Potrivit Euronews, noua politică a platformei va interzice solicitările care presupun un efort sau un timp considerabil ori activități care ar trebui realizate, în mod obișnuit, de personalul de curățenie.

Astfel, gazdele nu le vor mai putea cere oaspeților să schimbe lenjeria de pat, să spele vasele sau să ducă gunoiul înainte de a părăsi locuința.

Noile reguli nu înseamnă că turiștii vor fi scutiți de orice responsabilitate înainte de plecare. Gazdele vor putea solicita în continuare câteva acțiuni simple, care nu presupun un efort semnificativ.

Printre acestea se numără așezarea vaselor folosite în chiuvetă, strângerea prosoapelor sau sortarea gunoiului în recipientele special desemnate din locuință.

Airbnb va afișa mai clar regulile stabilite de gazde înainte ca turiștii să facă o rezervare. De asemenea, platforma va semnala solicitările care nu respectă noua politică.

Platforma va pune la dispoziția gazdelor șapte categorii de reguli standard, referitoare la condițiile de ședere și la utilizarea locuințelor. Acestea vor acoperi orele de check-in și check-out, numărul de oaspeți acceptați, fumatul, animalele de companie, orele de liniște, precum și filmările și fotografiile realizate în scop comercial.

Noile prevederi se vor aplica rezervărilor efectuate începând cu 20 noiembrie 2026.

Airbnb precizează că taxa de curățenie trebuie să acopere operațiunile obișnuite necesare între două sejururi. În plus, turiștii nu vor putea fi taxați pentru neîndeplinirea unor sarcini de check-out pe care platforma le interzice.

Listele de treburi impuse de unele gazde înainte de plecare au devenit un motiv de nemulțumire pentru utilizatorii platformei, mai ales atunci când aceștia au fost nevoiți să spele vase, să schimbe lenjerii sau să se ocupe de gunoi, deși achitaseră deja o taxă de curățenie.

Prin noile reguli, Airbnb urmărește să clarifice responsabilitățile gazdelor și ale oaspeților și să ofere mai multă transparență încă din momentul rezervării.

În paralel, Comisia Europeană a anunțat că a propus noi reguli pentru platformele de închirieri pe termen scurt, în contextul crizei locuințelor din Europa. Dezvoltarea acestui tip de turism și impactul său asupra disponibilității și accesibilității locuințelor au devenit teme importante pentru autoritățile europene.

„Considerăm pripite și nejustificate declarațiile fostului prefect, care nu a luat în considerare faptul că solicitările de utilizare a sălilor din Palatul Administrativ sunt analizate în funcție de programul de lucru al instituției și de posibilitatea reconfigurării acestuia”, au transmis reprezentanții Consiliului Județean Timiș.

Contre după mutarea ședinței la Primăria Timișoara

Subiectul a izbucnit miercuri dimineață, după ce s-a aflat că ședința Colegiului Prefectural din 29 octombrie urma să se desfășoare la Primăria Timișoara, în locul sălii folosite de regulă în Palatul Administrativ al Consiliului Județean Timiș.

Viceprimărița Paula Romocean l-a acuzat pe președintele CJT, Alfred Simonis că ar fi scos Prefectura din sediu și a anunțat că Primăria Timișoara pune la dispoziție sălile necesare pentru întâlnirile instituției. Ulterior, Instituția Prefectului a confirmat că ședința urma să aibă loc la primărie.

În replică, vicepreședintele CJT Alexandru Iovescu a susținut că prefectul și angajații Prefecturii își păstrează birourile în Palatul Administrativ și că nu s-a pus problema evacuării instituției. El a criticat declarațiile reprezentanților USR și a afirmat că discuția reală privește folosirea spațiilor din patrimoniul județului.

Iovescu a mai spus că nu consideră normal ca Prefectura să utilizeze gratuit spații ale județului, în timp ce instituții subordonate CJT plătesc chirie pentru a-și desfășura activitatea.

Vă reamintim că tot miercuri, 21 octombrie, Paul Finta și-a anunțat demisia din funcția de prefect de Timiș. Acesta a afirmat că decizia vine după ce USR, partidul care l-a propus în funcție, a intrat în opoziție. În mesajul de plecare, Finta a susținut că demersul său de a contesta o hotărâre a Consiliului Județean ar fi fost urmat de amenințări și de discuții privind evacuarea sa din Palatul Administrativ.

Sala devine disponibilă după reconfigurarea programului

Noua poziție a CJT clarifică situația sălii pentru data de 29 octombrie, mai exact spațiul poate fi pus la dispoziția Prefecturii, după modificarea programului instituției județene. Rămâne însă faptul că ședința fusese mutată la Primăria Timișoara, iar schimbul de acuzații dintre reprezentanții celor două administrații a ajuns în spațiul public înainte ca problema să fie lămurită.

Reprezentanții CJT au invocat și lucrări de renovare a sălii în care se desfășoară de obicei ședințele, însă informațiile transmise nu precizează dacă acestea au influențat disponibilitatea spațiului pentru 29 octombrie.

Tudor Chirilă este cunoscut pentru activitatea sa în muzică, alături de trupele Vama Veche și Vama, dar și pentru rolurile din teatru și film. De-a lungul timpului, s-a implicat și în dezbateri publice pe teme civice.

Discuția va fi moderată de Mircea Mihăieș, profesor universitar, scriitor și critic literar, și Marcel Tolcea, profesor universitar, poet și gazetar.

Participarea se face pe baza înscrierii prin intermediul formularului online, care poate fi accesat AICI.

Evenimentul este finanțat de Primăria Municipiului Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Investițiile continuă, dar ar putea exista o perioadă de încetinire

Întrebat despre perspectivele sectorului construcțiilor în Timișoara și în județ, Cristian Erbașu a declarat că încheierea PNRR nu înseamnă oprirea investițiilor. Acesta a indicat mai multe proiecte importante care ar urma să susțină activitatea în perioada următoare, printre care stadionul „Dan Păltinișanu” din Timișoara și viitorul Institut Regional de Oncologie, proiecte în care Construcții Erbașu este implicată.

„Ce vă pot spune este că sigur vor fi și alte programe, de exemplu POS-ul (n.r. Programul Sănătate 2021-2027). Din POS face parte Spitalul Oncologic. E o investiție de 200 de milioane de euro, mai mare decât spitalele care au fost făcute prin PNRR. Va veni stadionul, care e o investiție mare.

Vor fi câteva investiții destul de mari și eu cred că va fi o scădere în următoarele luni, maxim o jumătate de an. După care lucrurile se vor relua și, treptat, treptat noile proiecte vor intra în vigoare. S-ar putea să fie și chiar valori mai mari și mai bine gestionate decât cele din PNRR”, a spus Cristian Erbașu.

Acesta a atras atenția și asupra necesității ca investițiile să continue pe termen lung, indiferent de schimbările politice. În opinia sa, fără un flux constant de proiecte, sectorul construcțiilor nu poate avea o dezvoltare stabilă.

„Investițiile, dacă nu se continuă pe investiții în următorii ani, nu contează ce fel de guvern vine, nu avem cum să ieșim din paradigma asta”, a afirmat directorul Construcții Erbașu.

Un alt aspect semnalat de acesta este capacitatea autorităților de a întreține și administra investițiile deja realizate. Spitalele noi, de exemplu, au nevoie de personal specializat și de fonduri pentru mentenanță, astfel încât să nu ajungă în timp într-o stare avansată de degradare, chiar dacă au fost realizate recent.

Locuințe accesibile pentru tineri, nu doar locuințe sociale

Un alt subiect discutat la conferință a fost inițiativa europeană privind locuirea accesibilă și ce ar putea însemna aceasta pentru tinerii care nu își permit să cumpere un apartament în marile orașe.

Erbașu a explicat că obiectivul nu este doar construirea de locuințe sociale, ci dezvoltarea unor locuințe la prețuri rezonabile, pe care oamenii să și le poată permite și ale căror costuri să le poată susține pe termen lung.

„Scopul lor nu este să se creeze locuințe sociale sau locuințe pentru tineri, precum ANL. Scopul este să se creeze la prețuri rezonabile, ceea ce în mod normal a fost accesat de cei cu foarte mulți bani”, a declarat acesta.

În opinia sa, problema locuirii nu se rezumă la prețul de cumpărare. Contează și cheltuielile ulterioare, distanța față de locul de muncă și condițiile în care trăiesc oamenii.

„Locuire accesibilă înseamnă inclusiv costurile pe care le vei avea în timp ce vei sta acolo și modul în care te vei simți în acel habitat nou în anii viitori. Poți primi o casă minunată, dar în care să nu te simți bine, te costă mult, e departe de prieteni”, a explicat Cristian Erbașu.

Acesta a subliniat că inițiativa europeană nu va rezolva rapid problema locuirii și că România trebuie să găsească soluții adaptate propriilor nevoi.

„Este clar că aceasta este o problemă pe care și-au pus-o cei de la Bruxelles și pe care doresc să o rezolve treptat, treptat. Dar nu vor rezolva într-un an, nu în doi”, a spus Erbașu.

La aceeași discuție, Liviu Simion a explicat că măsurile europene vizează inclusiv tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, studenții și persoanele care trebuie să se mute în apropierea locului de muncă, precum profesorii și personalul medical.

Modul în care sprijinul va fi acordat în România va depinde însă de deciziile Guvernului și ale autorităților locale. Printre variantele discutate se numără sprijinirea costurilor de construire sau compensarea unei părți din chirie.

Planul european pentru locuințe accesibile, prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2025, urmărește creșterea numărului de locuințe construite, atragerea de investiții și simplificarea procedurilor pentru dezvoltarea proiectelor. Potrivit estimărilor Comisiei, în Uniunea Europeană ar fi nevoie de peste două milioane de locuințe construite anual pentru a acoperi cererea actuală, cu aproximativ 650.000 mai multe decât se construiesc în prezent.

Planul prevede și o platformă europeană de investiții, realizată în colaborare cu Banca Europeană de Investiții și alte instituții financiare, precum și modificarea regulilor privind ajutoarele de stat, pentru a facilita sprijinirea locuințelor sociale și accesibile.

O altă componentă este propunerea de regulament cunoscută drept „Affordable Housing Act”, prezentată în septembrie 2026. Aceasta ar urma să ofere autorităților naționale și locale un cadru mai clar pentru intervenții în zonele în care accesul la locuințe a devenit dificil, inclusiv în privința închirierilor pe termen scurt și a folosirii locuințelor neocupate.

Miza investițiilor din Timișoara depășește granițele orașului

La conferință s-a discutat și despre nevoia ca investițiile să fie privite la nivelul întregii regiuni, nu doar al municipiului Timișoara. Ilie Vlaicu a susținut că infrastructura importantă, precum spitalele și stadionul, deservește oameni din întregul vest al țării, nu doar locuitorii orașului.

„Dacă vrei stagnare, trebuie să rămâi la statutul la care ești acum, în schimb dacă vrei să te dezvolți trebuie să te gândești la o dezvoltare regională. Nu mai poți să faci un spital numai pentru timișoreni, pentru că știm că vin oameni din toată regiunea. Nu mai poți să faci stadion numai pentru timișoreni, că vin din toată regiunea. Deci suntem în situația în care un oraș investește și gestionează sau cumva se bucură de facilități o întreagă regiune”, a declarat Ilie Vlaicu.

În acest context, reprezentanții patronatelor au vorbit despre necesitatea unei strategii coerente pentru investiții, care să asigure continuitatea proiectelor și să evite blocajele administrative.

INVESTIȚII:

Lucrări semnalizări rutiere:

În caz de vreme nefavorabilă nu vor putea fi executate unele lucrări, așa cum sunt ele prevăzute în programul zilnic de lucrări, acestea urmând a fi reprogramate;

– În cazul producerii unor evenimente rutiere lucrările de reparații și înlăturare a daunelor vor fi prioritare față de programul zilnic propus;

– În cazul primirii unor avize de lucrări cu caracter urgent acestea vor fi prioritare față de programul zilnic propus.

Acțiunea este desfășurată de polițiștii din Sânnicolau Mare, împreună cu cei de la Investigarea Criminalității Economice din cadrul IPJ Timiș, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare.

Potrivit anchetatorilor, mai multe persoane dețin și se ocupă cu vânzarea țigaretelor de contrabandă în județului Timiș.

La operațiune participă și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale Timiș, criminaliști, precum și jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Glad Voievod” Timișoara.

Cercetările continuă pentru a stabili întreaga activitate a persoanelor vizate în acest dosar.

„Lumea dragonilor”, Iulius Gardens, ora 10

„Delta sălbatică”, Cinema Timiș, ora 10:30

„De capul nostru”, Cinema Timiș, ora 13

„Cinci Hectare” – tururi interactive pentru grupuri de elevi, Faber, ora 14

„Fata din nori”, Cinema Victoria, ora 14:30

JAZZx FORWARD, Faber, de la ora 18

„3 zile în septembrie”, Cinema Victoria, ora 18

„Jurnalul unei cameriste”, Cinema Studio, ora 18:30

„În calea celor vii”, Teatrul Național, ora 19

„Moulin”, Cinema Timiș, ora 19

Analog Mania XIV, Casa Tineretului (FITT), ora 19

„Tectonica norilor”, Teatrul German, ora 19:30

„Străinul”, Cinema Victoria, ora 20

„Histoires de la nuit”, Cinema Studio, ora 20:30

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziție de pictură „Banatul în culori – Pictează patrimoniul, trăiește cultura”;

• Expoziție colectivă „Echoes of the concrete” – Conacul Mocioni din Foeni.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

• Expoziția „Paradisul de după colț”.

Muzeul Național de Artă Timișoara

• Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

• Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

• Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”;

• Expoziția permanentă a colecției „Corneliu Baba”;

• Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada; 

• Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

• MNArT Open View: „Compoziție”, semnată de Corneliu Vasilescu (1934–2023).

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția „Bastion Viola. Frânturi din istoria Politehnicii”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în antichitate”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

• Dublă expoziție „Scrieri antirăzboinice – Ingeborg Bachmann 1926 – 1973” și „Paul Celan – unter den Wörtern/printre cuvinte”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

• Expoziția „Lumea de ieri. Banatul în secolele XIX–XX”, Bastion Maria Theresia, mansarda B1.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

• Expoziția permanentă „O zi din viața satului – Banatul în comunism”;

• Expoziția „ Uneltele pământului. Agricultură și meșteșug în Banatul multietnic”;

• Expoziția „Povești din vârful casei. Țigle, lut și meșteșug”;

• „Casa de la Dragșina”, specifică zonei Văii Pogănișului și Dealurilor Silagiului;

• Ansamblul de gospodării și monumente de arhitectură tradițională, în aer liber.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”

• Spectacol „Gulliver în Țara Păpușilor”, 3+, ora 09:30 și ora 11:00.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare luni-vineri 8-17, sâmbătă 8-10 și duminică 10-18 (ultimul vizitator cu 30 de minute înainte de închidere)

• Expoziții permanente: Războiul Rece, Cum a fost în comunism?, Revoluția din 1989
• Expoziții temporare: Revoluția maghiară din 1956, București 22 decembrie 1989

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

„Pornind de la istoria Teatrului German de Stat Timișoara, proiectul documentează trei decenii de activitate artistică într-o perioadă marcată de transformări politice și sociale profunde.

Prin această incursiune în trecutul instituției, producția își propune să aducă în atenția publicului povești, contexte și experiențe care au contribuit la conturarea identității teatrului. Demersul artistic deschide, totodată, un spațiu de reflecție asupra relației dintre artă și putere, asupra libertății de expresie și asupra rolului teatrului în păstrarea și afirmarea identității unei minorități.

Spectacolul este realizat pe baza unui proces de documentare și cercetare, care reunește perspective istorice și artistice, pentru a explora modul în care activitatea teatrală s-a desfășurat într-un context politic restrictiv”, argumentează realizatorii spectacolului.

Regia îi aparține lui Clemens Bechtel, scenografia este semnată de Ioana Popescu, dramaturgia de Mira Țâra, iar documentarea și cercetarea sunt coordonate de Ida Jarcsek-Gaza. Muzica și video-ul sunt realizate de Alex Halka, lighting design-ul de Cosmin Anania, iar machiajul de Bojița Ilici. Asistența de regie este asigurată de Aida Olaru, iar de regia tehnică se ocupă Ovidiu Radu.

Din distribuție fac parte actorii Isa Berger, Robert Bogdanov-Schein, Alma Diaconu, Boris Gaza, Daniel Ghidel, Franz Kattesch, Alexandru Mihăescu, Olga Török, Simona Vintilă și Radu Vulpe.

Potrivit IPJ Timiș, accidentul s-a produs în jurul orei 16:12. Tânărul se deplasa dinspre Bulevardul Republicii spre Calea Circumvalațiunii, iar în zona pasajului Jiul ar fi încercat să evite impactul cu o mașină condusă de un bărbat de 43 de ani. În urma frânării, motociclistul s-ar fi dezechilibrat și ar fi căzut pe carosabil.

video: Facebook/Info Trafic jud. Timiș

Tânărul a fost rănit și transportat la spital pentru îngrijiri medicale. Șoferul autoturismului a fost testat cu etilotestul, rezultatul fiind negativ.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Este vorba despre Vlad Alin Zamfir, în vârstă de 35 de ani, care a fost audiat miercuri la sediul DIICOT. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi verificat, pe 26 septembrie, imobilul lui Georgescu din Mogoșoaia, la solicitarea unui alt suspect, în vârstă de 64 de ani. Surse judiciare au precizat că acesta din urmă este Călin Georgescu.

DIICOT susține că scopul verificării ar fi fost identificarea mijloacelor tehnice de înregistrare audio-video utilizate de organele judiciare, precum și alterarea datelor informatice sau perturbarea sistemelor folosite pentru supravegherea tehnică.

Au fost făcute și percheziții

Potrivit comunicatului de presă, anchetatorii au efectuat miercuri două percheziții domiciliare în București, într-un dosar în care sunt investigate infracțiuni privind operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, precum și tentativa de alterare a integrității datelor informatice și de perturbare a funcționării sistemelor informatice.

Potrivit procurorilor, demersul ar fi avut loc după percheziția efectuată pe 21 septembrie la vila lui Georgescu, în cadrul unui alt dosar penal. Atunci, anchetatorii au pus în aplicare și măsuri de supraveghere tehnică. DIICOT precizează că rezultatul urmărit, respectiv alterarea sau deteriorarea mijloacelor tehnice folosite de anchetatori, nu s-a produs, din motive independente de voința suspecților.

Călin Georgescu a fost, la rândul său, scos din Arestul Central și dus la sediul DIICOT pentru audieri în noul dosar.

Cazul vine după perchezițiile din 21 septembrie, când Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia. În aceeași zi, anchetatorii ar fi găsit în mașina sa și un aparat de bruiaj, folosit pentru blocarea ascultării și înregistrării convorbirilor.