Punctul va fi deschis la inițiativa Consiliului Județean Timiș, împreună cu autoritățile române și sârbe. Măsura vine în contextul evenimentelor culturale organizate de-a lungul Begăi, atât în România, cât și în Serbia, și are ca scop să ușureze deplasarea din România până la sârbi.

În septembrie, frontiera va putea fi trecută prin acest punct în zilele de 11, 12 și 13 septembrie, respectiv 18, 19 și 20 septembrie, între orele 8 și 20. În aceste zile, trecerea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Punctul va mai fi deschis în zilele de 26 și 27 septembrie, precum și în 24 și 25 octombrie, tot între orele 8 și 20.

Cei care vor să treacă în Serbia trebuie să aibă asupra lor un act de călătorie valabil, respectiv carte de identitate sau pașaport.

În cazul copiilor, sunt necesare și actele prevăzute de lege pentru ieșirea din țară.

Polițiștii de frontieră din Timiș anunță că au fost luate măsurile necesare pentru ca verificările să se desfășoare în condiții de siguranță și fără probleme.

Astfel, în zilele în care punctul va fi deschis, cei care folosesc pista de biciclete de pe Bega vor putea ajunge mai ușor în Serbia, iar în anumite weekenduri vor putea face acest lucru și pe apă.

Nu sunt doar fotografii vechi, ci adevărate fragmente de istorie. Dincolo de chipurile surprinse în imagini pot fi descoperite informații despre identitate, statut social, tradiții, vestimentație și viața de zi cu zi a comunităților din Banat.

„Expoziția propune mai mult decât o simplă întâlnire cu fotografii vechi. Fiecare imagine devine o mărturie despre o epocă, despre identitate, statut social, tradiții și viața de zi cu zi, dar și despre felul în care comunitățile bănățene au ales să-și păstreze chipul și memoria pentru generațiile viitoare”, transmit organizatorii.

Selecția prezentată la Galeria Pygmalion cuprinde fotografii de familie realizate în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și în prima parte a secolului XX.

Imaginile surprind oameni, familii și comunități din Banat și oferă o perspectivă asupra modului în care aceștia se îmbrăcau, se prezentau în societate și își marcau momentele importante ale vieții.

Vernisajul expoziției „Bănățenii în țoalele lor” va avea loc în 11 septembrie, de la ora 18.00, la Galeria Pygmalion a Casei Artelor (str. Pacha nr. 8).

Cuvântul de deschidere va fi rostit de dr. Camelia Burghele, antropolog cultural.

Expoziția va putea fi vizitată până în 4 octombrie, de miercuri până duminică, între orele 15.00 și 19.00.

Intrarea este liberă.

Motivul blocajului? Angajații

Alfred Simonis afirmă că, după discuțiile purtate cu reprezentanții Guvernului, CJ Timiș ar fi primit neoficial explicația că transferul taberelor nu poate fi făcut deoarece angajații care lucrează în cadrul structurilor de tineret nu pot fi transferați odată cu imobilele.

„Răspunsul, așa, neoficial, este că nu pot fi transferate încă dintr-un motiv de neînțeles sau șocant pentru mine și anume, angajații care deservesc aceste tabere școlare nu pot fi transferați odată cu ele și nu pot fi nici disponibilizați, nici relocați și astfel trebuie să rămână taberele în subordinea Guvernului

Vreau să vă spun că au existat multiple axe de finanțare pe care noi, ca județ, și localitățile respective le-am pierdut. Pentru că n-am putut accesa acești bani europeni, pentru că nu eram proprietarii taberelor.

Deci, guvernul reformator, guvernul reformist, guvernul care dorește descentralizare, ne spune de luni de zile că nu poate transfera aceste tabere către județul Timiș. Vorbesc de Timiș aici, dar situația e una generală, pentru că n-are ce face cu oamenii care întrețin aceste spații”, a declarat Simonis în cadrul unei conferințe de presă.

Președintele CJT a precizat că nu există, deocamdată, un răspuns oficial privind motivul pentru care transferul nu a fost aprobat.

„Oficial, răspunsul este că ne mai gândim, ne gândim deja de ani de zile. În ultimii doi ani am făcut trei sau patru hotărâri de consiliu județean, am fost de trei sau de patru ori la premier, la vicepremier, la miniștri și lucrurile nu vin”, a mai spus Simonis.

Taberele, în stare de degradare

Potrivit președintelui CJ Timiș, mai multe dintre taberele pentru care administrația județeană solicită transferul sunt într-o stare avansată de degradare.

Simonis a prezentat în timpul conferinței imagini cu taberele de la Bogda și Poieni și a spus că, în aceeași situație, se află și cele de la Chevereșu Mare și Herneacova.

„Practic, este de necrezut cum taberele, în acest stadiu avansat de degradare, în paragină practic, nu sunt transferate către autoritățile locale pentru a putea fi preluate, depuse pe finanțări europene și refăcute”, a declarat Simonis.

CJT susține că preluarea taberelor este necesară și pentru accesarea unor fonduri europene destinate reabilitării acestora. În martie, administrația județeană anunța că există o linie de finanțare prin Programul Regional Vest, cu o alocare de până la 3 milioane de euro pentru județ.

Nădrag, soluția găsită de CJT

Pentru a nu pierde această oportunitate de finanțare, Consiliul Județean Timiș a ales o altă variantă în cazul taberei de la Nădrag. Aceasta nu se afla în patrimoniul statului, ci al Primăriei Nădrag, iar CJT a preluat-o anul trecut.Administrația județeană a realizat deja documentația necesară pentru proiect, iar Simonis spune că intenția este ca proiectul să fie depus în acest an pe linia de finanțare disponibilă prin ADR Vest.

În cadrul conferinței de presă au fost prezentate și primele randări ale proiectului de reabilitare a taberei de la Nădrag.

Proiect de reabilitare a taberei școlare de la Nădrag

Potrivit estimărilor prezentate de președintele CJT, reabilitarea taberei de la Nădrag ar costa aproximativ 4,5 milioane de euro, dintre care până la 3 milioane de euro ar putea proveni din finanțarea europeană.

„Intuind că Guvernul va întârzia transferul acestor tabere către noi, am preluat una de la o localitate, am făcut documentațiile și ne pregătim să depunem pe o axă de finanțare și să câștigăm, fiind o axă pentru județul Timiș”, a spus Simonis.

Localitatea desemnată va avea apoi la dispoziție aproximativ cinci ani pentru a pregăti programul cultural din 2034.

România are deja experiență în acest program european. Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara a deținut titlul în 2023, împreună cu Veszprém, din Ungaria, și Elefsina, din Grecia.

Cele două experiențe au generat proiecte culturale, investiții în infrastructură, colaborări internaționale și noi rețele europene, dar au contribuit și la dezvoltarea comunităților locale.

Reguli schimbate pentru competiția din 2034

Pentru ediția din 2034, Comisia Europeană propune un nou mod de abordare a titlului. Capitala Europeană a Culturii nu ar mai trebui să fie văzută doar ca un proiect desfășurat pe parcursul unui singur an.

Accentul va fi pus pe efectele pe termen lung, iar rezultatele vor fi evaluate și după anul în care orașul deține titlul.

De respectarea angajamentelor asumate va depinde inclusiv acordarea Premiului „Melina Mercouri”, numit după fostul ministru grec al Culturii care a propus înființarea programului în 1985.

Procesul de candidatură va fi, de asemenea, simplificat. Criteriile vor fi reduse de la șase la patru seturi, iar orașele vor putea forma mai ușor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere. Un rol mai important îl vor avea și tinerii și societatea civilă.

Ce se întâmplă cu proiectele orașelor care pierd?

Ministerul Culturii analizează și o soluție prin care proiectele pregătite de orașele candidate să nu dispară odată cu încheierea competiției.

Astfel, cel puțin o parte dintre programele dezvoltate de orașele finaliste ar putea fi implementate și după competiție, chiar dacă acestea nu obțin titlul.

Un exemplu este Cluj-Napoca. Proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să fie puse în practică și după încheierea competiției.

Ideea este ca efortul depus de orașele candidate să producă rezultate indiferent de câștigătorul final.

Strategia Națională a Culturii, pregătită pentru perioada 2027-2034

Ministerul Culturii pregătește și Strategia Națională a Culturii 2027-2034, care va acoperi inclusiv perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii din 2034.

Ministrul Culturii, Demeter András István, spune că cele două demersuri trebuie să se susțină reciproc.

„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente”, a declarat ministrul Culturii.

Potrivit acestuia, viitoarea Capitală Europeană a Culturii ar putea deveni un adevărat „proiect-far” pentru dezvoltarea comunității.

Primele candidaturi sunt așteptate în toamna lui 2028, iar orașul desemnat va avea cinci ani la dispoziție pentru a pregăti programul cultural din 2034.

Vă reamintim, pentru finalizarea Sălii Polivalente de 2.500 de locuri au fost depuse două oferte, în cadrul procedurii lansate de Universitatea Politehnica Timișoara, împreună cu Consiliul Județean Timiș și Primăria Timișoara. Valoarea estimată a contractului este de 35,7 milioane de lei, fără TVA.

Proiectul a început în urmă cu aproximativ 16 ani și a ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 70%. Lucrările rămase includ instalații, finisaje, sisteme de climatizare și ventilație, lucrări electrice și sanitare, precum și dotările necesare pentru punerea în funcțiune a sălii.

Consiliul Județean are aprobată o contribuție de 22 de milioane de lei. Potrivit lui Alfred Simonis, aceasta ar putea fi suplimentată cu aproximativ 2,53 milioane de lei, în funcție de rezultatul licitației și de actualizarea documentației.

Președintele CJ Timiș estimează că în următoarele 30-45 de zile ar putea fi desemnat constructorul.

Sala mare, încă la etapa de prefezabilitate

Mult mai puțin avansat este proiectul unei săli polivalente de dimensiuni mai mari, care ar urma să fie construită în apropierea viitorului stadion „Dan Păltinișanu”.

În prezent, proiectul este încă la etapa studiului de prefezabilitate și, potrivit lui Simonis, „blocată undeva pe la Ministerul Dezvoltării, undeva prin Compania Națională de Investiții”. Nu a fost stabilită definitiv nici capacitatea sălii. Inițial s-a vorbit despre 15.000 de locuri, iar în prezent este luată în calcul o capacitate de aproximativ 10.000 de locuri.

În acest context, Alfred Simonis propune ca lucrările să înceapă din 2029, după finalizarea lucrărilor la stadionul „Dan Păltinișanu”, care încă nu au început.

2029 nu este însă un termen oficial de începere a lucrărilor. Proiectul mai are nevoie de studiul de fezabilitate, stabilirea capacității, proiectare și o procedură de achiziție. Simonis estimează că acești pași ar putea dura unul-doi ani sau chiar mai mult.

Simonis vrea Primăria Timișoara în proiect

Pentru finanțarea viitoarei săli, președintele CJ Timiș spune că administrația județeană este dispusă să asigure 25% din costuri în 2029 și 2030. Contribuția ar putea ajunge, potrivit estimării sale, la 20-25 de milioane de euro.

În același timp, Simonis susține că proiectul ar trebui realizat împreună cu Primăria Timișoara și că administrația județeană își dorește ca municipalitatea să se implice.

El spune că, în lipsa unei contribuții financiare din partea Primăriei, CJ Timiș ar putea asigura în continuare partea sa de cofinanțare, însă transmite că și-ar dori ca cele două administrații să participe împreună la proiect.

„Dacă toți suntem în plin festival al faptelor bune, aș propune conducerii Primăriei Municipiului Timișoara să mai facem o faptă bună. Și să deblocăm stadiul sălii polivalente a municipiului Timișoara.

Eu vreau să anunț din partea Consiliului Județean Timiș că suntem dispuși să asigurăm în 2029 și 2030 cofinanțarea de 25%, care poate ajunge la 20-25 de milioane de euro, după ce vom fi finalizat stadionul, să începem să cofinanțăm împreună cu Primăria Timișoara, așa ar fi normal, sau fără ei, să facem această cofinanțare, să alocăm această cofinanțare de 25% din proiect.

Suntem în faza în care proiectul e blocat la prefezabilitate. Va trebui elaborat studiul de fezabilitate, va trebui făcut un proiect, va trebui să stabilim numărul de locuri în această sală polivalentă. Deci, oricum ai lua-o, dacă începe mâine să deblocăm acest proiect, un an, jumătate, poate doi, poate mai mult, dacă sunt contestații, cu licitații, cu tot, nu se poate apuca nimeni de acest obiectiv.

Dar dacă începem astăzi, e posibil, avem șanse reale ca în 2029, odată ce am finalizat Dan Păltinișanu, să pornim și construirea Sălii Polivalente, care este exact în vecinătatea stadionului.

Repet, o faptă cu adevărat bună într-o perioadă în care discutăm de fapte bune, o țeavă înlocuită, un metru de asfalt. Înțeleg, e foarte important pentru un oraș să toarne asfalt, să înlocuiască țevi, dar un oraș de această dimensiune, de dimensiunea orașului Timișoara, municipiului Timișoara, un oraș cu simbolistica acestui oraș, cu nevoile, cu mândria și orgoliul bănățenilor, trebuie să facă mai mult decât atât”, a spus șeful CJT.

„În privința candidaturii mele nu se pune problema să analizăm vreo candidatură a mea. Eu am câștigat Consiliul Județean cu vreo 130.000 de voturi, aproape triplu decât a luat primarul municipiului Timișoara, undeva pe la 50.000”, a declarat Alfred Simonis.

El spune că nu intenționează să renunțe la funcția de președinte al CJ Timiș pentru o eventuală candidatură la Primăria Timișoara.

„Sub nicio formă, după ce am început atâtea proiecte și am avut atâta determinare și am impus acest ritm în județul Timiș pentru a implementa proiectele, nu îl las acum baltă pentru, eu știu, un orgoliu, o mândrie sau pentru a plăti o poliță. Deși e tentant. Dar am reușit să rămân responsabil”, a mai spus acesta.

PSD spune că ar susține un candidat PNL

Simonis spune că nu știe dacă vor fi organizate alegeri parțiale și nici când ar putea avea loc acestea. El a explicat că actualul Guvern nu poate convoca deocamdată alegerile, iar calendarul ar depinde de viitorul Executiv.

„Actualul Guvern nu poate emite hotărârea de guvern prin care se convoacă alegerile și nu știm ce vrea viitorul Guvern. Dacă se mai întârzie foarte mult, alegerile în decembrie nu pot exista. Ori ne vom trezi în ianuarie-februarie în situația în care, dacă noul Guvern dorește să convoace alegeri, trebuie făcute undeva în vară la 2027, cu un an sau mai puțin de un an până la alegerile din 2028”, a explicat Simonis.

În ceea ce privește o eventuală candidatură, șeful CJ Timiș transmite că PSD este dispus să respecte protocolul politic încheiat cu PNL în 2024. Potrivit acestuia, în cazul unor alegeri parțiale organizate în timpul mandatului 2024-2028, PSD ar putea susține un candidat PNL pentru Primăria Timișoara.

Vă reamintim că la alegerile locale din 2024, PSD și PNL au format o alianță electorală în Timiș. Alfred Simonis a fost candidatul comun pentru șefia Consiliului Județean, iar Nicolae Robu, din partea PNL, a fost susținut de alianță pentru Primăria Timișoara.

Simonis: Susținerea unui candidat USR ar închide alianța politică

Declarația vine în contextul în care, potrivit discuțiilor din conferința de presă, PNL Timiș ar lua în calcul susținerea unui candidat USR la Primăria Timișoara.

Alfred Simonis a fost întrebat, în cadrul conferinței de presă, despre posibilitatea ca PNL să susțină un candidat USR la Primăria Timișoara. El consideră că o asemenea decizie ar scoate PNL din protocolul politic încheiat cu PSD la nivelul județului Timiș. El a făcut însă distincția între colaborarea administrativă și alianța politică.

„Ori, în situația în care PNL Timișoara susține un candidat USR, cred că automat iese în afara protocolului politic pe care îl avem la nivel de județ. Eu nu vreau să fac comparații absurde, dar nu poți să fii și în căruță și pe cal în același timp. Nu pot să fii cu PSD-ul la Consiliul Județean într-o alianță politică și să susții un candidat USR în altă parte”.

Simonis a precizat că fiecare partid este liber să decidă cu cine se aliază sau dacă intră singur în alegeri, însă a transmis că PSD Timiș este pregătit să respecte înțelegerea din 2024.

PNL: „Candidatul PNL va fi ales de liberali”

Reacția PNL Timiș a venit prin purtătorul de cuvânt Raul Olajos. Liberalii spun că își vor desemna candidatul prin propriile structuri și resping ideea ca PSD sau USR să aibă un rol în alegerea acestuia.

„PNL Timiș își va desemna candidatul prin propriile structuri, în urma unei evaluări serioase și în raport cu așteptările timișorenilor.

Apreciem preocuparea domnilor Alfred Simonis și Ruben Lațcău pentru politica internă a PNL, însă nu avem nevoie nici de propuneri de candidați din partea PSD sau USR, nici de certificate de eligibilitate eliberate de liderii acestor partide.

Domnul Simonis poate să aleagă viitorul candidat al PSD, iar domnul Lațcău poate să-l aleagă pe cel al USR. Candidatul PNL va fi ales de liberali.

Mai întâi trebuie să știm dacă vor exista alegeri și când vor fi organizate. Când aceste lucruri vor deveni certe, PNL va lua o decizie și o va comunica public. Până atunci, nu vom transforma Timișoara într-un concurs de ipoteze și nici desemnarea candidatului PNL într-o conferință de presă a PSD sau într-o transmisiune zilnică a domnului Lațcău”, a transmis Raul Olajos, purtător de cuvânt al PNL Timiș.

Guvernatorul interimar al provinciei Sud-Ubangi, Jean-Rene Galekwa Vundawe, a anunțat că testele de laborator au confirmat prezența virusului Ebola, tulpina Bundibugyo, într-o probă analizată. În urma rezultatului, autoritățile au declarat oficial un focar în provincie.

Sud-Ubangi nu are graniță comună cu niciuna dintre cele șase provincii în care fuseseră raportate anterior cazuri confirmate de Ebola: Ituri, Kivu de Nord, Kivu de Sud, Haut-Uele, Tshopo și Bas-Uele.

Potrivit aceleiași surse, până în prezent, autoritățile nu au identificat sursa infecției și nici o legătură epidemiologică cunoscută între cazul din Sud-Ubangi și focarul existent.

Autoritățile provinciale au anunțat intensificarea supravegherii epidemiologice, asigurarea tratamentului pentru pacienți și luarea de măsuri pentru întreruperea lanțurilor de transmitere a virusului.

Potrivit celor mai recente date oficiale, până la 8 septembrie, în RDC au fost înregistrate 6.843 de cazuri confirmate de Ebola. Dintre acestea, 3.310 persoane au murit, iar 1.611 s-au vindecat, ceea ce indică o rată a mortalității de 48,4%.

Focarul actual, declarat în luna mai, a devenit cea mai amplă și mai mortală epidemie de Ebola înregistrată vreodată în Republica Democratică Congo și a doua ca amploare la nivel mondial, după epidemia din Africa de Vest din perioada 2014-2016.

Pe aceeași temă:

Autoritățile sanitare investighează o posibilă mutație a virusului Ebola, pe fondul creșterii rapide a cazurilor în Congo

Potrivit MApN, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. La ora 4:36, autoritățile au transmis un mesaj RO-ALERT.

Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană la Baza 86 Aeriană Borcea, au decolat pentru a verifica situația aeriană din apropierea frontierei.

Alerta aeriană instituită în nordul județului Tulcea a fost ridicată la ora 6:30. MApN a precizat că nu au fost raportate pătrunderi ale țintelor în spațiul aerian național.

INVESTIȚII:

Lucrări semnalizări rutiere:

În caz de vreme nefavorabilă nu vor putea fi executate unele lucrări, așa cum sunt ele prevăzute în programul zilnic de lucrări, acestea urmând a fi reprogramate;

– În cazul producerii unor evenimente rutiere lucrările de reparații și înlăturare a daunelor vor fi prioritare față de programul zilnic propus;

– În cazul primirii unor avize de lucrări cu caracter urgent acestea vor fi prioritare față de programul zilnic propus.

Timișoara Playground Festival, Piața Libertății, ora 10

Porți deschise la Fabrica de Bere Timișoreana, ora 11

Povestea peștelui posac, Cinema Victoria, ora 16

SPICC Talks | Egalitate și politici publice, Centrul de Proiecte – parter, ora 18

Continuum: Hey Wake Up!, Cinema Studio – sala mică, ora 18

Soft Opening Art Encounters & Vernisaj Rebeca Ulici: Affordable Consolations, Fundația Art Encounters, ora 18

Aventură de-o noapte, Cinema Timiș, ora 18

Afară, Cinema Studio, ora 18:30

Staff Picks: Regina Margot, Cinema Victoria, ora 19

Mata Hari, Teatrul Național – Studio Uțu, ora 19

Marele Ecran prezintă: Ouăle lui Tarzan, Cinema Johnny, ora 19

Next Generation: Tineri artiști în concert, Facultatea de Muzică, ora 19

Street FOOD Festival: Vlad Corb, Iulius Town, ora 19:30

Concert Răzvan Florescu Quartett, It – A Space for It, ora 20

Timișoara Music Festival, Parcul Rozelor, ora 20:30

Don’t Look Back in Anger, Cinema Timiș, ora 20:30

aethernativ – 20 de ani, w/ Valerius & Berlin Division, aethernativ, ora 21

Street FOOD Festival: KIlla Fonic, Iulius Town, ora 21

Focus Muzici timișorene: Swamp City, Studio Terasă, ora 21

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziția de fotografie „FOTOpercepții ediția 3”;

• Expoziție colectivă „Steps to Your Heart” – Conacul Mocioni din Foeni;

• Expoziție de fotografie „Umbrele strămoșilor uitați” – Conacul Mocioni din Foeni.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

• Expoziția „Paradisul de după colț”.

Muzeul Național de Artă Timișoara

• Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;

• Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;

• Expoziția permanentă „Laborator restaurare-conservare”;

• Expoziția permanentă a colecției „Corneliu Baba”;

• Expoziția interactivă „Bufetul Simțurilor”, în Galeria Arcada; 

• Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma (1966-1981)”;

• MNArT Open View: „Compoziție”, semnată de Corneliu Vasilescu (1934–2023);

• Expoziția „Anton Schmidt – Forme ale Posibilului”, în Galeria Arcada;

• Salonul Anual al Artelor Vizuale Timișoara”, în Sala Baroc;

• Expoziția „LIMINAL – Memoria apei și a pietrei. Alterări și recuperări expresive”, în Galeria L.

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția „Gărâna 2026 – Atelier de creație”, în mansarda B1, Bastion Maria Theresia;

• Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția „Bastion Viola. Frânturi din istoria Politehnicii”, Bastion Maria Theresia, hol etajul I;

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia, parter;

• Expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în antichitate”, Bastion Maria Theresia, mansarda B2.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

• Expoziția permanentă „O zi din viața satului – Banatul în comunism”;

• Expoziția „ Uneltele pământului. Agricultură și meșteșug în Banatul multietnic”;

• Expoziția „Povești din vârful casei. Țigle, lut și meșteșug”;

• „Casa de la Dragșina”, specifică zonei Văii Pogănișului și Dealurilor Silagiului;

• Ansamblul de gospodării și monumente de arhitectură tradițională, în aer liber.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare luni-vineri 8-17, sâmbătă 8-10 și duminică 10-18 (ultimul vizitator cu 30 de minute înainte de închidere)

• Expoziții permanente: Războiul Rece, Cum a fost în comunism?, Revoluția din 1989
• Expoziții temporare: Revoluția maghiară din 1956, București 22 decembrie 1989

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.