În același timp, el critică scenariile negative vehiculate anterior în spațiul public, inclusiv de Partidul Social Democrat, susținând că acestea nu s-au confirmat în practică.

„Guvernul Bolojan a îndeplinit exact contrariul scenariilor despre prăbușirea economiei, blocaj și austeritat, cele pe care PSD le-a repetat luni întregi.

Adevărul este foarte limpede – problema României nu sunt reformele, ci blocajele și crizele politice create de cei care au refuzat schimbarea.

Iată datele:

• Deficitul bugetar: a scăzut de la 56 miliarde lei la 24 miliarde lei (o reducere de 32 miliarde lei);
• Investițiile publice: au ajuns la 31 miliarde lei în primele luni ale anului;
• Structura investițiilor: peste 75% sunt finanțate din fonduri europene și PNRR;
• Plăți pentru proiecte europene: în creștere cu 34% față de anul trecut;
• Comerț și consum: comerț cu ridicata: +2,3% în T1, comerț cu ridicata: +8,6% în martie (față de anul trecut), bunuri de consum nealimentare: +12,7%;
• Impact bugetar: fiecare punct procentual redus din deficit înseamnă aproximativ 20 miliarde lei economisiți pentru investiții și dezvoltare”, a declarat președintele PNL Timiș într-o postare publică.

Pirtea mai susține că aceste evoluții ar contrazice avertismentele privind o posibilă încetinire economică și a adăugat că „România are nevoie de reforme serioase și responsabilitate, nu de panică și mesaje alarmiste”.

„E un proiect foarte îndrăzneț și modern care aduce tehnologia și arta împreună, într-un loc extrem de valoros pentru identitatea Timișoarei: fostul depou de tramvaie, vechi de peste un secol. De aceea e important să găsim un constructor serios care își asumă această misiune deloc ușoară. Finanțarea o avem asigurată din bani europeni și din bugetul local. Viitorul hub cultural și tehnologic va fi un magnet pentru creativi din toate domeniile, pentru turiști, dar și pentru familiile timișorene”, spune primarul Dominic Fritz.

Practic, a doua componentă a investiției – faza a doua, după ce prima a prevăzut reparații la Muzeul „Corneliu Miklosi” – presupune reabilitarea clădirilor C3, C4 și C5 și reconfigurarea spațiului exterior de peste 10.000 de mp. La final, ar trebui să avem „un spațiu deschis comunității și dedicat activităților culturale și educaționale”.

Fosta turnătorie (C3) va fi transformată într-un spațiu pentru socializare și bistro, C4 devine spațiu pentru rezidențe artistice, iar vopsitoria (C5) va fi convertită într-un spațiu de co-work și experimente între artă și tehnologie. Curtea exterioară va fi reconfigurată ca un spațiu care integrează cultura, patrimoniul și tehnologia. Lucrările pentru această componentă sunt estimate la aproape 26.4 milioane de lei, fără TVA – aproape 32 de milioane de lei sau puțin peste 6 milioane de euro, cu TVA. Proiectul este finanțat prin Programul Regional Vest 2021–2027 și de la bugetul local.

Ofertele la licitația „Lucrari pentru obiectivul de investiții din cadrul proiectului «Amenajare Centru pentru artă, tehnologie și experiment, Multiplexity – faza II – C3-C5» – cod SMIS 342255” sunt așteptate până pe 20 iulie.

Despre MultipleXity

Vă amintim, la finalul săptămânii trecute, Primăria Timișoara lansase licitația și pentru prima etapă din faza II a centrului Multiplexity. Pentru reabilitarea halei C2 și o demolare parțială la C5, primăria pune la bătaie 68,4 milioane de lei, iar ofertele sunt așteptate până pe 13 iulie.

Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment MultipleXity trebuia să fie „perla de pe coroana Programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, fiind trecut încă de acum 12 ani în strategia culturală a orașului. Deși contractul pentru proiectare a fost atribuit încă din 2020, investiția a bătut pasul pe loc, iar de abia în 2022 a fost desfășurată prima fază: pentru reamenajarea curții Muzeului „Corneliu Miklosi”, ROGERA PREST COM a primit puțin peste 2 milioane de lei.

Proiectul a renăscut de abia la finalul anului trecut. Faza II a fost împărțită în două componente: una pentru clădirea C2 (corpul principal, cu hala) și una pentru clădirile C3-C5. Consilierii locali aprobaseră în decembrie, respectiv în ianuarie depunerea cererilor de finanțare europeană, iar contractul de finanțare a fost semnat, până la urmă, în martie.

La probele sportive, studenții au obținut locul I la fotbal, locul IV la tenis de masă, locul V la șah și locul VI la streetball.

Conform reprezentanților UVT, facultatea a înregistrat constant clasări pe podium în ultimul deceniu în cadrul acestei competiții, cu mai multe locuri I, II și III începând din 2013.

Sunt premiați și studenții care au participat la competiții internaționale de tip „moot court”. La Central and Eastern European Moot Competition, echipa UVT a ajuns în finală și a obținut locul II, fiind prima calificare a facultății în această etapă.

La Telders International Law Moot Court Competition, echipa Facultății de Drept din Timișoara a obținut locul III la runda națională.

De asemenea, studenții participanți la European Human Rights Moot Court Competition – Helga Pedersen concurează în aceste zile la etapa finală desfășurată la Strasbourg, după calificarea obținută la runda regională de la Atena, unde una dintre studente, Ana Marina Ardelean, din anul III la Drept european și internațional, a fost desemnată cel mai bun pledant.

Alături de studenta premiată în Grecia, din echipa care participă la competiție mai fac parte Daria Răulea (anul III al programului de studii de licență în Drept european și internațional) și Iarina Modol (anul IV al programului de studii de licență Drept).

„Rezultatele obținute de Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara se înscriu în linia ascendentă a participărilor din ultimii ani la concursurile studențești naționale și internaționale.

Facultatea de Drept din Timișoara le mulțumește studenților săi și profesorilor care au coordonat pregătirea acestora, pentru contribuția la promovarea imaginii școlii de drept din Timișoara, precum și partenerilor instituționali care susțin performanțele tinerilor juriști din Timișoara”, transmit reprezentanții facultății.

„Județul Timiș este membru al Adunării Regiunilor din 1994, deci cu 12-13 ani înainte ca România să devină membru al Uniunii Europene și probabil că de aceea a și fost selectat să organizeze acest eveniment între 2 și 4 iunie, la Timișoara, în Timiș.

ARE este cea mai mare rețea independentă de regiuni din Europa. În 2026, 131 de regiuni din 30 de țări făceau parte din aceasta și reprezintă vocea autorităților regionale încă din 1985, de la înființare. Discuțiile se vor concentra pe identificarea unor direcții concrete pentru gestionarea riscurilor și efectelor generate de manipulare și de dezinformare, prin educație și prin prevenirea abuzurilor informaționale, prin investiții pe termen lung în cultura democratică și participarea civică”, a declarat Alfred Simonis.

De ce devine reziliența democratică o prioritate în era digitală

Într-un context european tot mai tensionat în urma impactului rețelelor sociale, al inteligenței artificiale și al fluxurilor rapide de informație, discuțiile de la Timișoara au abordat și o întrebare esențială: cum mai poate fi protejată democrația într-un spațiu public în care manipularea, radicalizarea și dezinformarea circulă mai repede decât răspunsurile instituționale.

Președintele ARE, Lukas Mandl, a explicat miza demersurilor actuale și rolul diferitelor niveluri de guvernare în răspunsul la aceste provocări.

„De ce este acum atât de importantă reziliența democratică? Pentru că democrația noastră este vizată atât din interior, prin teorii ale conspirației și discurs instigator la ură, cât și din exterior, prin interferențe hibride. Am abordat aceste probleme în Parlamentul European prin intermediul unor comisii speciale încă din legislatura precedentă. Acum funcționează deja cea de-a treia comisie specială dedicată acestui subiect.

Nivelul european este, desigur, de o importanță esențială și existențială în această privință. Dar la fel de important este și nivelul regional. Și vreau să vă explic de ce.

Mulți experți analizează în profunzime întrebarea cum se poate ajunge ca oamenii să devină mai radicali prin intermediul rețelelor sociale și al serviciilor de mesagerie, din cauza conținutului nociv la care sunt expuși. Ei încearcă să înțeleagă de ce tinerii, în special, sunt expuși riscurilor de dependență din cauza acestui conținut nociv și de ce problemele de sănătate mintală apar tot mai frecvent ca urmare a conținutului din rețelele sociale și serviciile de mesagerie.

Iar acești experți spun că lipsește contactul personal. Lipsește interacțiunea directă, de la persoană la persoană, de la om la om. Este important că experții spun acest lucru. Este însă și mai important ca politicienii să acționeze în consecință.

Spunând acestea, vreau să transmit și faptul că mesajul puternic pe care Adunarea Regiunilor Europene îl transmite astăzi din Timiș către Europa și către întreaga lume nu reprezintă o abordare general negativă față de digitalizare. Acest lucru ar fi absurd, desigur. Trebuie să folosim forța inteligenței artificiale și a digitalizării în slujba demnității umane, a libertății individuale, a egalității și a democrației”, a explicat președintele ARE.

Ce urmează în cadrul forumului de la Timișoara

Programul forumului continuă astăzi și în zilele următoare cu mese rotunde politice, ateliere tematice și sesiuni dedicate rolului mass-mediei, al educației și al inteligenței artificiale în protejarea democrației. Printre temele centrale se află și modul în care regiunile pot acționa ca „scuturi ale democrației” în fața dezinformării și polarizării sociale.

La finalul evenimentelor planificate astăzi, va fi semnată „Declarația de la Timiș privind reziliența democratică”, document care sintetizează principalele concluzii ale dezbaterilor și direcțiile de acțiune asumate la nivel european și regional pentru combaterea dezinformării și consolidarea democrației.

În paralel, ARE va aborda teme precum politicile de coeziune, dezvoltarea rurală, incluziunea migranților și accesul la servicii, iar în ultima zi este programată și Adunarea Rețelei Regionale de Tineret. Evenimentul include și vizite de studiu în Timișoara, unde tinerii vor descoperi exemple de bune practici prin transformarea unor foste zone industriale în spații culturale și de inovație socială.

Printre obiectivele incluse se numără Muzeul Apei, Muzeul Transportului Public „Corneliu Mikloși”, ISHO House, clădire construită între 1904 și 1905, parte a fostei fabrici de lână ILSA, care găzduiește în prezent Fundația Art Encounters, precum și Faber Creative Hub, un fost spațiu industrial transformat într-un centru dedicat culturii, educației și antreprenoriatului.

Owain este cel mai bine cunoscut pentru rolul său de agent Wilson în filmul multipremiat „Twin Peaks: Întoarcerea”, precum și în „Alice” de la Disney, „Ghidul vieții unui criminal în serie” și „Fostul meu mort”.

Ca actor de teatru, Owain a lucrat la Royal National Theatre, West End-ul londonez și în diverse producții la nivel global.

Programul de plăți este următorul:

• Marți, 2 iunie 2026 – între orele 12:00 și 15:00
• Miercuri, 3 iunie 2026 – între orele 08:00 și 15:00
• Joi, 4 iunie 2026 – între orele 08:00 și 15:00

Reprezentanții instituției precizează că plata se face exclusiv titularilor cererilor, pe baza actului de identitate în original. În cazul în care beneficiarul nu se poate prezenta personal, suma poate fi ridicată de o persoană împuternicită prin procură notarială.

Plățile vizează cererile depuse și înregistrate în perioada 23 martie 2026 – 20 aprilie 2026. Totodată, suplimentul pentru energie destinat consumului de combustibili solizi și/sau lichizi este aferent lunii aprilie 2026.

Pentru solicitările înregistrate după data de 20 aprilie 2026, plata ajutorului pentru încălzire și a suplimentului pentru energie va fi efectuată în termen de 30 de zile de la transferul fondurilor necesare de la bugetul de stat către bugetul local.

Data exactă a următoarelor plăți va fi comunicată ulterior de către Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara printr-un nou anunț public.

Momentele emoționante nu au lipsit. O mamă care crește opt copii a mărturisit, cu lacrimi în ochi, că sprijinul primit din partea Bisericii înseamnă mult mai mult decât un ajutor material.

„Nu e ușor să îmbraci cinci sau șase copii sau să le cumperi adidași la toți, dar ce face Biserica pentru noi e mai mult decât o sărbătoare, e o mână întinsă ce nu se poate uita”, a spus femeia.

La rândul său, un băiețel de nouă ani a impresionat prin grija față de fratele său, întrebând dacă poate lua încălțămintea primită pentru a i-o dărui acestuia, în cazul în care nu i s-ar potrivi.

Acțiunea face parte dintr-un amplu program social desfășurat de ani de zile de Parohia Dacia. La începutul anului școlar, 100 de copii au primit ghiozdane complet echipate cu rechizite, iar de sărbătoarea Sfântul Nicolae alți 100 de tineri au beneficiat de ghete noi pentru sezonul rece.

De asemenea, comunitatea parohială este implicată permanent în sprijinirea persoanelor vulnerabile. De peste doi ani, în fiecare duminică sunt pregătite și distribuite aproximativ 60 de porții de hrană caldă către centrele sociale ale Primăria Municipiului Timișoara, unde sunt găzduite persoane fără adăpost.

Pe lângă activitățile caritabile, parohia oferă gratuit cursuri de matematică și limba engleză pentru copii, organizează studii biblice, activități corale, cercuri de pictură și alte proiecte educative menite să contribuie la dezvoltarea armonioasă a celor mici.

Reprezentanții parohiei subliniază că aceste inițiative urmăresc nu doar sprijinirea materială a familiilor aflate în dificultate, ci și transmiterea unor valori esențiale precum solidaritatea, responsabilitatea și respectul față de semeni.

Ajutor Parohia Dacia

Pe aceeași temă:

Mese calde pentru oamenii străzii. Parohia Timișoara Dacia continuă să-i ajute pe nevoiași

Copiii nevoiași din zona Dacia au primit peste 100 de tricouri de la parohul bisericii

]]> Diana Lupulescu0Tue, 02 Jun 2026 11:58:43 +0300https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/retele-electrice-romania-a-investit-peste-123-milioane-de-lei-in-2025-in-modernizarea-si-digitalizarea-infrastructurii-electrice-de-distributie-din-timis-2287569/Proiectele de modernizare au vizat numeroase zone din județul Timiș

S-au realizat proiecte de modernizare, printre care se numără:

• Modernizarea celulelor de înaltă și medie tensiune din stația 110/20 kV Freidorf;

• Modernizarea liniei electrice aeriene de 110 kV Timișoara – Giulvăz și a liniei de 110 kV Moșnița Nouă – Gătaia.

Printre proiectele finalizate, se numără:

• Lucrările de îmbunătățire a siguranței în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din zona de nord a municipiului Timișoara și a localităților adiacente;

• Lucrările de modernizare a liniei electrice aeriene de joasă tensiune (0,4 kV) din Voiteg;

• Lucrările de îmbunătățire a tensiunii pe liniile electrice aeriene și subterane de joasă tensiune (0,4 kV) din localitatea Dumbrăvița.

Pe medie tensiune, lucrările cele mai consistente au fost pe liniile de 20 kV Deta și Crivina, unde au fost înlocuite izolatoarele de pe peste 500 de stâlpi — o investiție de peste 1,5 milioane de lei, de care beneficiază aproape 3.500 de clienți din Denta, Rovinița Mare, Brestea, Rovinița Mică, Moravița, Stamora Germană și Gaiul Mic. Tot pe 20 kV, a fost modernizată și linia Săvârșin din stația 110/20 kV Făget, cu o investiție similară, de peste 1,5 milioane de lei.

Pe străzile a trei localități din zona Lugojului — Costeiu, Lugojel și Silagiu — s-au înlocuit conductorii clasici, neizolați, cu conductori torsadați. Lucrările au costat peste 1,4 milioane de lei și reduc semnificativ durata întreruperilor în alimentarea cu energie electrică.

În 2026, se vor continua proiectele demarate anul trecut

În Cenad, localitate de la granița cu Ungaria și Serbia, rețelele de medie și joasă tensiune vor fi modernizate complet, în beneficiul a aproximativ 1.600 de locuitori. Proiectul are o valoare de 58 de milioane de lei și include înlocuirea a 8 posturi de transformare aeriene cu posturi moderne în anvelopă de beton și integrarea acestora în sistemul de automatizare și telecontrol.

Implementarea unui proiect dedicat automatizării rețelei

În paralel, la nivelul județului, 26 de puncte noi din rețea au fost echipate cu separatoare de sarcină telecomandate (IMS) și cu echipamente de telecontrol. În cazul unei avarii, dispecerul poate izola sectorul afectat printr-o comandă de la distanță.

Tot pe componenta de digitalizare, au fost modernizate peste 25 de posturi de transformare prin înlocuirea celulelor de linie cu unele izolate cu SF6 (mai sigure și mai eficiente), iar posturile au fost conectate la sistemul de management al rețelei. Valoarea totală depășește 3 milioane de lei.

Investițiile realizate la nivel de companie în 2025

La nivel național, Rețele Electrice România a investit în 2025 aproximativ 1,4 miliarde de lei, din care 908 milioane de lei din fonduri proprii în județele deservite de companie (Hunedoara, Arad, Timiș, Caraș-Severin, București, Ilfov, Giurgiu, Tulcea, Constanța, Ialomița și Slobozia). Planul continuă în 2026, cu lucrări planificate de 1,3 miliarde de lei.

Anul acesta lucrările vizează în principal modernizarea și înlocuirea infrastructurii de distribuție a energiei electrice, prin schimbarea cablurilor de înaltă și medie tensiune uzate și prin reabilitarea liniilor aeriene și subterane. O componentă importantă o reprezintă realizarea de bucle și reconfigurări de rețea pentru creșterea redundanței și asigurarea continuității alimentării consumatorilor. De asemenea, sunt prevăzute extinderi și amplificări ale stațiilor de transformare, precum și modernizarea echipamentelor de comutație și protecție, pentru a susține creșterea de sarcină și a îmbunătăți siguranța în exploatare. Implementarea sistemelor de automatizare, telecontrol și contorizare inteligentă permite localizarea rapidă a defectelor și reducerea duratei întreruperilor. Per ansamblu, investițiile urmăresc creșterea fiabilității rețelei, îmbunătățirea calității energiei furnizate și reducerea costurilor operaționale pe termen lung.

În perioada 2026-2030, se va continua execuția proiectelor finanțate din Fondul pentru Modernizare în cele trei zone de distribuție ale operatorului Retele Electrice Romania (Muntenia Sud, Banat și Dobrogea), proiectele însumând 1,36 miliarde lei, din care 1 miliard lei în Grant. Mai mult, în perioada 2026-2027 continuă implementarea proiectului AADMS cofinanțat prin Programul de Dezvoltare Durabilă, proiectul fiind finanțat inițial din POIM, valoarea totală fiind de 135 milioane lei din care 69 milioane lei contribuții nerambursabile. În paralel se implementează sistemul de eficientizare operațională de tip WFM, un alt pas în procesul de digitalizare procese derulat la nivelul Rețele Electrice România.

Compania Rețele Electrice România operează rețele cu o lungime totală de circa 136.000 de kilometri în trei zone importante ale țării: Muntenia (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție, și dezvoltă un program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, siguranța și performanța rețelelor și implementarea locală a standardelor de mediu ale grupului PPC. Infrastructura operată de către Rețele Electrice România numără 293 de stații de transformare și peste 26.000 de posturi de transformare.

(3827)

Verificările au avut loc între orele 11 și 15, perioadă în care au fost date 208 amenzi, în valoare totală de aproape 46.000 de lei.

Cele mai multe amenzi au fost date pentru viteză, mai exact 112 șoferi au depășit limita legală. Alte 10 amenzi au fost date pentru nepurtarea centurii de siguranță, iar 87 au fost aplicate pentru alte abateri la regimul rutier.

În urma controalelor, polițiștii au reținut 14 permise de conducere,11 pentru viteză, unul pentru depășire neregulamentară și două pentru alte abateri. Polițiștii au retras două certificate de înmatriculare.

De asemenea, au fost efectuate 28 de testări cu aparatul etilotest și 3 testări cu aparatul drugtest.