Terapia de substituție hormonală (TSH) constă în completarea acestor hormoni pentru a reduce simptomele și a preveni probleme precum osteoporoza. Este eficientă, dar trebuie adaptată fiecărei femei și administrată sub supraveghere medicală.

Acesta este subiectul episodului 4 al podcastului „În Context cu Anca Pavel Bucșa”, în care discuția se va concentra pe simptomele menopauzei, dezechilibrele hormonale și rolul terapiei de substituție hormonală în ameliorarea lor și prevenirea unor afecțiuni.

Invitat:

• Florina Todoruț, medic primar obstetrică-ginecologie

Cei care urmăresc podcastul „În Context” pot participa activ, adresând întrebări în timpul transmisiunii. Invitații vor răspunde și vor dezvolta temele propuse de public în timp real.

Transmisiunea live va putea fi urmărită marți, 28 aprilie, de la ora 18:00, pe tion.ro și pe pagina de Facebook.

O nouă temă relevantă va fi abordată în fiecare lună, alături de invitați din domenii diferite, pentru a oferi cât mai multe puncte de vedere asupra subiectelor care ne afectează ca societate.

De ce „În Context”?

Trăim într-o perioadă în care informațiile ajung la noi aproape instant, însă volumul uriaș de conținut nu garantează și o mai bună informare. Problema actuală nu este lipsa accesului la informație, ci dificultatea de a filtra conținutul relevant și de a separa faptele verificate de dezinformare. „În Context” chiar asta își propune să facă: să pună lucrurile în perspectivă.

Seria de podcasturi „În Context” va aduce la masa discuțiilor invitați reprezentativi pentru domeniile în care activează, care să abordeze teme și situații relevante cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi.

Prin discuții deschise și analize bine documentate, podcastul va pune în prim-plan subiecte care ne influențează direct, de la probleme sociale, până la provocări economice și tehnologice. Invitații vin cu perspective formate în mediile în care lucrează și cu repere utile pentru a înțelege mai bine realitatea din jurul nostru.

Pe acceași temă:

Vrei să cumperi o locuință? În martie ai toate ofertele sub același acoperiș la Târgul Imobiliar Timișoara (TIT)

LIVE. „În Context” cu Anca Pavel Bucșa! Episod 1: Impactul AI asupra copiilor și adolescenților

LIVE. „În Context” cu Anca Pavel Bucșa! Episod 1: Impactul AI asupra copiilor și adolescenților

Miercuri și joi, SaluT va interveni pe străzile Șt. O. Iosif și Iepurelui, pe tronsonul Ștefan cel Mare – Baba Dochia, pe ambele sensuri de circulație. Luni și marți, 27 și 28 aprilie, operatorul va ajunge pe bulevardul Dâmbovița (tronsonul Calea Șagului – strada Banatul) și Calea Bogdăneștilor (tronsonul Calea Circumvalațiunii – bulevardul Cetății). Urmează ca echipele de salubrizare să intervină și pe străzile I.I. de la Brad (strada Verde – Calea Sever Bocu) și Sfinții Apostoli Petru și Pavel (Calea Sever Bocu – strada Oravița), pe ambele sensuri de circulație.

„Pentru o mai bună desfășurare a intervențiilor, este necesară instituirea parcării alternative a autovehiculelor, precum și restricționarea parcării pe străzile incluse în programul de curățenie. Astfel, o zi pe lună, între orele 9 și 14, pe fiecare sens de mers, locuitorii din zonele vizate sunt rugați să respecte parcarea alternativă.

Prin această acțiune, Primăria Municipiului Timișoara urmărește asigurarea unui mediu curat și sănătos pentru cetățeni, iar respectarea regulilor de parcare de către locuitori va contribui semnificativ la eficiența campaniei de salubrizare stradală”, precizează reprezentanții Primăriei Timișoara.

Graficele săptămânale pentru parcarea alternativă pot fi accesate AICI.

Vă amintim, recent vă prezentam suprafețele pe care a intervenit SaluT în (aproape) primul an de activitate, între 14 martie 2025 și 28 februarie 2026. Firma primăriei stătea cel mai prost, comparativ cu fostul operator, la suprafețele de carosabil măturate mecanizat și suprațele de carosabil stropite. Detalii, AICI.

„Banatul a demonstrat, prin această candidatură, că gastronomia poate exprima autentic identitatea regională, diversitatea culturală și cooperarea dintre comunități. Titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028 recunoaște aceste atuuri și deschide pentru Banat o importantă oportunitate de afirmare la nivel european”, a transmis dr. Diane Dodd, președinte IGCAT – Institutul pentru Gastronomie, Artă și Cultură.

Vizita juriului a marcat atât finalul procesului de evaluare a candidaturii „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”, cât și o confirmare a valorii gastronomice, culturale și comunitare a regiunii. Pe parcursul celor patru zile, experții internaționali au vizitat județele Timiș, Caraș-Severin și Arad, unde au interacționat cu reprezentanți ai administrației, ai mediului universitar, ai sectorului HoReCa și ai comunităților locale, dar și cu producători, restaurante și puncte gastronomice.

„Anunțarea câștigării titlului de Regiune Gastronomică Europeană 2028 este un moment de mare bucurie și de mare responsabilitate pentru Banat. Pentru Visit Timiș, instituția care a coordonat implementarea candidaturii, acest rezultat înseamnă validarea unei munci construite cu profesionalism, coerență și dedicare, alături de partenerii noștri din întreaga regiune. Le mulțumim tuturor celor care au contribuit la această reușită”, a transmis Simona Neumann, director Visit Timiș și coordonatoarea proiectului Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028.

Candidatura, coordonată de Consiliul Județean Timiș și implementată prin Visit Timiș, alături de un consorțiu extins de parteneri, pune accent pe sustenabilitate, inovație, educație și valorificarea patrimoniului local. Conceptul „Fusion Beyond Borders. Bold Flavours. Diverse Origins. One Shared Table” reflectă diversitatea culturală care definește gastronomia bănățeană, influențată de multiple comunități etnice.

Reprezentanții autorităților locale au subliniat importanța colaborării regionale în acest demers, evidențiind că succesul candidaturii este rezultatul unui efort comun al județelor Timiș, Arad și Caraș-Severin.

„Câștigarea titlului de Regiune Gastronomică Europeană 2028 de către Banat confirmă valoarea unui efort comun și a unei colaborări regionale solide. Pentru Consiliul Județean Timiș, lider al acestui proiect, a fost esențial să construim acest demers împreună cu partenerii din regiune și alături de administrațiile județene din Arad și Caraș-Severin. Acest titlu recunoaște nu doar potențialul nostru gastronomic, ci și capacitatea regiunii de a lucra împreună, cu viziune și ambiție europeană”, a declarat, vineri, Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.

Potrivit juriului internațional, Banatul demonstrează că gastronomia poate deveni un instrument puternic de dezvoltare regională, promovare turistică și consolidare a identității locale. Obținerea acestui titlu va deschide noi oportunități de afirmare pe plan european și va contribui la susținerea producătorilor locali și a antreprenorilor din domeniu.

Decizia oficială urmează să fie anunțată în data de 10 iunie, însă recomandarea juriului plasează deja Banatul pe harta destinațiilor gastronomice de top din Europa.

Prima decizie din dosar, a Judecătoriei Timișoara, a fost luată la mijlocul lunii martie, dar aceasta nu este definitivă, fiind dat un termen de 10 zile, după comunicare, în care puteau fi depuse căile de atac. Până la urmă, Săndesc a solicitat apelul pe 8 aprilie, iar potrivit datelor de pe portalul instanțelor de judecată, dosarul va ajunge la Curtea de Apel Timișoara, primul termen fiind stabilit pentru 13 mai, ora 9.

Instanța a stabilit și un termen de supraveghere de 2 ani, în care Săndesc ar urma să aibă anumite interdicții, printre care prezentarea la Serviciul de Probațiune Timiș, anunțarea schimbării locuinței sau a locului de muncă și comunicarea informațiilor privind mijloacele sale de existență. Medicul ar mai trebui să urmeze un program de reintegrare socială și să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității.

Dacă în această perioadă comite o altă infracțiune sau nu își respectă obligațiile, va fi obligat să execute pedeapsa cu închisoarea.

Dosarul are și un substrat financiar: compania de asigurări Omniasig Vienna Insurance Group ar trebui să plătească 825.650 de lei pentru serviciile medicale acordate victimei, dar și medicul ar trebui să suporte cheltuieli de judecată în valoare de 10.000 de lei.

Cu toate acestea, Dorel Săndesc își exercită în continuare atribuțiile de manager al Spitalului Județean Timișoara.

Vă reamintim că accidentul rutier în cauză s-a produs pe 9 aprilie 2018, în localitatea Giroc, lângă Timișoara. Potrivit anchetei, Săndesc, aflat la volanul unui Jaguar, nu a respectat indicatorul „cedează trecerea” și a lovit Loganul în care se aflau soții Ofelia și Petrișor Marincu și fiica lor. În urma impactului, mașina acestora a fost proiectată într-un cap de pod, iar femeia aflată pe bancheta din spate a fost grav rănită.

După accident, Săndesc i-a acordat victimei primul ajutor, până ca aceasta să ajungă la Spitalul Județean Timișoara, unde, la acea vreme, Săndesc conducea secția ATI. Starea ei s-a agravat însă în timpul internării, iar documentele medicale arată că a suferit traumatism cranio-cerebral grav, complicat ulterior cu sepsis și insuficiență multiplă de organe.

Avocații medicului au cerut instanței să ia în calcul și infecțiile nosocomiale contractate în spital, precum și faptul că victima ar fi fost slăbită pentru că ținea dietă fără supraveghere medicală. De asemenea, aceștia au subliniat că mașina condusă de soț ar fi intrat în intersecție cu peste 60 km/h, iar femeia nu purta centura de siguranță.

În acest context, medicii Spitalului Municipal atrag atenția că momentul diagnosticului influențează decisiv evoluția pacienților.

Hemofilia este o boală ereditară în care organismul nu produce suficienți factori de coagulare. Lipsa acestora face ca sângerările să dureze mai mult decât în mod normal și, în unele cazuri, să apară spontan, mai ales la nivelul articulațiilor și mușchilor.

„Vestea bună este că astăzi avem mai multe soluții ca oricând. Tratamentul hemofiliei a evoluat enorm și oferă pacienților șansa la o viață mai sigură, mai activă, mai apropiată de normal. Dar tratamentul, oricât de modern ar fi, nu este suficient fără grijă, fără continuitate și fără o relație de încredere între pacient și echipa medicală”, explică dr. Ioana Ioniță, șefa Clinicii de Hematologie din cadrul spitalului.

Dincolo de hemofilie, Clinica de Hematologie tratează un spectru larg de boli ale sângelui, de la anemii și tulburări de coagulare până la afecțiuni oncologice complexe. Potrivit medicilor, peste 80% dintre pacienți sunt tratați pentru forme de cancer hematologic.

Accesul în ambulatoriu se face pe baza trimiterii medicale, iar cazurile sunt evaluate inițial în ambulatoriu, urmând ca unele dintre ele să fie monitorizate periodic sau internate. În plus, spitalul derulează mai multe programe naționale în oncologie și hemofilie, care acoperă atât tratamentul, cât și monitorizarea pe termen lung a pacienților.

Investigațiile sunt susținute de laboratorul de hematologie al spitalului, acreditat ISO RENAR, unde sunt realizate teste esențiale pentru diagnostic, precum frotiuri de sânge periferic și aspirate medulare.

„Aici se realizează, în mod special, frotiuri de sânge periferic, care sunt esențiale pentru diagnosticul hematologic, de la leucemii acute până la alte patologii maligne și non-maligne. Frotiul de sânge periferic este, practic, piatra de temelie a diagnosticului în hematologie.

De asemenea, se efectuează aspirate medulare – medulograme – realizate de colegii din laborator, cu o calitate foarte bună. Aceste investigații ne ajută zilnic să stabilim diagnostice de certitudine”, a mai transmis dr. Ioniță.

„În data de 16.04.2026, la ora 21.25, a fost dat în exploatare porțiunea de linie proiectată (fir II), între km. 545+750 – 550 +117 (interval Topolovăț – Recaș), linia II , 3 și 4 ( tragere cap X) proiectate din stația Recaș și fir II proiectat între km. 552+354 – 554+400 (interval Recaș – Remetea Mare).

Pe acest tronson au fost realizate lucrări complexe de infrastructură, incluzând 10 podețe și 5 poduri construite, 7 schimbători tip 60, peron fir II PO Izvin și peron linia 3-4 Stația Recaș, acestea urmând a fi finalizate în viitorul apropiat, precum și instalarea și cablarea echipamentelor în container CE și sala de relee CED Recaș”, precizează reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

Tronsonul deschis este o continuare a celui dat în exploatare în februarie, tot pe firul II. În total, ar fi aproximativ 30 de kilometri de fir modernizat între Lugoj și Timișoara. Ultimele date, arată un progres fizic al lucrărilor de 62,68%, în timp ce progresul financiar ar fi de 64.04%.

Lucrări cale ferată Lugoj – Timișoara Est, aprilie 2026

foto: CFR Infrastructură Timișoara

Segmentul Lugoj – Timișoara Est, cel mai avansat

Vă reamintim, proiectul de modernizare a căii ferate Caransebeș – Timișoara – Arad este împărțit în patru loturi: Caransebeș – Lugoj (39.56 km), Lugoj – Timișoara Est (53.91 km), Timișoara Est – Ronaț Triaj (13.86 km) și Ronaț Triaj – Arad (54.86 km). Licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor au fost lansate în octombrie 2020 și iunie 2021. Din cauza contestațiilor, însă, contractele pentru ultimele trei loturi au fost semnate în noiembrie 2022, iar pentru primul – de abia în decembrie 2023.

Pentru lotul 2 Lugoj – Timișoara Est, contractul de 1,9 miliarde de lei, fără TVA, a fost semnat pe 28 noiembrie 2022, cu FCC Construccion S.A. Ca și în cazul celorlalte loturi, erau prevăzute șase luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. În mai 2025, pe acest lot se înregistra un progres de 30%. Ulterior, pragurile de 40, respectiv 50% au fost trecute în august, respectiv în decembrie. În martie, se trecea și de 60%, însă, cam tot în acea perioadă au apărut și critici legate de demolarea mai multor gări. Deși istoricii cereau schimbarea proiectului, CFR insista că este prea târziu.

Valoarea totală a proiectului „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad” este de 8,7 miliarde de lei, din care 5,7 miliarde provin din partea Uniunii Europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. De aici, și termenul maxim de implementare – 31 decembrie 2026. Din cauza ritmului lent al lucrărilor, se caută alte surse de finanțare, probabil urmând să fie trecute pe Programul Transport.

Potrivit platformei Ministerului Transporturilor, celelalte loturi arată astfel: Lotul 1 Caransebeș-Lugoj – progres financiar de 11,45% și progres fizic de 7,30%; Lotul 3 Timișoara Est-Ronaț Triaj – progres financiar de 26,05% și progres fizic de 20,66%; Lotul 4 Ronaț Triaj-Arad – progres financiar de 29,12% și progres fizic de 27,88%.

În orice caz, la finalizarea lucrărilor, între Caransebeș și Arad, via Timișoara, trenurile de călători ar trebui să poată circula cu până la 160 km/h, iar cele de marfă cu până la 120 km/h. În plus, mai multe gări de pe traseu vor fi aduse la standarde moderne.

„Biserica a fost pictată în etape: 1935-1936 de Ioachim Miloia și Catul Bogdan; 1958 de Anastase Demian, care a restaurat și completat ansamblul pictural și între 1983-1985, pictura a fost restaurată și au fost adăugate noi scene de către Victor Jurca”, ne-a declarat preotul Ionel Popescu.

Potrivit acestuia, la restaurarea picturii începute în februarie au participat șase pictori, coordonați de Constantin Bumbu, pictor autorizat de categoria I.

„Lucrările au durat două luni și jumătate. Costurile lucrărilor de restaurare a picturii, recondiționarea candelabrului din naosul bisericii și înlocuirea sistemului de iluminat au fost suportate exclusiv din fondurile proprii ale parohiei și se ridică la aproximativ 1,5 milioane de lei”, ne-a mai spus preotul Ionel Popescu.

Conform Wikipedia, la 25 ianuarie 1902, Iacob Marian a donat întreaga sa avere Consistoriului Diecezan Arad, cu scopul edificării unei biserici parohiale în cartierul Iosefin. Astfel, înființarea parohiei ortodoxe din acest cartier a avut loc în urma adunării parohiale din 17 aprilie 1921, convocată de avocatul Emanuil Ungurianu, demers aprobat ulterior de Episcopia Aradului. Primăria Timișoarei a donat, în anul 1925, un teren situat în Piața Asănești pentru construirea bisericii.

Guvernul României a aprobat salarizarea unui preot paroh din fonduri publice, iar primul preot paroh al comunității, ales în urma concursului organizat la 22 iulie 1927, a fost Ioan Imbroane, profesor de religie la Liceul Carmen Sylva (actualul Liceu Pedagogic). Acesta a inițiat campanii de strângere de fonduri din donații pentru realizarea edificiului religios.

Emanuil Ungurianu, în 1929, prin testament, a dispus ca o parte din averea sa să fie destinată construirii bisericii ortodoxe din Iosefin, alături de alte donații pentru lăcașuri de cult din Timișoara și pentru Casa de Educație Națională.

Tot în 1931, Ioan Imbroane a încredințat proiectarea bisericii arhitectului Victor Vlad. Lucrările de construcție au debutat la 8 septembrie 1931, odată cu slujba de sfințire a pietrei de temelie, oficiată de episcopul Aradului, Grigorie Comșa, și s-au încheiat în 1936. Sfințirea lăcașului a avut loc la 8 septembrie 1936, fiind săvârșită de episcopul Aradului, Andrei Magieru.

Între 1939, anul înființării Episcopiei Timișoarei, și 6 octombrie 1946, data inaugurării actualei Catedrale Mitropolitane, biserica din Iosefin a îndeplinit rolul de catedrală ortodoxă, motiv pentru care este cunoscută și astăzi drept „Catedrala ortodoxă veche”.

Apoi, în urma lucrărilor de restaurare, biserica a fost binecuvântată în 1958 de episcopul Vasile Lăzărescu, iar în 1985 de arhiepiscopul Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului.

Biserica din Sinaia

Foto: Ionel Popescu

Martorii, aflați în zona de joacă frecventată de familii și copii, au observat inițial un foc aprins și un comportament suspect. Apropiindu-se, aceștia au descoperit că pe grătar se afla cadavrul unei pisici, care ar fi fost ucisă cu puțin timp înainte.

Autoritățile au fost alertate imediat, iar la fața locului au intervenit carabinierii și poliția, care au reținut un bărbat identificat ca fiind cetățean de origine nigeriană.

Cazul a fost confirmat și de consilierul municipal pentru securitate, Stefano Torri, care a condamnat ferm incidentul, catalogându-l drept „un act atroce care nu își are locul într-o societate civilizată”.

Acesta a subliniat că intervenția rapidă a forțelor de ordine a fost posibilă datorită sesizării cetățenilor.

Conform aceleași surse, evenimentul a avut loc în apropierea unui loc de joacă pentru copii, amplificând șocul și indignarea comunității locale.

În prezent, autoritățile încearcă să stabilească proveniența animalului, nefiind clar dacă pisica aparținea unei familii din zonă sau era un animal fără stăpân.

„Suntem cu adevărat bucuroși să continuăm expansiunea KIKO MILANO în România prin deschiderea acestei noi locații. Acest moment marchează un pas important în călătoria începută în 2024, când ne-am propus să aducem mai aproape de consumatorii români creativitatea, calitatea și spiritul frumuseții italiene. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm acest capitol plin de entuziasm împreună”, a declarat Goldie Panovlepi, Commercial Director KIKO MILANO East Europe.

Odată cu această nouă deschidere, KIKO MILANO operează acum 8 magazine la nivel național, trei dintre acestea fiind în rețeaua IULIUS din Cluj-Napoca (Iulius Mall), Iași (ansamblul mixed-use Palas), iar acum și în Timișoara (Iulius Town).

Fiecare locație reflectă angajamentul brandului față de excelență, inovație și exprimare personală, oferind o experiență de retail captivantă și personalizată, ghidată de Beauty Advisers KIKO MILANO.

În toate locațiile sale, KIKO MILANO îi invită pe iubitorii de frumusețe să se bucure de serviciile sale exclusive Make Up & Go: șase sesiuni expres gratuite, disponibile fără programare. Acestea includ consultanță de îngrijire a pielii, machiaj pentru ochi, buze, ten, sprâncene și machiaj în tendințe, oferind clienților o experiență personalizată și unică, inspirată de stilul și creativitatea italiană.

KIKO MILANO

(3706)

Până acum, însă, municipalitatea nu a avut noroc, deși a încercat de nu mai puțin de trei ori să găsească un furnizor. Cea mai recentă, o licitație lansată în martie, a fost și ea anulată. „Această procedură a fost anulată automat deoarece la data limită de depunere ofertă nu au existat ofertanți care au depus ofertă”, se arată pe sistemul electronic de achiziții publice (SEAP).

Valoarea estimată a contractului era de 180.000 de lei, fără TVA – adică peste 215.000 de lei sau 42.000 de euro, cu TVA –, iar echipamentele urmau a fi livrate în termen de un an.

„Obiectul achiziției îl constituie achiziționarea de sisteme pentru monitorizarea mobilității urbane în Timișoara. Aceste dispozitive vor permite colectarea în timp real a datelor privind condițiile de trafic. Datele vor alimenta infrastructura digitală transfrontalieră STiDS și vor susține analiza și planificarea bazată pe inteligență artificială”, se arăta în procedura de achiziție.

Practic, primăria căuta cinci sisteme cu senzori pentru monitorizarea transportului public și trei sisteme cu senzori pentru monitorizarea traficului rutier. Primii ar fi fost instalați în mijloacele de transport în comun puse la dispoziție de către Societatea de Transport Public Timișoara (STPT), iar ceilalți – în locații indicate ulterior de primărie.

Potrivit caietului de sarcini, sistemele ar fi urmat să colecteze date în timp real privind traficul rutier, să monitorizeze și analizeze operațiunile de transport public, să analizeze și optimizeze mobilitatea urbană, să ajute la luarea deciziilor în planificarea traficului cu sprijinul inteligenței artificiale și să ducă la utilizarea mai eficientă a infrastructurii digitale existente.

Vă amintim că, prima dată, achiziția de senzori era parte a unei licitații lansate în noiembrie, prin care primăria căuta și senzori noi pentru calitatea aerului, cumpărați de asemenea în cadrul proiectului „Szeged & Timișoara Data Space”. A fost atribuit doar lotul pentru sistemul de monitorizare a calității aerului, iar cel pentru senzorii de transport a fost anulat.

Ulterior, municipalitatea a lansat separat o licitație pentru camerele cu AI, însă nici atunci nu a găsit vreo firmă interesată.