Cel mai căutat program de licență este „Științe aplicate în criminalistică”, din cadrul Facultății de Chimie, Biologie, Geografie, unde concurența a ajuns la 8,5 candidați pe un loc bugetat.

Interes ridicat s-a înregistrat și pentru programele din domeniul psihologiei și al științelor educației. La „Pedagogia învățământului primar” au fost 6,56 candidați pe un loc, iar la programul „Psihologie”, cu predare în limba română, 6,22 candidați pe un loc.

Printre specializările care au atras cei mai mulți candidați se numără și Dreptul, unde peste 600 de persoane au ales acest program ca primă opțiune, concurența fiind de 3,65 candidați pe un loc finanțat de la buget.

La nivel de facultăți, cele mai multe înscrieri au fost înregistrate la Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor și la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, fiecare cu peste 1.000 de candidați.

Programele noi atrag tot mai mulți candidați

Reprezentanții unității transmit că și noile programe de studii au atras un număr mare de candidați. Programul cu dublă specializare „Chimie – Biologie”, aflat la prima sesiune de admitere, a avut peste cinci candidați pe un loc finanțat de la buget.

Totodată, programul „Design pentru jocuri digitale – Artă și efecte vizuale” a depășit doi candidați pe un loc, iar specializările din domeniul sportului au înregistrat, la rândul lor, concurență de peste trei candidați pe loc.

Peste 2.200 de candidați la master

Interesul a crescut și pentru programele de masterat. Potrivit UVT, peste 2.200 de candidați s-au înscris în sesiunea din iulie, cu aproape 11% mai mulți decât anul trecut.

Cea mai mare concurență s-a înregistrat la masteratul „Psihologie clinică și psihoterapie”, unde au fost aproape opt candidați pe un loc bugetat. Printre programele cu cele mai multe înscrieri se numără și „Terapii specifice ale limbajului și comunicării”, „Sisteme informaționale pentru afaceri”, „Comunicare publicitară în medii digitale”, precum și masteratele de drept „Științe penale” și „Carieră judiciară”.
Potrivit universității, în această sesiune au fost depuse și peste 2.500 de dosare din partea unor candidați proveniți din 49 de țări, inclusiv din afara Uniunii Europene.

Rezultatele finale ale admiterii vor fi publicate după încheierea tuturor etapelor de concurs, conform calendarului fiecărui program de studii.

Campania se desfășoară în perioada 20 iulie – 22 august 2026. La finalul acestei perioade, 10 participanți norocoși vor fi desemnați câștigători prin tragere la sorți.

Cum participi la campania BSG Amanet & Exchange?

Mecanismul de participare este simplu. Clienții trebuie să efectueze o operațiune de schimb valutar, de cumpărare sau de vânzare într-o agenție BSG Amanet & Exchange, în perioada campaniei.

După efectuarea tranzacției, aceștia trebuie să acceseze site-ul bsgexchange.ro, direct sau prin scanarea codului QR de pe materialele promoționale și să completeze formularul de înscriere (durează 1 minut).

Câștigătorii vor fi anunțați pe pagina de Facebook a organizatorului până cel târziu în data de 07 septembrie 2026.

Prima ediție, un succes la nivel național

Noua campanie continuă succesul primei ediții aniversare. Toate cele 10 premii, fiecare în valoare de 1.000 de euro, au fost acordate și înmânate personal câștigătorilor, în numerar.

Câștigătorii au provenit din mai multe orașe ale țării. Toate detaliile și noutățile pot fi găsite pe pagina de Facebook a celor de la BSG Amanet & Exchange.

În cea de-a doua ediție, BSG păstrează aceeași formulă: 10 câștigători, fiecare urmând să primească un premiu de 1.000 de euro.

La BSG găsești întotdeauna cursuri bune

Recunoscută pentru siguranță și cursuri valutare excelente, rețeaua BSG Amanet & Exchange rămâne una dintre alegerile preferate ale românilor care caută un curs valutar competitiv.

Clienții beneficiază de comision zero la tranzacții, cursuri valutare negociabile și program prelungit până seara târziu, facilitând accesul pentru cei care se întorc de la serviciu.

Pe lângă avantajele financiare, tranzacțiile la BSG sunt complet sigure și transparente. Clienții au astfel o alternativă de încredere, ferită de riscurile pe care le implică schimburile nesigure de la colțul blocului.

Peste 200 de locații BSG Amanet & Exchange în România

BSG Amanet & Exchange are o rețea națională de peste 200 de locații, în care clienții beneficiază de servicii de Schimb Valutar, Amanet și transfer de bani prin Western Union.

În agențiile BSG sunt acceptate obiecte din aur, argint, electronice și ceasuri. Bunurile sunt evaluate și verificate pe loc, astfel încât procesul să fie cât mai rapid și transparent.

Pentru aurul de 14K, suma oferită ajunge la 350 de lei pe gram.

Listă completă cu agențiile din oraș este disponibilă pe amanet.ro.

(3873)

Cum va fi aplicată interdicția

Potrivit actului normativ, implementarea va avea loc în două etape. Începând cu 1 septembrie 2026, copiii sub 15 ani nu vor mai putea crea conturi noi pe platformele de socializare, iar din ianuarie 2027 vor fi închise și conturile existente deținute de utilizatorii din această categorie de vârstă.

Ministrul francez al Digitalizării, Anne Le Hénanff, a declarat că termenul este realizabil, deoarece există deja instrumente de verificare a vârstei, iar responsabilitatea aplicării regulilor va reveni platformelor.

Noua lege prevede excepții pentru site-urile cu rol educațional și enciclopediile online. De asemenea, textul nu stabilește sancțiuni pentru copii sau pentru părinți.

De ce a fost adoptată măsura

Inițiativa vine în contextul în care tot mai multe state încearcă să limiteze accesul minorilor la rețelele sociale, pe fondul preocupărilor privind efectele acestora asupra sănătății mintale.

Anul trecut, autoritatea franceză pentru sănătate publică a avertizat că platforme precum TikTok, Snapchat și Instagram pot avea un impact negativ asupra adolescenților, în special asupra fetelor, deși nu reprezintă singura cauză a problemelor de sănătate mintală.

În timpul dezbaterilor parlamentare au existat și critici privind modul în care va fi verificată vârsta utilizatorilor, protecția datelor personale și posibilitatea ca interdicția să fie ocolită. Varianta finală a legii prevede însă o interdicție generală pentru copiii sub 15 ani, în locul unui sistem diferențiat analizat inițial de Senat.

Măsura urmează să fie analizată de Consiliul Constituțional al Franței înainte de promulgare. În paralel, Comisia Europeană lucrează la soluții pentru verificarea vârstei utilizatorilor și analizează posibilitatea introducerii unor restricții similare la nivelul Uniunii Europene. Potrivit The Guardian, Franța se numără printre statele care au susținut aceste demersuri, alături de Grecia și Spania.
La nivel mondial, https://www.tion.ro/mapamond/australia-devine-prima-tara-care-interzice-retelele-sociale-pentru-copiii-sub-16-ani-2184103/ Australia a devenit, în decembrie anul trecut, prima țară care a obligat marile platforme de socializare să elimine conturile utilizatorilor cu vârsta sub 16 ani sau să riște amenzi consistente.

Și Marea Britanie pregătește restricții similare. Guvernul britanic a anunțat săptămâna trecută că intenționează să interzică accesul copiilor sub 16 ani la principalele platforme de socializare începând din primăvara anului 2027, dacă proiectul de lege va fi aprobat de Parlament. Potrivit BBC, autoritățile analizează și măsuri suplimentare pentru adolescenții de 16 și 17 ani, precum limitarea accesului la rețelele sociale pe timpul nopții și dezactivarea implicită a unor funcții.

Într-o postare publicată miercuri, Alfred Simonis a declarat că administrația județeană a transmis către Primăria Timișoara documentele necesare pentru preluarea terenului situat pe strada Arieș, între Casa Tineretului și restaurantul McDonald’s, unde Consiliul Județean intenționează să construiască o parcare destinată în principal Spitalului Județean și viitorului stadion „Dan Păltinișanu”.

Potrivit acestuia, terenul a fost ales după ce Primăria a respins varianta inițială și a propus două amplasamente alternative.

„Reprezentanții Primăriei ne-au informat că terenul la care făceam referire inițial, aflat între benzinăria Mol și ștrandurile de pe Bulevardul Liviu Rebreanu, nu se pretează pentru o astfel de investiție și au venit cu alte două propuneri. Am optat pentru una dintre ele, între Casa Tineretului și McDonald’s; am trimis documentele către PMT și de o lună așteptăm un răspuns”, a transmis Alfred Simonis.

În aceeași postare, președintele CJ Timiș a criticat lipsa unui răspuns din partea municipalității și a susținut că proiectul parcării nu reprezintă o prioritate pentru administrația locală.

„Probabil conducerea Primăriei Municipiului Timișoara are alte priorități, iar una dintre ele este foarte vizibilă în ultimele zile: îmbogățirea unor privați care dețin terenuri pe Strada Sulina, unde vor să mute sălile de jocuri de noroc, iar prețurile din zonă vor exploda. Parcarea atât de necesară pacienților, medicilor și aparținătorilor? Mai poate să aștepte”, a mai spus Simonis.

Primăria: „Am sprijinit proiectul încă din prima zi”

În schimb, Primăria Timișoara respinge ideea că ar bloca investiția și susține că a sprijinit proiectul încă de la început.

„Primăria Municipiului Timișoara a sprijinit proiectul Consiliului Județean Timiș încă din prima zi. Am identificat rapid terenuri care permit realizarea unei parcări de mari dimensiuni, atât în subteran, cât și în suprateran, tocmai pentru a accelera investiția. În plus, am emis certificatele de urbanism necesare în mai puțin de o săptămână.

Totodată, răspunsul la care face referire președintele CJT, Alfred Simonis, este redactat și va fi transmis oficial. Presiunea asupra locurilor de parcare în apropierea spitalelor mari este o provocare în toate orașele mari. Tocmai de aceea, municipalitatea a acționat rapid pentru a sprijini această investiție și rămâne în continuare deschisă colaborării instituționale”, au transmis reprezentanții Primăriei Timișoara pentru Tion.

Cum s-a ajuns la parcarea de pe strada Arieș

Vă reamintim, Consiliul Județean Timiș a aprobat, în luna iunie, solicitarea de preluare a unui teren aflat în proprietatea municipalității pentru construirea unei parcări multinivel care să deservească Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” și viitorul stadion „Dan Păltinișanu”.

Inițial, administrația județeană a propus construirea parcării pe un teren aflat în apropierea ștrandurilor de pe bulevardul Liviu Rebreanu. Primăria a respins această variantă, argumentând că terenul este încadrat ca spațiu verde protejat prin Planul Urbanistic General, unde nu pot fi realizate astfel de construcții.

Ulterior, municipalitatea a propus alte două variante, iar Consiliul Județean a ales terenul de pe strada Arieș, situat între Casa Tineretului și restaurantul McDonald’s. Potrivit administrației județene, investiția ar urma să fie finanțată din bugetul CJ Timiș, iar după finalizarea lucrărilor cele două instituții ar urma să stabilească modul în care parcarea va fi administrată.

Mai grav, în unele parcări sunt abandonate inclusiv deșeuri provenite din gospodării, care nu au ce căuta în spațiile destinate participanților la trafic.

Potrivit DRDP Timișoara, echipele instituției efectuează zilnic revizii pe autostrăzi și intervin ori de câte ori este nevoie pentru salubrizarea parcărilor aflate în administrare. În cazul drumurilor naționale, acțiunile de curățenie au loc de două ori pe săptămână, iar în situațiile în care se acumulează cantități mari de deșeuri, se intervine suplimentar.

Reprezentanții instituției reamintesc că parcările de pe drumurile naționale și autostrăzi nu sunt rampe de gunoi și fac apel la responsabilitatea șoferilor pentru păstrarea curățeniei.

Abandonarea deșeurilor în zona de siguranță a drumurilor și podurilor, precum și în locurile de parcare, oprire și staționare este interzisă prin lege. Conform prevederilor legale, cei care încalcă aceste reguli riscă amenzi de până la 6.000 de lei. În anumite situații, autoritățile pot dispune și confiscarea mijlocului de transport folosit la săvârșirea faptei.

Coșurile gunoaie DRDP Timișoara amenzi

Foto: DRDP Timișoara

Propunerile de reconsiderare ale deciziei se vor transmite în scris, în termen de 10 zile calendaristice, la sediul ANMAP-DJM Timiș, B-dul. Liviu Rebreanu, nr. 18-18A, Timișoara.

(3871)

În același timp, cercetarea arată că mersul pe jos a devenit o prezență tot mai rară în viața românilor. Peste jumătate dintre respondenți (56%) își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos, doar 26% merg frecvent pe distanțe mai lungi și numai 12% spun că obișnuiesc să facă drumeții sau să parcurgă trasee în natură. 

Potrivit reprezentanților MedLife, poate cea mai importantă concluzie a studiului nu este despre cât de puțin mergem, ci despre cât de puțin înțelegem ce pierdem.

Românii văd mersul pe jos ca pe un exercițiu, nu ca pe o formă de prevenție

Întrebați care sunt beneficiile activității fizice, cei mai mulți români vorbesc despre imunitate, rezistență fizică și controlul greutății. Beneficii precum reducerea stresului, reglarea emoțională, claritatea mentală, dezvoltarea rezilienței sau prevenirea comportamentelor nesănătoase sunt menționate mult mai rar. 

Rezultatele sugerează că, în România, mersul pe jos este încă perceput mai degrabă ca o recomandare medicală decât ca un instrument de echilibru într-o societate tot mai expusă stresului și suprastimulării.

„Ani la rând am discutat despre activitatea fizică aproape exclusiv în termenii efectelor asupra organismului. Între timp, lumea s-a schimbat. Trăim mai repede, petrecem mai multe ore în fața ecranelor, suntem expuși permanent la stimuli și avem tot mai puține momente de deconectare. În acest context, mersul pe jos poate deveni una dintre cele mai simple intervenții de prevenție pe care o avem la îndemână, iar studiul ne arată că încă îi subestimăm valoarea”, a declarat Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group.

Cei care merg frecvent pe jos nu sunt doar mai activi. Par să trăiască diferit

Studiul relevă diferențe consistente între persoanele care obișnuiesc să facă drumeții și cele sedentare. Acestea declară mai des că sunt mulțumite de viața lor, au mai multă energie, reușesc să se relaxeze după perioade solicitante și acordă mai multă atenție sănătății proprii.  În plus, pentru această categorie, mersul pe jos este asociat cu reflecția personală, conectarea cu natura, claritatea mentală și recuperarea după stres – beneficii care apar mult mai rar în răspunsurile populației generale. 

Rezultatele nu demonstrează o relație cauzală, dar ridică o întrebare importantă: dacă una dintre cele mai accesibile forme de mișcare – mersul pe jos – este asociată cu un nivel mai ridicat al stării de bine, cât de mult ignorăm, de fapt, potențialul ei în prevenție?

O societate obosită caută recompense rapide

Studiul surprinde și o altă tendință îngrijorătoare. 84% dintre respondenți declară că au cel puțin un comportament cu risc adictiv, de la utilizarea excesivă a rețelelor sociale până la alte comportamente de recompensare imediată. În același timp, mai bine de jumătate dintre români spun că folosesc frecvent social media, procentul crescând la 62% în rândul persoanelor care nu merg aproape niciodată în drumeții sau pe distanțe lungi.

În schimb, persoanele care practică frecvent mersul pe jos în natură declară mai des că aleg activități precum timpul petrecut în aer liber, reflecția personală sau implicarea în comunitate pentru a-și menține echilibrul emoțional. 

„Datele descriu o schimbare de paradigmă. Nu mai discutăm doar despre sedentarism, ci despre felul în care oamenii încearcă să gestioneze stresul, oboseala și presiunea cotidiană. Credem că este momentul să înțelegem mai bine dacă mersul pe jos poate deveni o intervenție de prevenție cu beneficii măsurabile atât pentru corp, cât și pentru sănătatea emoțională”, a adăugat Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group.

De la percepții la dovezi

Pornind de la concluziile acestui studiu, MedLife va lansa în perioada următoare un proiect observațional, organizat în colaborare cu Asociația Tășuleasa Social, ce va fi desfășurat pe Via Transilvanica, care își propune să evalueze impactul mersului pe jos asupra sănătății fizice și emoționale în condiții reale de parcurs.

Inițiativa va urmări modul în care o experiență de mers pe distanțe lungi influențează parametri relevanți ai sănătății și stării de bine, completând rezultatele cercetării sociologice cu observații și măsurători realizate direct în teren.

Prin acest demers, MedLife își propune să contribuie la dezvoltarea unei noi perspective asupra prevenției, pornind de la una dintre cele mai accesibile și mai puțin valorificate forme de mișcare.

„Ca partener de sănătate și wellbeing în proiectul Via Transilvanica, ne-am dorit să înțelegem mai bine legătura dintre un obicei aparent simplu – mersul de jos pe distanțe lungi – și sănătatea românilor. Iar rezultatele acestui studiu ne demonstrează că beneficiile acestei activități depășesc sfera sănătății fizice, având un rol important în autoreglarea emoțională și dezvoltarea unor comportamente mai sănătoase. Într-un context dominat de recompense imediate și comportamente compulsive, în care tot mai mulți oameni caută soluții accesibile de a gestiona stresul și provocările vieții de zi cu zi, e important să știm că mersul pe jos poate funcționa ca un instrument simplu și accesibil pentru suținerea stării de bine”, a declarat Ina Ilie, Director de Comunicare MedLife Group.

MedLife este partener principal de sănătate și wellbeing al Asociației Tășuleasa Social pentru susținerea activităților desfășurate în cadrul proiectului Via Transilvanica, primul traseu pedestru de interes național.

*Studiul realizat de compania Unlock la comanda MedLife este o cercetare cantitativă, realizată prin metoda CAWI – COMPUTER ASSISTED WEB INTERVIEWS . Eșantionul a fost compus din 800 de chestionare, repondenții fiind bărbați și femei în proporții egale, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.

Susținut de Med Life

(6788)

Senatorul Sorin Șipoș susține că Ministerul Transporturilor încearcă în prezent să limiteze efectele închiderii aeroportului asupra pasagerilor care urmează să participe la forum și companiilor aeriene, prin redistribuirea zborurilor către aeroporturile din Arad și Sibiu.

„Colegii noștri din Ministerul Transporturilor se dau peste cap pentru a salva zborurile de pe Aeroportul Timișoara. Ele trebuie repartizate pe aeroporturile din Arad și Sibiu în perioada lucrărilor de urgență de la Traian Vuia”, a transmis senatorul.

Acuzații privind administrarea aeroportului și lipsa de comunicare

Sorin Șipoș îl acuză pe directorul Aeroportului Internațional „Traian Vuia”, social-democratul Lucian Taropa, că nu a luat măsurile necesare, deși, potrivit acestuia, existau de mai mult timp avertizări privind starea pistei.

Parlamentarul afirmă că nu este normal ca aeroportul să fie închis din scurt pentru lucrări considerate urgente și susține că această situație putea fi evitată printr-o planificare corespunzătoare.

În mesajul său, senatorul mai spune că operatorii aerieni, inclusiv TAROM, nu ar fi fost informați din timp de conducerea aeroportului și că ar fi aflat despre închiderea pistei din presă, fapt care le-ar fi îngreunat organizarea și informarea pasagerilor.

Șipoș critică și modul în care au fost administrate investițiile în infrastructura aeroportuară, afirmând că degradarea pistei este rezultatul unei gestionări defectuoase și susținând că reprezentanții USR din Ministerul Transporturilor încearcă acum să remedieze situația.

Aeroportul: Închiderea pistei este dictată de criterii tehnice

Conducerea Aeroportului Internațional „Traian Vuia” respinge însă toate acuzațiile și susține că disputa este una politizată, în timp ce decizia de suspendare a activității are la bază exclusiv criterii tehnice și de siguranță.

Reprezentanții aeroportului arată că degradarea pistei nu este o problemă nouă și că aceasta este monitorizată de mai mulți ani. Potrivit acestora, încă din 2025 au fost analizate mai multe variante pentru realizarea unei reparații capitale, inclusiv prin accesarea fondurilor europene, prin Ministerul Transporturilor sau prin programul SAFE destinat infrastructurilor strategice.

Niciuna dintre aceste variante nu a putut fi însă pusă în practică, astfel că administrația aeroportului a decis realizarea lucrărilor din fonduri proprii, în regim de reparații de întreținere.

Potrivit reprezentanților Aeroportului „Traian Vuia”, a fost analizată și posibilitatea executării lucrărilor în trei etape, cu menținerea traficului aerian.

Evaluările tehnice au arătat însă că această soluție nu putea garanta desfășurarea operațiunilor în condiții optime de siguranță, motiv pentru care s-a decis închiderea completă a pistei pentru o perioadă de trei săptămâni.

Companiile aeriene ar fi fost informate înainte de anunțul public

Conducerea aeroportului precizează că această soluție a fost discutată încă din primăvara acestui an cu operatorii aerieni, pentru ca aceștia să își poată adapta programele de zbor.

Mai mult, reprezentanții aeroportului spun că la 14 iulie 2026, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a organizat o ședință tehnică la care au participat reprezentanți ai aeroportului, ai companiilor aeriene și ai instituțiilor implicate. În urma acesteia s-a stabilit ca pista să fie închisă în perioada 2–22 noiembrie, interval considerat suficient pentru finalizarea lucrărilor.

Conducerea aeroportului respinge și acuzațiile privind lipsa comunicării cu operatorii aerieni. Potrivit acesteia, toate companiile care operează curse de pe Aeroportul Internațional Timișoara au fost informate oficial la 16 iulie 2026, înainte ca informațiile să fie făcute publice.

Reprezentanții aeroportului mai precizează că, în sistemul aeronautic, notificările privind restricțiile de operare sunt transmise prin canale oficiale dedicate și că decizia privind mutarea zborurilor pe alte aeroporturi aparține exclusiv companiilor aeriene.

Pista va fi închisă între 2 și 22 noiembrie

Pista Aeroportului Internațional „Traian Vuia” va fi închisă în perioada 2–22 noiembrie 2026 pentru efectuarea unor lucrări de reparații considerate necesare pentru menținerea condițiilor de siguranță.

Potrivit conducerii aeroportului, calendarul a fost ales astfel încât intervențiile să fie finalizate înainte de sezonul rece, când temperaturile scăzute și ciclurile de îngheț-dezgheț accelerează degradarea infrastructurii.

„Continuăm investițiile în infrastructura de suport pentru mijloacele de transport public nou cumpărate, după ce anul trecut am construit și dat în folosință platforma de încărcare a autobuzelor electrice, tot la depoul de pe bulevardul Dâmbovița. Noua investiție va asigura condițiile tehnice pentru o bună întreținere a noilor tramvaie și pentru intervenții eficiente atunci când e nevoie”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Noua hală va avea o lungime de 90 de metri și va fi proiectată conform cerințelor tehnice ale tramvaielor moderne. Clădirea va fi echipată cu o cale de rulare, un pod rulant cu o capacitate de cinci tone, o groapă tehnică și 12 elevatoare, dotări care vor permite efectuarea lucrărilor de întreținere și reparații la principalele componente ale vehiculelor.

Accesul în hală va fi asigurat atât din bulevardul Dâmbovița, cât și din strada Ardealului.

Reprezentanții Primăriei susțin că investiția va contribui la reducerea costurilor de exploatare și a consumului de energie, la scurtarea perioadelor în care tramvaiele sunt retrase din circulație pentru reparații și, implicit, la creșterea numărului de vehicule disponibile pentru transportul călătorilor.

Contractul are o valoare de 12 milioane de lei, fără TVA, iar termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 10 luni. Execuția va fi realizată de asocierea formată din ZARON SRL, în calitate de lider, și EN Electric Proiect Office SRL.

Pe aceeași temă:

Interes ridicat pentru noua hală de mentenanță a tramvaielor din Timișoara: patru asocieri de firme în cursă

Larissa Danzwith vopsește tramvaie de peste 40 de ani: „Dacă n-aș munci, n-aș avea vlagă”

Presa vremii a susținut că roșul hainelor purtate de femeie i-ar fi ajutat pe agenții federali să îl recunoască pe celebrul gangster, de unde și supranumele care a făcut înconjurul lumii – „The Woman in Red”.

În mai 1936, Ana Cumpănaș a fost expulzată din Statele Unite și s-a întors în România. În drum spre Banat, a acordat unul dintre puținele interviuri din viața sa, publicat de revista „Ilustrațiunea Română”. Întrebată despre momentul în care Dillinger a fost ucis, femeia mărturisea că se aștepta ca acesta să fie capturat viu.

„Poliția îmi promisese că-l va captura viu. Când l-au împușcat în fața mea, am avut un moment de mare groază. Omul acesta murise din pricina mea”, declara Ana Cumpănaș.

Ajunsă din nou la Comloșu Mare, spunea că își dorește o viață liniștită, departe de notorietatea dobândită peste ocean, visând să administreze o fermă și să își vadă numele inscripționat pe sticlele cu lapte și pe lăzile cu ouă.

Ana Cumpănaș a murit la Timișoara, în 1947. Însă sfârșitul său a fost învăluit în mister. De-a lungul timpului au circulat numeroase legende despre moartea ei, de la ipoteze privind o răzbunare până la scenarii desprinse parcă din filme. Niciuna dintre aceste variante nu a fost însă confirmată de documentele istorice.

La aproape un secol de la evenimentele care au făcut-o celebră, Ana Cumpănaș rămâne una dintre cele mai fascinante personalități originare din Banat, o femeie care, fără să își propună, a intrat în istoria Statelor Unite și în legenda unuia dintre cele mai cunoscute episoade din lupta FBI cu lumea interlopă.