an, de la 11.489 în iunie 2025 la peste 17.000 în iunie 2026.

Un rol important îl au companiile, care dețin împreună 86,6 MW de putere instalată, adică peste 40% din capacitatea totală a județului.

Este important de precizat că aceste date indică puterea instalată a sistemelor fotovoltaice, nu cantitatea de energie produsă efectiv. Prosumatorii consumă energia produsă pentru propriile nevoi, iar surplusul poate fi livrat în rețeaua electrică.

Regiunea de vest se remarcă în topul național. Patru dintre primele șase poziții sunt ocupate de județele Timiș, Bihor, Cluj și Arad.

Aradul se află pe locul șase, cu 138,1 MW instalați, după o creștere de 48,6% într-un an. Hunedoara ocupă locul 31, cu 66,2 MW, iar Caraș-Severin se află pe poziția 40, cu 41,7 MW. Interesant este că Timișul, deși se află pe locul secund după puterea totală instalată, a avut o creștere mai rapidă decât liderul Ilfov. În timp ce Timișul a crescut cu 40,2%, Ilfovul a înregistrat o majorare de 32,7%.

Panourile solare, tot mai prezente pe acoperișurile din Timiș

Expansiunea energiei fotovoltaice a continuat într-un ritm accelerat, chiar și în condițiile în care sprijinul financiar acordat de stat pentru instalarea sistemelor rezidențiale a devenit mai limitat.

Potrivit analizei, ultima sesiune de înscrieri în programul Casa Verde Fotovoltaice a fost organizată în 2024. În 2025, lansarea unei noi sesiuni a fost suspendată pe fondul deficitului bugetar, iar în 2026 programul nu a mai fost inclus în bugetul Administrației Fondului pentru Mediu.

În schimb, pentru prosumatorii care au deja panouri există în 2026 un program destinat bateriilor de stocare, în valoare de 400 de milioane de lei, însă ghidul de finanțare nu a fost încă publicat.

Pentru companii există în continuare posibilități de finanțare prin fonduri europene, inclusiv prin Fondul pentru Modernizare și PNRR, în funcție de apelurile disponibile.

Creșterea numărului de sisteme fotovoltaice a dus și la o dezvoltare a pieței de servicii și echipamente necesare instalării și întreținerii acestora.

„Cifrele astea le vedem și noi, dar dintr-un alt unghi: în ultimul an, comenzile de echipament pentru lucru la înălțime au crescut vizibil, iar tot mai des cumpărătorul nu mai e o firmă mare de instalări, ci echipe mici, de doi-trei oameni, care montează câteva sisteme pe săptămână. Partea bună e că mulți întreabă acum de centuri și de mănuși electroizolante înainte să le ceară cineva la un control. Piața se profesionalizează de jos în sus”, spune Sorin Iftene, fondatorul Echipam.ro.

Instalarea și întreținerea panourilor fotovoltaice presupun însă și riscuri pentru lucrători, în special atunci când intervențiile se desfășoară la înălțime și în apropierea instalațiilor electrice.

Legea 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă prevede obligația angajatorilor de a asigura gratuit echipamentele individuale de protecție necesare angajaților.

După Ilfov și Timiș, cele mai mari capacități instalate de prosumatori se regăsesc în Bihor – 164,3 MW, Dolj – 155,8 MW, Cluj – 144,4 MW și Arad – 138,1 MW.

La polul opus se află Covasna, cu 36,6 MW, Tulcea – 39,3 MW și Caraș-Severin – 41,7 MW.

Pentru Timiș, însă, evoluția este una semnificativă: în numai 12 luni, județul a adăugat peste 56 MW de putere fotovoltaică instalată. În același timp, numărul prosumatorilor a crescut cu aproape 5.700.

Cifrele arată astfel că, în Timiș, acoperișurile caselor, firmelor și clădirilor s-au transformat tot mai mult în mici centrale electrice, iar energia produsă de soare a ajuns să aibă un rol tot mai important în consumul și alimentarea rețelei.

În cadrul proiectului au fost realizate lucrări de reabilitare, modernizare și extindere a clădirii școlii, precum și amenajarea și dotarea spațiilor destinate activităților educaționale.

Potrivit administrației locale, investiția a inclus modernizarea sălilor de clasă și a infrastructurii existente, extinderea spațiilor școlare, îmbunătățirea condițiilor de siguranță și confort și dotarea unității cu echipamente necesare desfășurării activităților didactice.

De lucrări s-a ocupat constructorul SC Alex-Dia SRL, iar proiectarea a fost realizată de SC Proiect AIC SRL.

Proiect început în 2020 și continuat prin noul program regional

Primul contract de finanțare pentru realizarea investiției a fost semnat în septembrie 2020, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020. Lucrările au început în noiembrie 2022.

Pentru a putea fi finalizat, proiectul a fost etapizat în vara anului 2024 și inclus în Programul Regional Vest 2021-2027, gestionat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest. În anul 2025, Consiliul Județean Timiș a intrat în proiect în calitate de partener și a contribuit cu 5 milioane de lei pentru acoperirea unor cheltuieli necesare finalizării investiției.

Proiectul a fost început în 2020, printr-un contract de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, iar lucrările au început în noiembrie 2022. În 2024, investiția a fost etapizată și inclusă în Programul Regional Vest 2021-2027, pentru a putea fi finalizată.

Simonis: „Nu ținem cont de culoarea politică a administrației”

Alfred Simonis spune că sprijinul acordat administrațiilor locale are rolul de a permite finalizarea unor investiții care, în lipsa fondurilor necesare pentru cheltuielile neeligibile sau cofinanțare, ar putea rămâne blocate.

„Nu vreau ca proiecte importante să rămână neterminate doar pentru că o comună sau un oraș nu au suficienți bani pentru a acoperi partea de cofinanțare sau cheltuielile care nu pot fi decontate din fonduri europene”, a transmis președintele CJ Timiș.

Potrivit acestuia, proiectele sunt sprijinite indiferent de culoarea politică a administrațiilor locale.

„Repet ceea ce am spus în ultimii doi ani: intervenim acolo unde sprijinul Consiliului Județean poate face diferența dintre un proiect blocat și o investiție dusă până la capăt. Pentru că nu ținem cont de culoarea politică a administrației”, a adăugat Simonis.