Este vorba despre Vlad Alin Zamfir, în vârstă de 35 de ani, care a fost audiat miercuri la sediul DIICOT. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi verificat, pe 26 septembrie, imobilul lui Georgescu din Mogoșoaia, la solicitarea unui alt suspect, în vârstă de 64 de ani. Surse judiciare au precizat că acesta din urmă este Călin Georgescu.

DIICOT susține că scopul verificării ar fi fost identificarea mijloacelor tehnice de înregistrare audio-video utilizate de organele judiciare, precum și alterarea datelor informatice sau perturbarea sistemelor folosite pentru supravegherea tehnică.

Au fost făcute și percheziții

Potrivit comunicatului de presă, anchetatorii au efectuat miercuri două percheziții domiciliare în București, într-un dosar în care sunt investigate infracțiuni privind operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, precum și tentativa de alterare a integrității datelor informatice și de perturbare a funcționării sistemelor informatice.

Potrivit procurorilor, demersul ar fi avut loc după percheziția efectuată pe 21 septembrie la vila lui Georgescu, în cadrul unui alt dosar penal. Atunci, anchetatorii au pus în aplicare și măsuri de supraveghere tehnică. DIICOT precizează că rezultatul urmărit, respectiv alterarea sau deteriorarea mijloacelor tehnice folosite de anchetatori, nu s-a produs, din motive independente de voința suspecților.

Călin Georgescu a fost, la rândul său, scos din Arestul Central și dus la sediul DIICOT pentru audieri în noul dosar.

Cazul vine după perchezițiile din 21 septembrie, când Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia. În aceeași zi, anchetatorii ar fi găsit în mașina sa și un aparat de bruiaj, folosit pentru blocarea ascultării și înregistrării convorbirilor.

„Rezultatele la nouă luni confirmă direcția în care am pornit: un transport public care își asigură din resurse proprii o parte tot mai mare din finanțare. Avem venituri proprii cu aproape un milion de euro mai mari decât anul trecut, un cost pe kilometru în scădere, în context inflaționist, și pentru prima dată în ultimii ani, un profit consistent la nouă luni.

Tendința de reducere a costurilor de exploatare va continua odată cu înnoirea flotei, prin investițiile Primăriei Timișoara: 33 de troleibuze noi și 30 de autobuze de 10 metri, aflate deja în serviciu comercial, la care se vor adăuga, în perioada următoare, 10 tramvaie scurte, 20 de autobuze electrice de 12 metri și 10 troleibuze. Aceste vehicule au consumuri și costuri de întreținere semnificativ mai reduse.

Știm însă și unde mai avem de lucru: frecvența și punctualitatea curselor rămân principalele așteptări ale timișorenilor”, a declarat Florin Petolea, directorul general al STPT.

Venituri proprii mai mari, dar încă dependență de bugetul local

Mai precis, potrivit cifrelor date publicității de companie, cifra de afaceri din primele nouă luni ale anului a fost de 151,5 milioane de lei, în creștere cu 10,3% față de aceeași perioadă din 2025. Profitul ar fi de 6,19 milioane de lei, comparativ cu 0,93 milioane de lei anul trecut.

Ar fi fost parcurși mai mulți kilometri, cu un cost unitar mai mic, și ar fi fost înregistrată o creștere a încasărilor prin canalele electronice de plată. Veniturile totale ale societății au ajuns la 152,8 milioane de lei (+9,2%), în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 5,5%, până la 146,6 milioane de lei.

„Un element important al rezultatului îl reprezintă evoluția veniturilor proprii, care au crescut cu 26%, ritm superior compensației pentru serviciul de transport public, aferente contractului de delegare. Aceasta din urmă a crescut cu doar 1,9%, în timp ce veniturile din vânzarea biletelor și abonamentelor au înregistrat o creștere semnificativă, contribuind la finanțarea unei părți mai mari a activității din resurse proprii și la reducerea presiunii asupra bugetului local”, țin să menționeze reprezentanții societății.

Veniturile proprii au ajuns la 28,4 milioane de lei, în primele nouă luni ale anului, cu 5,3 milioane de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Per total, acestea reprezintă 18,7% din cifra de afaceri; față de 16,8% – anul precedent. Totuși, acest lucru înseamnă că STPT este încă dependent de subvențiile de la bugetul local.

Plățile prin POS și SMS au însumat 14,3 milioane de lei, creștere de 32,4%, reprezentând deja mai mult de jumătate din totalul încasărilor proprii. Terminalele POS din mijloacele de transport în comun sunt cele mai folosite. Totodată, vânzările prin punctele proprii au crescut cu 21,8%.

Volumul de transport a crescut cu 558.961 de kilometri: 8,22 milioane de kilometri în ianuarie – septembrie 2026, față de 7,66 milioane în aceeași perioadă din 2025. Motivul ar fi creșterea frecvenței curselor.

Electrificarea transportului public se vede în costuri: în ciuda contextului inflaționist, costul agregat pe kilometru a scăzut la 17,82 lei/km, cu 1,7% față de 18,12 lei/km în anul precedent. Per total, 50,8% din kilometrii parcurși de autobuze au fost realizați în regim electric.

Cei care doresc să își exprime punctul de vedere au destul timp la dispoziție: dezbaterea este programată pe 7 decembrie, ora 16:30, la primărie, iar înscrierile și punctele de vedere pot fi trimise până pe 20 noiembrie.

„Persoanele interesate de dezbatere se pot înscrie online la adresele consultare@primariatm.ro și primariatm@primariatm.ro, sau fizic la Serviciul Managementul Deșeurilor și Salubrizare (Bulevardul Mihai Eminescu nr.2B) până la data de 20 noiembrie 2026, ora 12:00, precizând: nume, prenume, calitatea în care participă (în cazul în care reprezintă o organizație sau altă persoană), dacă doresc sau nu să ia cuvântul, precum și propunerile, sugestiile sau opiniile cu valoare de recomandare pe care urmează să le pună în discuție.

Participanții care doresc să ia cuvântul vor preciza acest lucru în mesajul de înscriere și vor transmite punctele de vedere pe care doresc să le susțină în cadrul dezbaterii.
De asemenea, aceștia își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre, în limita celor 3 minute alocate fiecărui participant”, precizează reprezentanții primăriei.

Propunerea de Plan de Calitate a Aerului poate fi consultată online, AICI, sau la sediul Municipiului Timișoara, Serviciul Managementul Deșeurilor și Salubrizare (Bulevardul Mihai Eminescu nr.2B) și la Sediul DJ-ANMAP (Bulevardul Liviu Rebreanu nr.18-18A), de luni până vineri intre orele 9.00-12.00.

„Patronatele și sindicatele reprezentative din județul Timiș acuză Primăria Timișoara că refuză să reactiveze mecanismele oficiale de dialog social și consultare cu mediul economic. Deși au fost aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local, Subcomisia de Dialog Social și Consiliul Consultativ în domeniul Turismului nu ar mai funcționa efectiv”, se arată în mesajul nemulțumilor.

Cele două au fost înființate în 2014, respectiv în 2017, dar primărie nu s-ar mai fi folosit de ele pentru că „a considerat că nu se justifică o structură consultativă permanentă, dedicată industriei ospitalității”, după cum susțin patronatele și sindicatele menționate. Ho-Re Timișoara și IMM Timiș au solicitat reluarea activității structurilor, însă administrația locală a respins demersurile.

De cealaltă parte, sindicaliștii cer un mecanism permanent prin care angajatorii și salariații să poată semnala probleme, propune soluții și participa la discutarea deciziilor care afectează economia și viața socială a orașului, nu doar atunci când primăria le invită să discute inițiative deja existente. Nemulțumirile au fost prezentate inclusiv prefectului în ședința Comisiei de Dialog Social a județului Timiș din 29 septembrie.

Reglementarea transporturilor, exemplul dat de patronate

Un caz invocat de organizațiile mediului de afaceri este reglementarea transporturilor și a tonajului în municipiu. Potrivit patronatelor, propunerile transmise în etapa de transparență decizională nu au fost preluate, iar proiectul a rămas nemodificat. Corina Macri, președinte Asociația Horetim, a susținut necesitatea unui cadru oficial în care administrația și partenerii sociali să poată discuta problemele comunității și efectele deciziilor locale asupra companiilor și angajaților.

„Nu poți construi politici publice eficiente ignorând vocea celor care susțin economia orașului. Dialogul cu patronatele și sindicatele nu trebuie să depindă de agenda Primăriei sau de disponibilitatea de moment a administrației. Nu cerem un privilegiu, ci un parteneriat responsabil, în interesul Timișoarei și al oamenilor care trăiesc și muncesc aici”, a declarat Macri.

Cu această ocazie, patronatele avertizează că ignorarea observațiilor poate alimenta conflicte și litigii de contencios administrativ, în loc să permită identificarea unor soluții înainte de adoptarea deciziilor. De cealaltă parte, reprezentanții Cartel ALFA Timiș și BNS Timiș cer reactivarea comisiei și, respectiv, avansează „posibilitatea sesizării Guvernului României și a instituțiilor europene cu atribuții în domeniul dialogului social”.

„Patronatele și sindicatele cer Primăriei Timișoara să treacă de la consultări ocazionale la un dialog instituțional funcțional. Miza este participarea reală a angajatorilor și salariaților la deciziile care le afectează activitatea, înainte ca divergențele să se transforme în conflicte administrative sau juridice”, se arată în finalul informării trimise de Horetim.

Răspunsul primăriei: „Dialog constant… fără organizații privilegiate”

De cealaltă parte, reprezentanții Primăriei Timișoara au transmis pentru Tion că, în continuare, sunt organizate întâlniri prin care se menține dialogul cu mediul de afaceri și societatea civilă. Acestea sunt punctuale, pe fiecare problemă în parte, cu toate părțile afectate, însă municipalitatea refuză să ofere acces preferențial doar anumitor organizații.

„Primăria menține un dialog constant cu reprezentanții mediului de afaceri, ai organizațiilor profesionale și ai societății civile, prin întâlniri de lucru, consultări publice și dezbateri dedicate proiectelor și politicilor publice locale.

Dialogul municipalității este deschis întregului mediu de afaceri, fără organizații privilegiate sau reprezentanți care să aibă un acces preferențial la procesul de consultare și decizie. Primăria nu limitează acest dialog la structuri permanente dedicate unui singur sector, ci discută proiectele și politicile publice cu cei direct interesați, astfel încât să poată lua în calcul perspective diferite înainte de a lua o decizie. În domeniul turismului, de exemplu, Strategia de dezvoltare și marketing turistic a Timișoarei a fost elaborată în urma unui proces de analiză și consultare cu reprezentanți ai industriei ospitalității, mediului de afaceri, culturii, mediului academic și ai altor sectoare relevante.

Primăria va continua să organizeze periodic întâlniri tematice și sesiuni de lucru pe teme de interes pentru timișoreni și pentru mediu de afaceri, inclusiv în domeniul HORECA”, precizează reprezentanții municipalității.

Incidentul ar fi avut loc în noaptea de 9 august, în jurul orei 12 noaptea. Victima s-a întâlnit cu un bărbat pentru a-i plăti o datorie. Acesta era însoțit de alte trei persoane, printre care și inculpatul.

La un moment dat, bărbatul cu care victima se întâlnise a scos un cuțit și i-a cerut toți banii pe care îi avea la el. De teamă, victima i-a dat 5.600 de lei.

Lucrurile au degenerat atunci când persoana vătămată a cerut banii înapoi și a încercat să plece. Potrivit procurorilor, inculpatul l-a prins pe bărbat de tricou și de guler și l-a amenințat că îl bate dacă nu îi lasă banii.

Mai mult, acesta l-a lovit cu capul în frunte și cu pumnul în zona maxilarului, iar victima a căzut la pământ. În urma agresiunii, bărbatul a avut nevoie de nouă zile de îngrijiri medicale.

În 21 octombrie procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara a dispus urmărirea penală pentru tâlhărie calificată.

Procurorul a cerut arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile, iar solicitarea a fost admisă în aceeași zi de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Timișoara.

„Mă bucur de fiecare dată când văd timișoreni de toate vârstele la terenurile de pe malul Begăi, la cele de la Uszoda, în parcul de pe Alexandrescu sau la noile noastre baze sportive – Vasile Deheleanu și Costică Rădulescu. Asta ne arată că există o nevoie reală și că trebuie să mergem mai departe, iar fostul Club Voința este un spațiu pe care ne dorim să-l readucem în viața orașului.

Vrem să valorificăm terenul orașului, împreună cu clădirile care acum sunt proprietate privată, iar primul pas este negocierea cu proprietarul. Malurile Begăi au un potențial foarte mare pentru sport și pentru activități în aer liber și ne dorim să avansăm în discuții”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.

Proprietatea cuprinde patru construcții, printre care clădirea fostului Club Voința, cu spații destinate activităților sportive, o popicărie, un bazin de înot, un vestiar și o clădire auxiliară. În prezent, acestea aparțin Societății Cooperative Modex Grup Timișoara, care a transmis municipalității o ofertă de vânzare.

În clădirile de pe Vladimirescu 19A, au funcționat și funcționează și prezent mai multe instituții și localuri.

Acum, până să poată achiziționa propriu-zis clădirile, municipalitatea trebuie să împuternicească Comisia de negociere cu terții, inițiativă care trebuie să treacă și de consiliul local. Proiectul de hotărâre poate fi consultat AICI.

Prima măsură anunțată vizează prelungirea programului de consiliere. Începând de săptămâna viitoare, specialiștii centrului vor putea oferi sprijin social și psihologic până la ora 20, în fiecare marți și joi.

Modificarea urmărește să faciliteze accesul persoanelor care se confruntă cu violența domestică și care nu pot ajunge la centru în timpul programului obișnuit.

„Cred că serviciile sociale trebuie să se adapteze oamenilor, nu oamenii să fie nevoiți să se adapteze serviciilor”, a transmis Flavius Ilioni.

Totodată, conducerea DASMT propune reorganizarea spațiilor din centru, astfel încât să poată fi amenajate mai multe birouri pentru consiliere. Acestea ar urma să asigure intimitatea și confidențialitatea discuțiilor, condiții importante pentru ca victimele să poată vorbi în siguranță despre experiențele prin care trec și să primească sprijin de specialitate.

O altă direcție de acțiune vizează identificarea unor spații care să poată fi folosite pentru cazarea de urgență a persoanelor care trebuie să părăsească un mediu familial violent.

Direcția de Asistență Socială lucrează împreună cu Primăria Timișoara pentru a găsi soluții care să le ofere victimelor un loc sigur în momentele în care sunt nevoite să plece de acasă pentru a se proteja.

Potrivit directorului DASMT, accesul la un spațiu sigur poate reprezenta primul pas către ieșirea dintr-o situație de abuz și reconstruirea unei vieți fără teamă.

Peste 138.000 de intervenții ale polițiștilor în cazuri de violență domestică, în 2025

Violența domestică rămâne o problemă majoră la nivel național. În 2025, polițiștii din România au intervenit în 138.385 de cazuri de violență domestică, potrivit datelor prezentate de Flavius Ilioni.

Nici la Timișoara fenomenul nu este în scădere, iar alte vulnerabilități sociale pot contribui la agravarea situațiilor de violență în familie.

În acest context, autoritățile locale urmăresc să îmbunătățească accesul la consiliere, să asigure condiții adecvate pentru discuțiile cu specialiștii și să identifice soluții de cazare pentru persoanele aflate în pericol.

Persoanele care se confruntă cu violența domestică sau cunosc victime care au nevoie de sprijin pot apela 0739 002 221, numărul de contact al Centrului de consiliere pentru prevenirea și combaterea violenței domestice din Timișoara.

„Nimeni nu ar trebui să treacă singur prin violență”, a transmis Flavius Ilioni.

Simion Moșiu a remarcat că, de când primăria a primit Pădurea Verde de la guvern în 2020 „au trecut vreo șase anișori, vegetația mică a devenit mare, copiii au crescut și ei”. După aceea, a cerut și a primit asigurări că nu vor fi folosite „betoane, plastic și metal”, așa cum înțelesese el, ci soluții naturale, după cum arată și proiectul. A primit explicații de la viceprimarul cu atribuții de primar Ruben Lațcău.

„Liniile parcelare nu au fost date Primăriei Timișoara. Ca atare, Primăria Timișoara, când a primit Pădurea Verde, a primit bucăți de pădure care erau înconjurate pe toate cele patru părți de bucăți de teren ale statului român, fiind astfel în situația de imposibilitate practică de a face un proiect în care, de fapt, bucățile de pădure erau în mod constant înconjurate de terenul statului român.

Au fost, din păcate și din absurd, trei ani de zile de negocieri cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pentru a ajunge la o formulă de acord prin care acest proiect să se poată întâmpla într-o asociere între Primărie și structurile statului, astfel încât să putem să obținem o autorizație de construire și să putem să dezvoltăm un proiect real. Această problemă birocratică, care a ținut mai degrabă de modul în care Romsilva înțelege regimul forestier decât de elemente practice, a făcut ca trei ani din acest demers să fie pierduți.

Legat de punctele de vedere pe fond pe care le-ați ridicat, foarte îndreptățite, vă asigur că nu va exista niciun metru pătrat de asfalt sau de beton. Aleile vor fi naturale, construcțiile vor fi de lemn, pavilionare, intervențiile vor fi non-invazive, cu excepția celor două toalete care vor fi făcute la marginea pădurii. Nu vor exista sisteme de canalizare și intervenția va fi una cât mai ecologică”, a răspuns Lațcău.

Probleme și mai complicate

Nu doar durata în sine de realizare a lucrărilor ridică semne de întrebare. Fostul viceprimar al lui Robu, Dan Diaconu, a amintit că întârzierile pot duce și la nerespectarea termenelor impuse odată cu predarea Pădurii Verzi primăriei. Acestea cere măsuri serioase vizavi de proiectant și, eventual, executantul lucrărilor.

„Problema pe care o avem acum în față este însă una mult mai complicată decât simpla includere sau nu a liniilor parcelare într-un studiu de fezabilitate. Prima problemă este că suntem în 20 octombrie 2026 și votăm un studiu de fezabilitate din iunie 2025. Problema însă e că studiul de amenajare, care este premergător studiului de fezabilitate, a fost aprobat în septembrie 2022.

Hotărârea de Guvern prevede cinci ani pentru execuția lucrărilor, ceea ce înseamnă septembrie 2027. SF-ul din 2025 are un grafic de lucrări care se termină în septembrie 2027, dacă începea în iunie 2025. Acum, pe aceleași tip de lucrări, este imposibil să terminăm în septembrie 2027, ceea ce poate duce la revocarea hotărârii de Guvern.

Propunerea mea este să discutați cu proiectantul pentru a nu ajunge în situația respectivă și, eventual, să fazați aceste lucrări, astfel încât anumite amenajări să poată fi realizate și să poată fi, sau cel puțin o parte dintre amenajările prevăzute în studiul de amenajare, executate până la momentul septembrie 2027. Să nu ne aflăm în situația în care va trebui să returnăm cele 519 hectare de pădure”, a intervenit Diaconu.

Lațcău a dat asigurări că se iau măsuri pe două planuri: proiectantul a fost amenințat cu penalități dacă nu respectă ternele, dar în același timp, se discută și de o eventuală prelungire a termenelor.

„Sunt de acord cu dumneavoastră, domnule Diaconu. Deci această discuție am avut-o cu proiectantul, iar dacă proiectul tehnic nu va fi predat până la sfârșitul acestui an, va intra pe penalități. (…) Acest proiect, de asemenea, a fost la Mediu, timp în care au fost discuții extrem de spumoase în CAT, la Agenția de Mediu, cu Romsilva și cu alte instituții ale statului.

Aici este o problemă de arhitectură pe care o are statul român, în care, practic, fiecare instituție de acest gen este cvasi-independentă și consideră că ea este apărătorul absolut al unei legi pe care doar ea o deține. Și aceste legislații pe care aceste instituții le au, de foarte multe ori, sunt în contradicție cu altele. (…)

Suntem conștienți de aceste riscuri, domnule Diaconu, și avem inclusiv discuții cu Ministerul Mediului pentru prelungirea acelei perioade, în cazul în care este nevoie”, a mai spus Lațcău.

Peste șase ani de „zig-zaguri”

Vă amintim, Primăria Timișoara a început din prima parte a anului 2020 demersurile pentru a primi Pădurea Verde pentru a o transforma în „pădure-parc”. Până la urmă, guvern a emis în septembrie 2020 hotărârea prin care ceda cele peste 500 de hectare, una care însă obliga primăria să reamenajeze pădurea în termen de 5 ani. Ulterior, termenul a fost prelungit, fiind calculat de la data eliberării studiului de amenajare.

S-a făcut documentul, iar primăria a primit în septembrie 2022 noua confirmare de la Ministerul Mediului, după ce a fost rezolvată și problema liniilor parcelare. În 2023, a fost găsit și proiectantul: Terra Rosa Proiect SRL, cu care a fost încheiat un contract de 140.000 de lei, aproximativ 28.500 de euro, fără TVA. Teoretic, documentația trebuia să fie gata în opt luni.

La începutul acestui an, era aprobată și o colaborare cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în vederea amenajării pădurii în condițiile legislației silvice și a protejării fondului forestier.

Per total, proiectul prevede amenajarea unor trasee pietonale și pentru biciclete, inclusiv prin valorificarea potecilor existente, de-a lungul cărora vor fi amplasate bănci, mese, leagăne, refugii și puncte de informare. Vor fi realizate și podețe peste Behela, iar pentru bicicliști vor mai fi amenajate rampe și un traseu de tip pumptrack.

Principala sursă de neîncredere a acestora a fost faptul că, folosindu-se eventual și fostele linii de cale ferată industriale, aflate la nivelul carosabilului, s-ar „fragmenta” și mai mult orașul, în mod special din perspectiva traficului rutier.

„Problema este continuarea proiectului, care sună, desigur, foarte futurist. Dar există cineva – aici mă refer la cei mai luminați arhitecți – care să ne spună cum se va întâmpla fragmentarea orașului dacă aceste căi ferate industriale sunt la nivelul solului? Adică eu așa știu. Există vreun proiect pentru pasaje? Noi nu avem pasaje pe Baader și la UMT. Acum fragmentăm orașul în 20 de bucăți? (…)

Deci asta e aruncată așa pe piață, să ne simțim «în viitor» sau să cheltuim niște bănuți pe SF-uri și pe… Este absurd să credem că orașul îl mai fragmentăm o dată în 10.000 de bucăți. Cea mai mare prostie asta e: să avem două căi ferate prin mijlocul orașului. Acum îl fragmentăm și cu tramvaie sau căi ferate. Adică există vreo argumentație logică, în afară de proiecte, SF-uri și alte chestiuni de astea? Că nici nu știi dacă e serioasă chestiunea sau nu. Poate să existe pasaje și vom avea un tren ca la München sau în Occident. Perfect, atunci! Sperăm să-l mai prindem!”, a intervenit Simion Moșiu, în stilu-i clasic sarcastic.

„Se va detalia în studiul de fezabilitate”

Liberalului i-a răspuns viceprimarul cu atribuții de primar Ruben Lațcău. Pe scurt, acesta a amintit că, deși întârziate, lucrările CFR-ului includ și realizarea a patru pasaje prin Timișoara, inclusiv la Baader și UMT. În ceea ce privește felul în care trenul metropolitan se va dezolta, primarul interimar al Timișoarei a spus că vor fi folosite linii deja existente, iar ceea ce se adaugă va fi detaliat în fazele următoare ale proiectului.

„Cu siguranță proiectul va detalia în studiul de fezabilitate și pasaje denivelate la intersecția cu drumurile principale, de exemplu cu drumul spre Moșnița, cu Calea Buziașului sau cu alte drumuri. Dacă erați îngrijorat de aceste aspecte, să știți că ele vor fi incluse în proiect.

Acum eu nu pot să răspund pentru ce face CFR-ul. În mod evident, sunt foarte nemulțumit și eu, domnule Moșiu, ca dumneavoastră, că, deși CFR Infrastructură ar fi trebuit să aibă în execuție, în momentul ăsta, patru pasaje denivelate în Timișoara – Gheorghe Adam, Radu de la Afumați, Bader și cel de la DN6, de la Calea Aradului –, niciunul nu este în execuție în acest moment. (…)

Singurul mod în care putem să creăm o alternativă de dezvoltare pentru Timișoara este să ieșim din paradigma veche. Va veni un moment în care nu vom mai avea unde să mai facem drumuri noi sau o bandă în plus. Și e nevoie de astfel de alternative. Oricum, este un drum pe care nu îl parcurgem singuri. În mod evident, vom vrea să folosim, în primul rând, rețeaua de cale ferată pe care o avem în acest moment în Timișoara. Să folosim rețeaua de cale ferată, nu doar cea care este în reabilitare, pe magistrala europeană, ci și cele care nu sunt reabilitate, cea spre Buziaș, spre Jimbolia sau spre Recaș.

De asemenea, ne extindem pe culoarele existente, care sunt acolo și astăzi, unde și linia de cale ferată există, deși nu mai circulă trenuri industriale. Pe multe dintre aceste culoare, Primăria este proprietarul terenului, iar linia de cale ferată este mijloc fix al unor companii care funcționează mai mult sau mai puțin. Aceste aspecte, oricum, dacă vor fi exproprieri, vor fi rezolvate în anii următori”, a răspuns Lațcău.

Au mai fost câteva schimburi de replici cu consilierul local supărat că „deocamdată, noi, în jurul Timișoarei, stăm la barieră ca acum 50 de ani”, viceprimarul răspunzându-i că fosta administrație a fost cea de acord cu dublarea liniei ferate prin centrul Timișoarei. Aici, a simțit să dea „câteva lămuriri cu privire la cine și ce a spus” Dan Diaconu, fostul viceprimar al lui Robu.

„La momentul respectiv, atunci când vorbeam de dublare, a fost depus inclusiv un studiu de prefezabilitate la Guvernul României, pentru că soluția de a renunța la finanțarea europeană de câteva miliarde de euro nu exista. Ne aflăm, totuși, pe o magistrală importantă și pe un coridor european.

Am depus atunci un studiu de prefezabilitate care avea în vedere, inclusiv economic, trecerea în subteran a acestei porțiuni din Timișoara, ceea ce ar fi eliberat un teren sensibil al statului român, utilizabil și cu o valoare mult mai mare decât valoarea lucrărilor. Mă rog, n-am fost băgați în seamă atunci și, până la urmă, soluția care s-a găsit și care, văd că, se implementează îngrozitor de greu, cel puțin a fost aceea a pasajelor construite de către CFR în cadrul acestui proiect.

Însă ceea ce v-aș sugera, totuși: înțeleg că, în formula actuală, trenul metropolitan are doar utilizarea infrastructurii existente. Există soluții de interconectare care ar putea fi totuși luate în calcul între rețeaua de transport public și calea ferată. Există cel puțin două puncte în care se pot interconecta”, a adăugat Diaconu.

Acesta făcea, de fapt, referire la un eventual sistem „train-tram” asemănător celui din orașul înfrățit Karlsruhe.

Vă amintim, recent, proiectul trenului metropolitan Timișoara a primit și aprobarea Ministerului Transporturilor, care a mandatat CFR să încheie parteneriatul cu Primăria Timișoara pentru dezvoltarea rețelei.

Trenul ar urma să lege orașul de Giarmata Vii, Ghiroda, Chișoda, Giroc, Rudicica și Moșnița Nouă și să fie integrat cu transportul public STPT. Un prim traseu este prevăzut din zona Aeroportului, prin oraș, spre Chișoda, Giroc și Moșnița Nouă, cu stații noi și o zonă intermodală în zona industrială Buziașului.

Sponsorizarea noii platforme hidraulice se înscrie într-o serie de inițiative prin care Continental Anvelope a susținut în ultimii ani proiecte din domeniile sănătății, educației, culturii și incluziunii sociale în Timișoara, de la modernizarea unor spații educaționale și sprijinirea instituțiilor medicale, până la implicarea în programe culturale și proiecte dedicate comunității locale.

Odată cu punerea în funcțiune a platformei, Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” beneficiază de o soluție care contribuie la creșterea gradului de accesibilitate al clădirii și la adaptarea spațiilor sale pentru toate categoriile de utilizatori. Inițiativa reflectă importanța colaborării dintre mediul privat și instituțiile medicale pentru dezvoltarea unor servicii mai accesibile și mai apropiate de nevoile comunității.

()