În același timp, sudul țării se află marți sub cod galben de caniculă. Atenționarea este valabilă până la ora 22:00 în județele Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Călărași și în municipiul București.

În aceste zone sunt prognozate temperaturi maxime cuprinse între 34 și 37 de grade Celsius, în condiții de caniculă și disconfort termic ridicat.

Furtuni puternice, începând din această după-amiază

Potrivit ANM, primul cod galben de instabilitate atmosferică este valabil în intervalul 25 august, ora 16:00 – 26 august, ora 08:00.

Atenționarea vizează sudul Banatului, cea mai mare parte a Olteniei și a Transilvaniei, iar pe timpul nopții se extinde în special în nordul Munteniei, al Maramureșului și jumătatea de nord a Moldovei.

În aceste regiuni sunt așteptate averse torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului. Izolat, pot apărea vijelii cu rafale de 50-70 km/h și grindină de mici și, posibil, medii dimensiuni, de aproximativ 1-3 centimetri.

Cantitățile de apă vor ajunge la 15-25 de litri pe metru pătrat în intervale scurte de timp și prin acumulare, iar izolat pot depăși 30-50 de litri pe metru pătrat.

Un nou cod galben, miercuri

De miercuri, 26 august, ora 08:00, intră în vigoare o a doua atenționare cod galben, valabilă până la ora 23:00.

Aceasta va afecta jumătatea de nord a Moldovei și cea mai mare parte a zonei montane. Meteorologii anunță perioade de instabilitate atmosferică, cu averse torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului.

Pe arii restrânse sunt posibile vijelii cu rafale de 50-70 km/h și grindină de 1-3 centimetri. Cantitățile de apă vor fi de 15-20 l/mp, iar izolat pot depăși 30-40 l/mp.

Astfel, vremea se schimbă rapid în mai multe regiuni ale țării: după temperaturile ridicate și canicula din sud, sunt așteptate furtuni și ploi abundente începând din această după-amiază.

Tânăra se confruntă cu mai multe probleme medicale și urmează tratamente și monitorizări pentru afecțiuni din sfera hematologiei, urologiei și neurologiei.

Acum, medicii i-au recomandat un tratament injectabil care trebuie urmat timp de un an, cu un cost de aproximativ 600 de lei pe lună. Potrivit Asociației Copilul din Mine, tratamentul nu este decontat de Casa de Asigurări de Sănătate și are rolul de a preveni apariția diabetului zaharat.

Familia Iasminei nu își permite costurile tratamentului

Iasmina provine dintr-o familie monoparentală. Mama ei trăiește din pensie de invaliditate și indemnizații de handicap, iar suma necesară lunar pentru tratamentul tinerei reprezintă o povară financiară dificil de suportat.

În aceste condiții, Asociația Copilul din Mine face apel la oamenii care pot contribui pentru ca Iasmina să poată urma tratamentul recomandat de medici.

„Orice donație poate însemna o șansă pentru tratamentul lui Iasmina. Împreună putem să o ajutăm!”, transmite asociația.

Costul tratamentului pentru un an ajunge la aproximativ 7.200 de lei, o sumă care poate fi acoperită prin contribuții mici din partea mai multor oameni.

Cei care doresc să o sprijine pe Iasmina pot face o donație către:

• Asociația Copilul din Mine
• IBAN: RO20BTRLRONCRT0383191201
• Moneda: RON

Tommy Piggott, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, a confirmat planul, explicând că autoritățile americane colaborează cu Departamentul pentru Securitate Internă pentru identificarea persoanelor care ar fi folosit vizele de non-imigrant pentru a rămâne permanent în SUA.

Măsura vizează vizele B1 și B2, destinate călătoriilor de afaceri și turismului. Potrivit Associated Press, citată de Reuters, planul ar putea afecta până la 200.000 de persoane care au solicitat sau intenționează să solicite azil în SUA din 2016 încoace.

Revocarea vizelor nu ar însemna automat expulzarea celor vizați. Potrivit AP, majoritatea persoanelor cu cereri de azil în curs ar putea fi transferate într-o altă categorie de statut, pierzând însă statutul de vizitatori pentru turism sau afaceri.

Departamentul de Stat a anunțat deja că administrația Trump a revocat peste 175.000 de vize în timpul actualului mandat. Autoritățile americane susțin că măsurile fac parte din eforturile de consolidare a securității și de combatere a abuzurilor sistemului de imigrație.

În acest context, Organizația Salvați Copiii România lansează proiectul B-FRAME – Barnahus-FRAME: Promovarea unor medii reziliente și multidisciplinare, prin care își propune să sprijine autoritățile locale în înființarea a nouă centre de tip Barnahus în România.

Proiectul, derulat împreună cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 București și Centrul de Politici „Hope For Children” CRC din Cipru, este finanțat prin programul Uniunii Europene „Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori” (CERV).

Pe durata celor doi ani ai proiectului, peste 340 de profesioniști – asistenți sociali, polițiști, procurori, judecători, medici și psihologi – vor fi implicați în activități de pregătire, iar cel puțin 180 vor participa la programul de formare propriu-zis.

Datele oficiale pentru anul 2025 arată că direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului au înregistrat 20.403 cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor.

Cele mai multe dintre acestea, 16.939, s-au produs în familie, în timp ce 970 de cazuri au fost înregistrate în unități de învățământ.

În ceea ce privește abuzul sexual, au fost raportate 1.712 cazuri, dintre care 1.536 au avut victime fete și 176 victime băieți. Disproporția dintre fete și băieți se menține de la un an la altul.

Din cele 1.712 cazuri de abuz și exploatare sexuală înregistrate în 2025, urmărirea penală împotriva agresorului a fost începută în 1.127 de cazuri.

Reprezentanții Salvați Copiii atrag însă atenția că cifrele oficiale surprind doar cazurile care ajung la autorități.

Organizația invocă cercetări internaționale privind „cifra neagră” a abuzului sexual asupra copiilor. O meta-analiză publicată în revista științifică Child Maltreatment a indicat diferențe foarte mari între cazurile identificate prin autoraportarea victimelor și cele care ajung în evidențele oficiale.

Potrivit Salvați Copiii, raportarea acestor date la situația din România sugerează că numărul real al copiilor afectați de abuz și exploatare sexuală ar putea fi mult mai mare decât cel reflectat de statisticile autorităților.

„Vorbim despre o situație incomparabil mai gravă, de cel puțin 50.000 de copii pe an care suferă o formă de abuz sau exploatare sexuală și care nu sunt identificați de serviciile sociale ori de organele de ordine”, transmite organizația.

Fenomenul este prezent și în mediul online. Potrivit unei cercetări Salvați Copiii, aproape unul din trei copii, respectiv 29%, a primit online imagini sau mesaje cu conținut sexual explicit, iar unuia din cinci i s-a cerut să trimită fotografii sau filmări explicite.

În 2025, linia de raportare Esc_ABUZ a înregistrat peste 50.000 de sesizări privind materiale de abuz sexual asupra copiilor, față de 19.369 în anul precedent. Organizația precizează că 84% dintre materialele raportate fuseseră produse chiar de copii, sub constrângere, amenințare sau manipulare emoțională.

Primul centru pilot de tip Barnahus din România a fost deschis în 2022 de Salvați Copiii, în parteneriat cu DGASPC Sector 6. De la deschidere și până în prezent, 165 de copii victime ale abuzului sexual și ale violenței fizice grave au beneficiat aici de servicii integrate: evaluare și consiliere psihologică, audiere în scop judiciar, servicii sociale și examinare medicală generală.

Modelul Barnahus presupune ca asistența socială, ancheta penală, examinarea medicală și sprijinul psihologic să fie coordonate într-un singur spațiu, amenajat astfel încât să fie sigur și prietenos pentru copii.

„Prin acest proiect, transformăm un model pilot de succes într-o realitate accesibilă copiilor din întreaga țară. În loc ca un copil victimă să fie purtat între secții de poliție, spitale și instanțe, Barnahus aduce toți specialiștii în jurul copilului, oferindu-i protecție și justiție fără a-i adânci trauma”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România.

Modelul a fost creat în Islanda, în 1998, și este destinat copiilor victime ale abuzului sexual și violenței domestice, precum și copiilor martori la acte grave de violență. În august 2026, rețeaua Barnahus includea 58 de organizații membre din 32 de țări.

În sistemul tradițional, copilul poate fi audiat de poliție și procuror, evaluat de un psiholog și examinat medical în alte instituții. De multe ori, fiecare etapă presupune ca minorul să povestească din nou experiența traumatică.

Un raport publicat de Salvați Copiii în 2023, pe baza a 50 de interviuri cu specialiști din poliție, parchete, instanțe, direcții de protecție a copilului și cabinete de psihologie, arată că interacțiunea copilului cu instituțiile statului „presupune reamintirea de către copil a agresiunilor la care a fost supus de minim șase ori până la finalizarea procesului, însă de cele mai multe ori se ajunge și se depășește numărul de zece reamintiri”.

Reprezentanții organizației susțin că această repetare poate contribui la retraumatizarea copilului și poate afecta inclusiv calitatea mărturiei.

Modelul Barnahus urmărește tocmai limitarea acestor situații, prin audierea copilului într-un cadru adaptat vârstei și nevoilor sale și prin cooperarea directă dintre specialiști.

Prin proiectul B-FRAME, Salvați Copiii își propune să ofere autorităților locale asistență tehnică pentru înființarea a cel puțin nouă centre Barnahus în țară. Fiecare centru ar urma să aibă protocoale de colaborare între serviciile de protecție a copilului, poliție, parchet și spitale, precum și proceduri comune pentru intervenția în cazurile grave.

Potrivit estimărilor Salvați Copiii, peste 400 de copii victime ale abuzului și exploatării ar putea beneficia direct de serviciile oferite în noile centre care urmează să fie înființate în cadrul proiectului.

Proiectul beneficiază de sprijinul strategic al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și este aliniat strategiilor europene privind drepturile copilului și combaterea abuzului sexual.

La nivelul județului Timiș, nu a fost confirmat niciun caz de infecție cu virusul West Nile în ultimele trei luni, potrivit reprezentanților DSP Timiș.

Lista actualizată include mai multe județe și localități din România, dar și zone din Italia, Serbia, Kosovo, Albania, Austria, Grecia, Franța, Macedonia, Spania și Germania. Măsura era deja în vigoare încă de la sfârșitul lunii iunie, iar în iulie lista zonelor de risc a mai fost extinsă după confirmarea mai multor cazuri de infecție cu virusul West Nile.

Zonele pentru care se aplică restricția

• România: Argeș, Botoșani, Iași, Suceava, Cluj, Mureș, municipiul București, Ilfov, Jilava, Berceni, Harghita, Giurgiu-Răsuceni, Bihor, Satu Mare, Ialomița și Vaslui
• Italia
• Serbia: Belgrad
• Kosovo: Gjakovë
• Albania: Korçë
• Austria: Viena
• Grecia: Anatoliki Attiki, Larisa, Voreios Tomeas Athinon, Pella, Dytiki Attiki, Karditsa, Trikala și Notios Tomeas Athinon
• Franța: Pyrénées-Orientales, Bouches-du-Rhône, Aude și Gard
• Macedonia: regiunile Vardarski și Skopski
• Spania: Sevilla și Badajoz
• Germania: Rhein-Pfalz-Kreis

Reprezentanții Centrului Regional de Transfuzie Sanguină Timișoara explică faptul că măsura are rol preventiv, deoarece o persoană infectată poate avea virusul în sânge chiar dacă nu prezintă simptome.

„Virusul West Nile se transmite prin înțepătura țânțarilor și poate fi prezent în sângele unei persoane chiar dacă aceasta se simte perfect sănătoasă. Această restricție are rolul de a proteja pacienții care primesc transfuzii. Dacă sângele infectat ajunge la un pacient prin transfuzie, consecințele pot fi foarte grave: encefalită sau meningită, paralizie, deces. Tocmai de aceea, gestul tău de a aștepta 28 de zile înainte de a dona poate salva o viață”, transmit reprezentanții centrului.

După expirarea perioadei de 28 de zile, persoanele care au fost în zonele vizate pot reveni pentru donarea de sânge.

80% dintre persoanele infectate nu prezintă simptome

Potrivit specialiștilor, aproximativ 80% dintre persoanele infectate cu virusul West Nile nu prezintă simptome, însă virusul poate fi prezent în sânge și transmis prin transfuzie. În majoritatea cazurilor, infecțiile sunt asimptomatice, ceea ce crește dificultatea identificării donatorilor potențial infectați.

CRTS Timișoara mai precizează că donatorii trebuie să completeze corect chestionarele medicale și să anunțe orice călătorie în zone cu risc sau eventuale simptome, chiar dacă acestea sunt ușoare sau temporare. De asemenea, persoanele care prezintă febră, dureri musculare sau alte simptome sunt sfătuite să amâne donarea până la recuperare completă.

După donare, recomandarea este monitorizarea stării de sănătate timp de 15 zile, iar în cazul apariției unor simptome precum febră, dureri de cap, greață sau erupții cutanate, donatorii sunt îndemnați să contacteze centrul.

Vă reamintim că anul trecut au fost confirmate mai multe cazuri de infecție cu virusul West Nile în Timiș, iar niciunul dintre pacienți nu a călătorit în afara țării la acel moment.

Virusul West Nile, unul dintre cele mai periculoase virusuri, este transmis prin înțepătura țânțarilor, în special a țânțarului tigru asiatic. Acest virus poate cauza afecțiuni grave, precum meningita sau encefalita West Nile, iar în cazuri severe, poate pune viața în pericol.

Deși în majoritatea cazurilor infecția este asimptomatică sau se manifestă prin simptome ușoare, precum dureri de cap și febră, formele grave de boală pot apărea, în special la persoanele cu un sistem imunitar slăbit.

În mod obișnuit, infectările au loc în sezonul cald, atunci când țânțarii sunt mai activi. Virusul face parte din familia Flaviviridae și poate fi întâlnit în zone cu climă tropicală sau temperată. Perioada de incubație variază, iar primele semne ale infecției pot apărea în intervalul de două până la șase zile, dar în unele cazuri, simptomele pot să apară abia după 21 de zile, în cazul persoanelor cu imunitate scăzută.

Un aspect important este că virusul nu se transmite de la o persoană la alta prin contact fizic, tuse, strănut sau prin manipularea animalelor infectate sau moarte. De asemenea, nu există riscul de transmitere prin consumul de carne infectată, atâta timp cât sunt respectate corect instrucțiunile de preparare a acesteia.

„Motivul este că mă căsătoresc”, a precizat preotul pe site-ul parohiei. Acesta a spus că l-a informat pe episcopul diecezei de Limburg, Georg Bätzing, despre decizia sa de a renunța la funcție pentru a se căsători cu „marea sa iubire”.

„Acum, iubirea mă cheamă alături de femeia cu care îmi împart viața de multă vreme. Împreună, vom căuta modalități prin care să putem continua să ne trăim credința creștină și vocația noastră, de acum înainte, ca un cuplu”, a transmis Andreas Unfried.

În urma anunțului, episcopul Bätzing l-a suspendat imediat pe preot, potrivit purtătorului de cuvânt al diecezei, Stephan Schnelle. Dieceza i-a mulțumit lui Unfried pentru „deceniile de slujire” și i-a urat succes în viitor.

Schnelle a precizat că episcopul nu fusese informat anterior despre relația sentimentală a preotului și a adăugat că „astfel de cazuri apar din când în când”. Situația este însă neobișnuită prin prisma celor 37 de ani de activitate ai lui Andreas Unfried.

Decizia de a părăsi preoția va avea și consecințe financiare pentru acesta, a mai explicat purtătorul de cuvânt al diecezei.

Potrivit regulilor Bisericii Catolice, preoții sunt obligați să respecte celibatul și nu se pot căsători.

În rândul femeilor care au consumat alcool în perioada sarcinii, 22% spun că au luat această decizie și pentru că medicul nu le-a interzis în mod explicit consumul de alcool. Alte 16% au fost influențate de experiențele unor rude sau prietene care au consumat alcool în timpul sarcinii.

De asemenea, 56% dintre respondente au spus că au auzit, în cercul apropiat, despre femei care au consumat alcool în timpul sarcinii, fără ca, potrivit relatărilor, copilul să fi fost afectat.

În schimb, dintre femeile care au declarat că nu au consumat deloc alcool pe parcursul sarcinii, peste 82% spun că nimeni nu le-a comentat alegerea. Aproximativ 11% au primit ocazional sugestii că sunt prea restrictive, iar peste 6% au auzit frecvent că exagerează și că o cantitate mică de alcool nu ar fi dăunătoare.

Cât de informate sunt femeile despre riscuri

Sondajul a analizat și nivelul de informare cu privire la afecțiunile care pot fi asociate consumului de alcool în timpul sarcinii. Peste 56% dintre respondente știu că fătul poate dezvolta o afecțiune gravă și incurabilă ca urmare a consumului de alcool al mamei.

În același timp, 35,5% consideră că riscul apare doar în cazul unui consum excesiv sau atunci când există și alți factori de risc. Peste 8% dintre participante spun că nu au auzit niciodată despre afecțiuni ale fătului asociate consumului de alcool, iar aproape 18% susțin că au cunoscut personal cazuri de copii afectați.

Cercetarea mai arată că aproape una din cinci femei consideră că băuturile alcoolice cu o concentrație mai mică sau diluate ar fi mai puțin nocive pentru făt. Peste 10% dintre respondente cred încă în idei precum cea potrivit căreia berea stimulează lactația sau că vinul roșu poate reduce tensiunea arterială în timpul sarcinii.

Totodată, trei sferturi dintre femeile participante la sondaj consideră că riscurile consumului de alcool în timpul sarcinii sunt insuficient discutate în spațiul public.

Sondajul a fost realizat online, în perioada 16 iulie – 14 august, pe un eșantion de 1.132 de femei din România cu vârsta de peste 18 ani. Cercetarea face parte din campania „Sarcină sau alcool. Tu alegi!”, derulată de Spirits România cu sprijinul Spirits Europe.

PPE este familia politică europeană din care face parte PNL, iar Renew Europe este grupul din care face parte USR.

Cei doi lideri îi cer Comisiei Europene să transmită înainte de 31 august un mesaj clar autorităților de la București: fondurile europene nu ar trebui deblocate dacă modificările legislative nu respectă principiile statului de drept și legislația europeană.

În centrul disputei se află așa-numitul „amendament Fritz”, care îl vizează pe primarul Timișoarei.

Weber și Hayer susțin că legea ar putea afecta direct mandatul unui oficial ales și ridică suspiciunea că legislația a fost concepută pentru un caz individual, nu pentru rezolvarea unei probleme juridice generale.

„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politice”, a declarat Valérie Hayer pentru Politico.

Manfred Weber a susținut, la rândul său, că situația depășește sfera unei dispute politice interne dacă legislația este folosită pentru îndepărtarea unui adversar politic și dacă fondurile europene sunt utilizate drept instrument de presiune.

Suma menționată în scrisoarea PPE și Renew, 770 de milioane de euro, reprezintă fonduri nerambursabile din cadrul mecanismului european de redresare și reziliență (PNRR).

Temperatura medie a apei de la suprafața oceanelor lumii a ajuns sâmbătă la 21,1 °C, stabilind un nou record zilnic absolut, pe fondul schimbărilor climatice și al intensificării fenomenului El Niño, a anunțat luni Copernicus, serviciul Uniunii Europene pentru monitorizarea Pământului, citat de Agerpres.

Noua valoare depășește recordul anterior, de 21,09 °C, înregistrat în martie 2024. Potrivit oamenilor de știință, fenomenul El Niño din acest an ar putea fi unul dintre cele mai puternice observate vreodată.

El Niño este un fenomen climatic natural care apare la intervale de 2 până la 7 ani și contribuie la creșterea temperaturilor globale. Efectele sale se suprapun însă peste tendința pe termen lung de încălzire a oceanelor, determinată de acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă.

Specialiștii Copernicus atrag atenția că recordul înregistrat în luna august este neobișnuit. În mod normal, temperaturile globale ale oceanelor ating cele mai ridicate valori în martie și aprilie, la sfârșitul verii din emisfera sudică, regiune în care se află cele mai întinse suprafețe oceanice ale planetei.

Oceanele au un rol esențial în reglarea climei, absorbind aproximativ 90% din excesul de căldură generat de activitățile umane, în special prin arderea petrolului, gazelor naturale și cărbunelui.

„Acest record este un nou semnal evident că oceanul global este supus unui stres tot mai mare”, a declarat Samantha Burgess, directoare în cadrul Copernicus.

Potrivit acesteia, creșterea continuă a temperaturilor oceanice amplifică riscurile pentru ecosistemele marine și comunitățile de coastă.

Apele oceanice mai calde pot favoriza, de asemenea, apariția și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. Un ocean mai cald transferă mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate duce la precipitații mai abundente și furtuni mai puternice.

Lockhart este unul dintre personajele centrale din cel de-al doilea volum al seriei create de J.K. Rowling, „Harry Potter și Camera Secretelor”. Vrăjitor celebru și extrem de arogant, acesta ajunge profesor de „Apărare Împotriva Magiei Negre” la Hogwarts și se laudă cu numeroase fapte eroice. În scurt timp, însă, elevii și profesorii descoperă că Lockhart este departe de a fi la fel de competent pe cât pretinde, relatează Agerpres.

În filmul „Harry Potter și Camera Secretelor”, lansat în 2002, personajul a fost interpretat de actorul Kenneth Branagh.

Harington a vorbit despre pasiunea sa pentru universul „Harry Potter” într-un interviu acordat Variety în decembrie 2025, cu ocazia lansării audiobookurilor. Actorul a mărturisit că a citit pentru prima dată cărțile lui J.K. Rowling în copilărie și că le-a recitit de numeroase ori.

„A fost un «da» cât se poate de simplu, pentru că ador acest personaj”, a spus Harington despre decizia de a-i împrumuta vocea lui Lockhart. Actorul a explicat că, în cazul unei apariții episodice într-un serial, Gilderoy Lockhart reprezintă un rol deosebit de atractiv și distractiv.

Filmările pentru cel de-al doilea sezon al serialului „Harry Potter”, inspirat din „Camera Secretelor”, sunt programate să înceapă în această toamnă. Primul sezon va avea premiera pe HBO și HBO Max chiar în ziua de Crăciun.

Noul serial îi are în rolurile principale pe Dominic McLaughlin, în rolul lui Harry Potter, Arabella Stanton, în rolul Hermione Granger, și Alastair Stout, în rolul lui Ron Weasley.

Din distribuție mai fac parte John Lithgow, care îl interpretează pe profesorul Dumbledore, Janet McTeer, în rolul profesoarei McGonagall, Paapa Essiedu, distribuit în rolul profesorului Severus Snape, și Nick Frost, care îl va interpreta pe Rubeus Hagrid.

Jon Brown, scenarist al primului sezon, a fost promovat în funcția de co-showrunner pentru sezonul al doilea. El va lucra alături de Francesca Gardiner, creatoarea serialului și actualul showrunner.

Noua adaptare televizată a universului „Harry Potter” este produsă de Warner Bros. Television și își propune să readucă pe ecrane povestea celebrului vrăjitor într-un format de serial, cu fiecare sezon dedicat, în principiu, câte unei cărți din seria originală.