„Facem toți parte din Polul de Creștere Timișoara și avem nevoie să gândim împreună soluții pentru probleme generate în ani de zile, în care oamenii și-au construit vieți în localitățile periurbane, dar dezvoltarea acestora a fost lăsată pe mâna intereselor imobiliare. Micile mafii imobiliare au construit repede și haotic case și blocuri, dar au lăsat drumurile, școlile și infrastructura pentru «mai vedem noi după». Rezultatele pentru acest model le simțim toți azi și trebuie să gândim soluții pe termen lung împreună.

Într-o zi normală de lucru, Calea Martirilor e mai aglomerată decât e autostrada Timișoara – Lugoj în perioada concediilor sau a sărbătorilor – preia în jur de 35.000 de mașini. Nu putem rezolva problema acestui trafic doar construind câte o bandă în plus. Trebuie să oferim alternative, iar preluarea transportului public e un astfel de pas”, a scris luni viceprimarul pe pagina lui de Facebook.

În aceeași idee, Ruben Lațcău insistă că toți cei aproximativ 150.000 de oameni care vin la muncă în Timișoara din împrejurimi ar trebui luați în calcul atunci când se discută proiectele de infrastructură. De fapt, acesta face o trimitere și la Zona Metropolitană Timișoara, asociație de dezvoltare intercomunitară înființată oficial în iunie, dar în care mai sunt doar Ghiroda și Dumbrăvița, pe lângă municipiu.

Ruben Lațcău la Giroc

foto: Facebook/Ruben Lațcău

O nouă linie din Șagului până în Moșnița, via Giroc?

Întâlnirile cu locuitorii din Giroc și Chișoda au avut loc marțea și miercurea trecute, însă, spune viceprimarul, acestea nu sunt ultimele. Punctual, pentru aceștia a fost făcută și o propunere: introducerea unei linii noi.

„Întâlnirea cu girocienii nu e ultima. Pentru transport public, analizăm și o rută transversală între Calea Șagului, Chișoda, Giroc, Rudicica și Moșnița. Există o nevoie reală de deplasare între aceste zone și vrem să oferim o alternativă la transportul cu mașina.

Timișoara și comunele din jur funcționează deja ca o singură comunitate în viața de zi cu zi. E important să dezvoltăm împreună, cu o viziune comună și cu decizii luate pentru următorii 20 de ani, nu pentru următoarele alegeri. Conectăm Timișoara metropolitană”, a conchis vicele.

Vă amintim, din 17 august, Girocul și Chișoda sunt legate de Timișoara prin curse operate cu autobuzele STPT, prin SMTT. Asta după ce, la finele anului trecut, comuna a ales temporar să încerce o legătură prin TransTimiș, ADI-ul CJ Timiș. Costurile pentru primărie erau, într-adevăr, ceva mai mici, însă condițiile oferite nu au fost pe placul locuitorilor.

Momentan, sunt folosite vechiile rute ale Giroceanei, însă erau promise încă de la început discuții și analize pentru ca, eventual, să fie alcătuite legături mai bune.

Exercițiul se desfășoară după un scenariu fictiv și implică structurile de comandă și execuție ale Forțelor Aeriene Române. La activități participă și militari din Forțele Terestre, Forțele Navale și Forțele pentru Operații Speciale.

„Scopul acestui exercițiu este de antrenare a structurilor din Forțele Aeriene Române în context integrat și interarme, pentru planificarea și ducerea acțiunilor de luptă în cadrul operației aeriene”, au transmis reprezentanții Forțelor Aeriene Române.

În perioada următoare, oamenii ar putea observa mai multe deplasări de tehnică militară și personal pe drumurile din țară. De asemenea, sunt anunțate zboruri la joasă înălțime în diferite zone ale României.

Activitățile fac parte din exercițiul „BUREBISTA 26”, organizat de Forțele Aeriene Române.

Societatea a lansat luni, 14 septembrie, o nouă licitație pe sistemul electronic de achiziții publice (SEAP): caută trei autoutilitare și opt echipamente cu lamă și sărăriță. Pune la bătaie 2,5 milioane de lei, fără TVA – puțin peste 3 milioane de lei sau aproximativ 580.000 de euro, cu TVA.

Ofertele sunt așteptate până pe 16 octombrie.

Toate trebuie să fie noi

Compania a lansat o procedură de achiziție împărțită în două loturi, pentru care a întocmit caiete de sarcini distincte. Ambele caiete de sarcini prevăd că utilajele și materialele încorporate trebuie să fie noi, nefolosite și fabricate cu cel mult 12 luni înainte de data livrării. Furnizorul trebuie să asigure și instruirea personalului.

Altfel, primul lot prevede cumpărarea a trei autoutilitare cu cisternă, echipament de împrăștiat sare și lamă de deszăpezire. Vehiculele trebuie livrate în maximum cinci luni de la semnarea contractului, iar garanția minimă solicitată este de 24 de luni sau 100.000 de kilometri.

Autoutilitarele vor avea, printre altele, o benă cu o capacitate de minimum 2,7 metri cubi, o instalație de spălare cu presiune și un echipament pentru împrăștierea sării. Echipamentul de deszăpezire va include o lamă cu o lățime de minimum 2,15 metri, iar vehiculele vor putea fi configurate atât pentru activități de vară, cât și pentru cele de iarnă. Trebuie să mai aibă cameră video față-spate, sistem de asistență la frânare, avertizare la părăsirea benzii, senzori de parcare, cabină dublă și sisteme de siguranță pentru șofer și pasageri.

Al doilea lot este destinat achiziției a opt seturi de echipamente de împrăștiat sare și lame de deszăpezire. Echipamentele de împrăștiat sare vor avea o capacitate de minimum 1.000 de litri, în timp ce lamele trebuie să aibă o lățime de cel puțin 2,15 metri. Caietul de sarcini precizează că acestea trebuie să fie compatibile cu Iveco Daily, model 2026, de maximum 3,5 tone. Și pentru acest lot este prevăzută o garanție de minimum 24 de luni. Termenul de livrare este mult mai scurt: 45 de zile de la semnarea contractului.

Primul lot are o valoare estimată de 1,56 milioane de lei, iar cel de-al doilea – de 966.000 de lei, sume fără TVA.

foto: arhivă

Vă amintim, primăria a decis să se ocupe de salubrizarea stradală și deszăpezire pe cont propriu, fiind nemulțumită de ofertele înscrise la licitația organizată în 2024. Contractul încheiat cu Brantner de fosta administrație expirase în februarie 2023, dar a fost semnat unul provizoriu cu același operator, valabil până la 13 martie 2025.

SaluT a preluat activitățile în primăvara anului trecut. În primul an de activitate, costurile au fost asemănătoare cu cele ale operatorului precedent, însă suprafețele curățate au fost vizibil mai mici. Asta, în primul rând, pentru că societatea nu avea propriile utilaje, având unele închiriate de la SDM și de la privați.

De fapt, în același proiect de hotărâre este menționat și un plafon de credite de investiții în valoare de 3 milioane de lei, pe care societatea l-ar putea accesa în următoarele 72 de luni. Potrivit anexelor, finanțarea este necesară pentru punerea în aplicare a programului de investiții pentru anii 2026-2027.

„Informarea Acționarului Unic cu privire la contractarea unei linii de credit în valoare de 1.000.000 lei asigură transparența decizională și oferă o imagine completă asupra măsurilor financiare avute în vedere de societate pentru menținerea unui nivel adecvat al lichidităților necesare desfășurării activității curente.

Prin aprobarea contractării plafonului de credite de investiții în valoare de 3.000.000 lei se creează cadrul necesar pentru realizarea programului investițional al societății aferent anilor 2026-2027, prin asigurarea surselor de finanțare necesare achiziției de utilaje și echipamente”, se arată în proiect.

Horticultura a analizat ofertele a patru instituții bancare – Banca Transilvania, BCR, Exim Banca Românească și ING Bank –, cea mai avantajoasă fiind considerată prima.

Creditul va fi garantat printr-o ipotecă mobiliară asupra încasărilor și soldului conturilor deschise la Banca Transilvania, precum și asupra echipamentelor și bunurilor achiziționate prin intermediul finanțării.

Rambursarea creditului va fi făcută din sursele proprii ale Horticulturii, iar valoarea plafonului de 3 milioane de lei reprezintă aproximativ 12,91% din cifra de afaceri înregistrată de societate la finalul anului 2025, mai aflăm din documente.

Proiectul de hotărâre va fi pe ordinea de zi a ședinței de marți, 15 septembrie, a consiliului local. Acesta poate fi consultat AICI.

Tratamentul a inclus debridare enzimatică cu NexoBrid, intervenții de chirurgie reconstructivă cu grefe de piele și ședințe de kinetoterapie. Recuperarea a fost posibilă prin efortul unei echipe multidisciplinare de medici, asistenți medicali, kinetoterapeuți și personal auxiliar.

După șapte săptămâni de îngrijire și recuperare, pacientul a fost externat și își continuă recuperarea în afara spitalului.

„Din echipa medicală care l-a îngrijit au făcut parte Dr. Hordovan Eniko, medic curant – Chirurgie Plastică, Dr. Mogoșanu Anda, precum și, din cadrul ATI, Dr. Pop Coman Ancuța și Dr. Utan Cristina, alături de întreaga echipă implicată în tratamentul și recuperarea pacientului. În urmă cu șapte săptămâni, cifrele vorbeau despre o șansă extrem de mică. Astăzi, vorbim despre un om care merge mai departe”, transmit reprezentanții spitalului.

În vizor sunt, în principal, șoferii care depășesc viteza legală, nu acordă prioritate sau nu păstrează o distanță corespunzătoare față de vehiculul din față.

Polițiștii verifică și alte abateri care pot crește riscul producerii unor accidente rutiere.

Acțiunile de acest fel au ca scop prevenirea accidentelor și reducerea riscului rutier pe drumurile din județul Timiș.

Polițiștii se plimbau pe strada Republicii, la intersecția cu strada Nistor Oprean, când au observat un autoturism al cărui șofer nu ar fi acordat prioritate de trecere.

Oamenii legii i-au făcut semn să oprească, însă conducătorul auto nu a oprit și și-a continuat drumul. Polițiștii au pornit în urmărirea mașinii.

Cursa s-a încheiat pe strada Calea lui Traian, unde șoferul și-a abandonat autoturismul și a încercat să se ascundă.Polițiștii l-au găsit la scurt timp, iar în urma testării cu aparatul etilotest a reieșit că era băut. Aparatul a indicat o valoare de 0,72 mg/l alcool pur în aerul expirat. Bărbatul a fost dus apoi la spital pentru recoltarea probelor biologice.

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru conducerea unui autoturism sub influența alcoolului și a fost reținut pentru 24 de ore. Acesta a fost dus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Timiș.

Cercetările continuă sub coordonarea procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare.

Pentru poduri și viaducte au fost fabricate aproximativ 80 de grinzi de 40 m lungime. Montarea lor la primul pasaj este aproape terminată, iar apoi începe montarea la viaductul de peste 1 km.

La drum a început turnarea stratului de binder, adică stratul de legătură al asfaltului, atât spre Margina, cât și spre Holdea.

Margina 14 septembrie 2026

Despre lucrare

Contractul pentru secțiunea Margina–Holdea are o valoare de 1,82 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Constructorul este asocierea UMB Grup – Euro Asfalt. Potrivit contractului de finanțare, lucrările ar fi trebuit să fie gata până pe 31 august. Secretarul de stat Horațiu Cosma, lucrările ar urma să fie trecute pe finanțare de la stat după termen. Tot el a afirmat că lucrările ar urma să fie gata în prima parte a anului 2027.

Contractul semnat în toamna anului 2022 a prevăzut 11 luni pentru proiectare și 34 de luni pentru execuție, ordinul de începere fiind dat în decembrie 2022.

Cei 9,13 kilometri reprezintă ultima verigă importantă pentru completarea conexiunii pe Autostrada A1 dintre Boița și granița cu Ungaria.

Ce cuprinde noul complex al UMF Timișoara

În cadrul noilor corpuri de clădire au fost amenajate două amfiteatre, fiecare cu câte 120 de locuri, precum și 10 săli de seminar. Proiectul mai include o bibliotecă și săli de studiu.

Pentru activități dedicate comunității universitare au fost prevăzute un centru de conferințe cu patru săli și o capacitate de până la 400 de persoane, un muzeu antropologic, un centru multicultural pentru studenți și un centru expozițional multifuncțional.

Investiția include și aproximativ 50 de camere de cazare, fiecare cu grup sanitar propriu, precum și un spațiu pentru servirea mesei, cu o capacitate de 150 de persoane.

Pentru pregătirea și recuperarea medicală au fost amenajate un bazin didactic acoperit, un centru și o sală de recuperare, dar și spații pentru kinetoterapie și exerciții de mobilitate.

UMF „Victor Babeș” Timișoara – Complex Ghiroda

Cinci terenuri de sport

Complexul include și o sală de sport multifuncțională. În exterior au fost amenajate cinci terenuri cu nocturnă: două de tenis, unul de baschet și două terenuri multifuncționale.

Investiția a fost finanțată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și realizată de STRABAG. Recepția obiectivului a fost anunțată de Compania Națională de Investiții.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Ioan al Banatului, împreună cu Episcopii Lucian al Caransebeșului, Nicodim al Severinului și Strehaiei, Veniamin al Basarabiei de Sud, Ieronim al Daciei Felix și Siluan al Ungariei.

Predica a fost rostită de Mitropolitul Ioan al Banatului, care a vorbit despre importanța iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele, aflată la temelia vieții creștine.

Unul dintre cele mai importante momente ale ceremoniei a fost citirea Tomosului sinodal de proclamare a Sfintei Magdalena de la Mălainița, de către Preasfințitul Părinte Ieronim.

Documentul oficial amintește viața sfintei și activitatea sa în comunitățile din Valea Timocului.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit ca Sfânta Magdalena de la Mălainița să fie pomenită în fiecare an la 15 octombrie. Numele său urmează să fie înscris în Sinaxar, în cărțile de cult și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.

La ceremonie a fost prezentat și mesajul Patriarhului României, intitulat „Sfânta Magdalena de la Mălainița – mărturisitoare a credinței, sfătuitoare înțeleaptă și ocrotitoare a românilor (vlahilor) și sârbilor”.

Mesajul a fost citit de Mitropolitul Ioan al Banatului.

La eveniment a fost transmis și un mesaj din partea președintelui României, Nicușor Dan, cu prilejul proclamării locale a canonizării. Mesajul a fost citit de Eugen Tomac, consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

În cadrul manifestărilor au fost acordate și distincții din partea unor senatori români. Printre cei distinși s-au numărat părintele Boian Alexandrovici, vicarul eparhial al Timocului, și Mitropolitul Ioan al Banatului.

Cine a fost Sfânta Magdalena de la Mălainița

Sfânta Magdalena de la Mălainița s-a născut la 22 noiembrie 1895, în satul Șciubic din Valea Timocului.

Tatăl său, Milenko Ilić, era sârb, iar mama sa, Milca, era româncă, descendentă din familia Cătălinici, originară din Transilvania.

La vârsta de 19 ani s-a căsătorit cu Miloș, din Mălainița, însă a rămas văduvă la scurt timp, după ce soțul său a murit pe front în timpul Primului Război Mondial.

În anii ocupației bulgare, când mai multe comunități din zonă rămăseseră fără preoți, Magdalena a citit și a cântat la strană, i-a îndemnat pe oameni să rămână statornici în credință și s-a împotrivit practicilor de vrăjitorie.

Activitatea sa a continuat și în perioada regimului comunist din fosta Iugoslavie. În comunitate era cunoscută drept „sfătuitoarea”, fiind căutată de oamenii care aveau nevoie de îndrumare.

Una dintre expresiile pe care le rostea celor aflați în momente de încercare era „Vede Dumnezeu”. Cuvintele au inspirat și titlul unei docudrame dedicate vieții sale, lansată recent pe platforma Trinitas Film.

Sfânta Magdalena de la Mălainița a trecut la Domnul la 15 octombrie 1962. Canonizarea sa a fost hotărâtă în 2025, alături de alte 15 sfinte femei românce.

Sfânta Magdalena de la Mălainița