Cu cei 196,5 MW instalați, Timișul se află pe locul al doilea în clasamentul național, după Ilfov, care are 290,7 MW. Pe locul al treilea se află Bihorul, cu 164,3 MW.

Media celor 42 de unități administrative analizate este de 81,2 MW, adică mai puțin de jumătate din capacitatea instalată în Timiș.

La nivel național, prosumatorii au ajuns în iunie 2026 la o putere instalată de 4.019 MW, în creștere cu 42,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aproximativ 5% din această capacitate se află în județul Timiș.

În spatele cifrelor se află 17.166 de prosumatori racordați la rețelele de distribuție din județ. Dintre aceștia, 15.730 sunt persoane fizice, iar 1.436 sunt firme.

Numărul prosumatorilor a crescut cu 49,4% într-un singur an, de la 11.489 în iunie 2025 la peste 17.000 în iunie 2026.

Un rol important îl au companiile, care dețin împreună 86,6 MW de putere instalată, adică peste 40% din capacitatea totală a județului.

Este important de precizat că aceste date indică puterea instalată a sistemelor fotovoltaice, nu cantitatea de energie produsă efectiv. Prosumatorii consumă energia produsă pentru propriile nevoi, iar surplusul poate fi livrat în rețeaua electrică.

Regiunea de vest se remarcă în topul național. Patru dintre primele șase poziții sunt ocupate de județele Timiș, Bihor, Cluj și Arad.

Aradul se află pe locul șase, cu 138,1 MW instalați, după o creștere de 48,6% într-un an. Hunedoara ocupă locul 31, cu 66,2 MW, iar Caraș-Severin se află pe poziția 40, cu 41,7 MW. Interesant este că Timișul, deși se află pe locul secund după puterea totală instalată, a avut o creștere mai rapidă decât liderul Ilfov. În timp ce Timișul a crescut cu 40,2%, Ilfovul a înregistrat o majorare de 32,7%.

Panourile solare, tot mai prezente pe acoperișurile din Timiș

Expansiunea energiei fotovoltaice a continuat într-un ritm accelerat, chiar și în condițiile în care sprijinul financiar acordat de stat pentru instalarea sistemelor rezidențiale a devenit mai limitat.

Potrivit analizei, ultima sesiune de înscrieri în programul Casa Verde Fotovoltaice a fost organizată în 2024. În 2025, lansarea unei noi sesiuni a fost suspendată pe fondul deficitului bugetar, iar în 2026 programul nu a mai fost inclus în bugetul Administrației Fondului pentru Mediu.

În schimb, pentru prosumatorii care au deja panouri există în 2026 un program destinat bateriilor de stocare, în valoare de 400 de milioane de lei, însă ghidul de finanțare nu a fost încă publicat.

Pentru companii există în continuare posibilități de finanțare prin fonduri europene, inclusiv prin Fondul pentru Modernizare și PNRR, în funcție de apelurile disponibile.

Creșterea numărului de sisteme fotovoltaice a dus și la o dezvoltare a pieței de servicii și echipamente necesare instalării și întreținerii acestora.

„Cifrele astea le vedem și noi, dar dintr-un alt unghi: în ultimul an, comenzile de echipament pentru lucru la înălțime au crescut vizibil, iar tot mai des cumpărătorul nu mai e o firmă mare de instalări, ci echipe mici, de doi-trei oameni, care montează câteva sisteme pe săptămână. Partea bună e că mulți întreabă acum de centuri și de mănuși electroizolante înainte să le ceară cineva la un control. Piața se profesionalizează de jos în sus”, spune Sorin Iftene, fondatorul Echipam.ro.

Instalarea și întreținerea panourilor fotovoltaice presupun însă și riscuri pentru lucrători, în special atunci când intervențiile se desfășoară la înălțime și în apropierea instalațiilor electrice.

Legea 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă prevede obligația angajatorilor de a asigura gratuit echipamentele individuale de protecție necesare angajaților.

După Ilfov și Timiș, cele mai mari capacități instalate de prosumatori se regăsesc în Bihor – 164,3 MW, Dolj – 155,8 MW, Cluj – 144,4 MW și Arad – 138,1 MW.

La polul opus se află Covasna, cu 36,6 MW, Tulcea – 39,3 MW și Caraș-Severin – 41,7 MW.

Pentru Timiș, însă, evoluția este una semnificativă: în numai 12 luni, județul a adăugat peste 56 MW de putere fotovoltaică instalată. În același timp, numărul prosumatorilor a crescut cu aproape 5.700.

Cifrele arată astfel că, în Timiș, acoperișurile caselor, firmelor și clădirilor s-au transformat tot mai mult în mici centrale electrice, iar energia produsă de soare a ajuns să aibă un rol tot mai important în consumul și alimentarea rețelei.

În cadrul proiectului au fost realizate lucrări de reabilitare, modernizare și extindere a clădirii școlii, precum și amenajarea și dotarea spațiilor destinate activităților educaționale.

Potrivit administrației locale, investiția a inclus modernizarea sălilor de clasă și a infrastructurii existente, extinderea spațiilor școlare, îmbunătățirea condițiilor de siguranță și confort și dotarea unității cu echipamente necesare desfășurării activităților didactice.

De lucrări s-a ocupat constructorul SC Alex-Dia SRL, iar proiectarea a fost realizată de SC Proiect AIC SRL.

Proiect început în 2020 și continuat prin noul program regional

Primul contract de finanțare pentru realizarea investiției a fost semnat în septembrie 2020, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020. Lucrările au început în noiembrie 2022.

Pentru a putea fi finalizat, proiectul a fost etapizat în vara anului 2024 și inclus în Programul Regional Vest 2021-2027, gestionat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest. În anul 2025, Consiliul Județean Timiș a intrat în proiect în calitate de partener și a contribuit cu 5 milioane de lei pentru acoperirea unor cheltuieli necesare finalizării investiției.

Proiectul a fost început în 2020, printr-un contract de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, iar lucrările au început în noiembrie 2022. În 2024, investiția a fost etapizată și inclusă în Programul Regional Vest 2021-2027, pentru a putea fi finalizată.

Simonis: „Nu ținem cont de culoarea politică a administrației”

Alfred Simonis spune că sprijinul acordat administrațiilor locale are rolul de a permite finalizarea unor investiții care, în lipsa fondurilor necesare pentru cheltuielile neeligibile sau cofinanțare, ar putea rămâne blocate.

„Nu vreau ca proiecte importante să rămână neterminate doar pentru că o comună sau un oraș nu au suficienți bani pentru a acoperi partea de cofinanțare sau cheltuielile care nu pot fi decontate din fonduri europene”, a transmis președintele CJ Timiș.

Potrivit acestuia, proiectele sunt sprijinite indiferent de culoarea politică a administrațiilor locale.

„Repet ceea ce am spus în ultimii doi ani: intervenim acolo unde sprijinul Consiliului Județean poate face diferența dintre un proiect blocat și o investiție dusă până la capăt. Pentru că nu ținem cont de culoarea politică a administrației”, a adăugat Simonis.

De la ora 19:00, sărbătoarea se mută pe Strada Primăriei, unde este pregătit un program artistic pentru toate vârstele.

Pe scenă vor urca Andreea Voica, Alexia Nicole Alb, Daria Popescu, DJ Krystel & Roboții Kara Sound, dar și membrii Ansamblului „Flori Remețene”.

Petrecerea continuă și duminică, 16 august, când scena din Remetea Mare va găzdui noi recitaluri.

Publicul îi va putea vedea și asculta pe Dumitru Teleagă Meka, Florin Boita, Slageana Marinescu, Ioana Stan și Daria Popescu.

Organizatorii îi invită pe locuitorii comunei și pe toți cei care iubesc tradițiile bănățene să participe la cele două zile de sărbătoare și să se bucure împreună de muzică, dans și atmosfera specifică rugii bănățene.

Dincolo de competiție și de peisajele spectaculoase, evenimentul are o importantă componentă caritabilă. În cele șapte ediții desfășurate până acum, comunitatea Cheile Nerei MTB & Trail Run, împreună cu Clubul Kiwanis Timișoara, a reușit să doneze echipamente medicale esențiale în valoare de peste 350.000 de lei.

La ediția din acest an, organizatorii continuă campania în sprijinul medicilor și micilor pacienți de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara. Pentru copiii diagnosticați cu malformații cardiace, echipamentele moderne necesare în Terapia Intensivă pot însemna o șansă în plus la viață.

„Fiecare bătaie de inimă pe traseu ajută o altă inimă să bată!” este mesajul care însoțește ediția din acest an.

Programul evenimentului nu este dedicat exclusiv competitorilor. Participanții pot veni împreună cu familia, iar organizatorii pregătesc și o cursă pentru copii, precum și un concert în aer liber.

Astfel, weekendul din 5-6 septembrie își propune să transforme zona Sasca Română într-un punct de întâlnire pentru sportivi, familii și iubitori ai naturii.

Fiecare participant contribuie, prin prezența sa, la susținerea cauzei caritabile.

Te poți înscrie AICI

Programul lansat de Centrul de Proiecte urmărește să ofere flexibilitate și acces rapid la finanțare, pentru inițiative care au relevanță culturală și socială pentru comunitatea locală. Bugetul total al programului este de 500.000 de lei, iar înscrierile se desfășoară continuu, până la epuizarea fondurilor disponibile, dar nu mai târziu de 21 noiembrie 2026.

Unul dintre principalele elemente ale programului este viteza de evaluare. De la momentul depunerii solicitării și până la publicarea rezultatului evaluării pot trece maximum șapte zile calendaristice.

Finanțarea poate ajunge la 50.000 de lei pentru proiectele mici și 75.000 de lei pentru proiectele mari. Solicitanții trebuie să asigure și surse complementare reprezentând minimum 5% din valoarea finanțării nerambursabile solicitate.

Fondul este destinat intervențiilor culturale care pot răspunde unor nevoi apărute într-un timp scurt. Printre obiectivele programului se află protejarea memoriei colective, apropierea comunităților și facilitarea accesului la viața culturală, dar și susținerea altor inițiative relevante pentru Timișoara.

Noul mecanism completează programele de finanțare deja existente și le oferă operatorilor culturali posibilitatea de a reacționa mai rapid la situații neprevăzute sau de a valorifica oportunități care apar pe parcursul anului.

Pot solicita finanțare:

• persoane fizice autorizate;
• întreprinderi individuale sau familiale;
• societăți comerciale;
• persoane juridice de drept privat;
• persoane juridice de drept public.

Sunt exceptate persoanele juridice de drept public aflate în subordinea Consiliului Local al Municipiului Timișoara. Pentru proiectele destinate publicului există și o condiție teritorială: activitățile trebuie să se desfășoare în Timișoara. În plus, activitatea sau activitățile principale ale proiectului trebuie să înceapă în cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitarea finanțării.

Programul vine și cu cerințe privind colaborarea dintre organizații. Pentru proiectele mici este necesară implicarea a cel puțin unui partener, în timp ce proiectele mari trebuie să aibă minimum doi parteneri. Astfel, finanțarea urmărește să susțină nu doar inițiative culturale punctuale, ci și proiecte construite prin colaborare și cu impact asupra comunității timișorene.

Aplicațiile pot fi depuse continuu, până la epuizarea bugetului de 500.000 de lei, dar nu mai târziu de 21 noiembrie 2026.

„Decizia de a opri controlat și Unitatea 2 este determinată de scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea. Oprirea controlată a Unității 2 este realizată cu respectarea procedurilor în astfel de situații, în baza monitorizării stricte a marjelor de siguranță, a echipamentelor și a prognozei INHGA pentru următoarele zile”, transmit reprezentanții Nuclearelectrica.

Compania precizează că menținerea ambelor unități în stare oprită sigură nu are impact asupra securității nucleare, personalului, mediului sau populației. Specialiștii CNE Cernavodă vor decide reconectarea unităților în funcție de evoluția nivelului Dunării, cu prioritizarea marjelor de securitate nucleară.

Potrivit prognozei INHGA pentru 12-19 august, debitul Dunării la Baziaș va fi de 1.350-1.400 m3/s, mult sub media multianuală pentru luna august, de 3.900 m3/s.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită și deconectată de la Sistemul Energetic Național pe 28 iulie, tot din cauza debitului scăzut al Dunării.

Ministerul Energiei a anunțat că deficitul de producție poate fi acoperit prin producția eoliană, hidro și cea a Grupului energetic Rovinari 4, precum și prin importuri, România având o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW.

Ministerul a menținut apelul la un consum responsabil de energie, în special între orele 19:00 și 23:00, pentru reducerea presiunii asupra sistemului în perioadele de vârf.

INVESTIȚII:

Lucrări semnalizări rutiere:

În caz de vreme nefavorabilă nu vor putea fi executate unele lucrări, așa cum sunt ele prevăzute în programul zilnic de lucrări, acestea urmând a fi reprogramate;

– În cazul producerii unor evenimente rutiere lucrările de reparații și înlăturare a daunelor vor fi prioritare față de programul zilnic propus;

– În cazul primirii unor avize de lucrări cu caracter urgent acestea vor fi prioritare față de programul zilnic propus.

De la o reclamă la un întreg proces de research

Unul dintre cele mai evidente lucruri pe care le observăm este că drumul dintre „am văzut reclama” și „am cumpărat” nu mai este liniar. Un utilizator poate descoperi un brand pe Instagram, să caute numele lui pe Google câteva ore mai târziu, să citească recenziile, să intre pe site, să plece, să vadă o altă reclamă peste două zile și abia apoi să cumpere.

Din perspectiva unui business, toate aceste interacțiuni pot părea separate. Pentru consumator, însă, fac parte din aceeași decizie de cumpărare. Asta schimbă și rolul reclamelor. Nu fiecare reclamă trebuie să producă o vânzare pe loc. Uneori trebuie să creeze prima interacțiune. Alteori să răspundă unei întrebări sau să elimine un motiv de neîncredere.

Românii caută mai mult înainte să cumpere

În campaniile pe care le administrăm vedem constant cât de importantă a devenit intenția din spatele unei căutări. Oamenii nu mai caută doar „clinică estetică”, „mobilă” sau „servicii contabilitate”. Căutările devin mai specifice: vor să știe prețul, locația, diferențele dintre servicii, părerile altor clienți sau dacă o anumită soluție este potrivită pentru ei.

Într-unul dintre proiectele noastre din industria de medical beauty, am construit campaniile în jurul serviciilor și intențiilor concrete de căutare, în locul unei comunicări generale. Rezultatul a fost de peste 1.000 de clienți potențiali noi în 30 de zile.

Pentru noi, lecția din spatele cifrei este mai interesantă decât cifra în sine: marketingul funcționează mai bine atunci când răspunde unei intenții care există deja, în loc să încerce să o inventeze. Tocmai de aceea, într-o strategie de Google Ads, întrebarea importantă nu mai este doar „pe ce cuvinte cheie vrem să apărem?”, ci „ce încearcă de fapt omul să afle când face această căutare?”.

Încrederea a devenit parte din procesul de cumpărare

Mai observăm ceva: reclama poate aduce omul până la ușă, dar nu îl poate obliga să intre. După click încep alte verificări:

• Cum arată site-ul?

• Există recenzii?

• Brandul pare activ?

• Oferta este clară?

• Prețul are sens?

• Găsesc suficiente informații încât să iau o decizie?

Și aici vedem deseori diferența dintre campaniile care doar generează trafic și cele care generează business. Poți avea o campanie foarte bine construită și totuși să pierzi conversia dacă restul experienței nu susține promisiunea reclamei. În 2026, reclama nu mai poate compensa la nesfârșit lipsa de încredere într-un brand.

Google contează dar nu singur

Într-un alt proiect, adresat românilor din diaspora, am observat că oamenii căutau activ serviciul pe Google, dar nu luau întotdeauna decizia imediat. Comparau, reveneau și aveau nevoie să întâlnească brandul de mai multe ori.

Am introdus YouTube în strategie pentru a construi familiaritate înaintea momentului conversiei, iar campania a ajuns la o rată de conversie de 8,5%. Este unul dintre motivele pentru care încercăm să nu mai privim canalele de marketing independente una de alta. Omul care convertește astăzi din Google poate fi același om care a văzut un video al brandului săptămâna trecută.

Ce credem că vor cumpărătorii români în 2026

După sute de campanii, concluzia noastră nu este că oamenii au devenit mai greu de convins. Au mai multe opțiuni, mai multe informații și mai multe locuri în care pot verifica ceea ce le spune un brand. Iar asta înseamnă că marketingul bun trebuie să facă mai mult decât să atragă atenția.

Trebuie să fie relevant. Să apară în momentul potrivit. Să răspundă întrebărilor potrivite. Și, mai ales, să existe un business bun în spatele reclamei. Poate tocmai de aceea una dintre ideile după care lucrăm astăzi la Marva Marketing este foarte simplă: marketingul bun începe cu întrebări bune, nu cu bugete mari.

Pentru că platformele se vor schimba, algoritmii se vor schimba și felul în care oamenii caută va continua să se schimbe. Dar nevoia lor de a avea un motiv bun pentru a cumpăra va rămâne.

(3885)

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziția de pictură și sculptură „SENS”;

• Expoziția colectivă „Steps to Your Heart” – Conacul Mocioni din Foeni;

• Expoziția de fotografie „Umbrele strămoșilor uitați” – Conacul Mocioni din Foeni.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

• Expoziția „Paradisul de după colț”.

Muzeul Național de Artă Timișoara

• Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

• Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada; 

• MNArT Open View: „Compoziție”, semnată de Corneliu Vasilescu (1934–2023);

• Expoziția Absolvenților Facultății de Arte și Design UVT 2026 – „Turning Point”;

• Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

• Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

• Expoziția permanentă a colecției „Corneliu Baba”;

• Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”.

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția „Bastion Viola. Frânturi din istoria Politehnicii”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția „Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă 1800 – 1947”, Bastion Maria Theresia, mansarda B1;

• Expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în antichitate”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2;

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia, parter.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

• Expoziția permanentă „Uneltele pământului. Agricultură și meșteșug în Banatul multietnic”;

• Expoziția permanentă „O zi din viața satului – Banatul în comunism”;

• Expoziția „Povești din vârful casei. Țigle, lut și meșteșug”;

• „Casa de la Dragșina”, specifică zonei Văii Pogănișului și Dealurilor Silagiului;

• Ansamblul de gospodării și monumente de arhitectură tradițională, în aer liber.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare luni-vineri 8-17, sâmbătă 8-10 și duminică 10-18 (ultimul vizitator cu 30 de minute înainte de închidere)

• Expoziții permanente: Războiul Rece, Cum a fost în comunism?, Revoluția din 1989
• Expoziții temporare: Revoluția maghiară din 1956, București 22 decembrie 1989

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

Deși era pe locul al doilea la 50 m, a revenit spectaculos pe final și i-a învins pe Egor Kornev și Kristof Milak.

Este al treilea titlu european al lui Popovici la 100 m liber și a cincea medalie de aur europeană din carieră.

În plus, el deține șapte dintre cei mai buni zece timpi din istorie la această probă. Recordul mondial este însă al lui Pan Zhanle, cu 46,40 secunde.