„Continuăm investițiile în infrastructura școlară în cartierele Timișoarei. În Plopi e o mare nevoie de spații pentru grădiniță, avem multe solicitări de la timișorenii din această zonă și chiar un proiect depus pe bugetare participativă. Noi am lucrat în ultima perioadă la documentațiile necesare accesării de fonduri europene pentru a putea transforma vechea clădire într-un spațiu educațional modern pentru cei mici”, spune primarul Dominic Fritz.

Până la ducerea la îndeplinire a propunerii, este nevoie de votul consilierilor locali. Pe de o parte, pentru a aprobat cofinanțarea din bugetul local și, pe de altă parte, pentru a vota documentația care stă la baza investiției.

Cum se va transforma clădirea

Practic, proiectul municipalității prevede reabilitarea completă a clădirii, recompartimentarea spațiilor interioare, modernizarea instalațiilor electrice, termice și sanitare, precum și implementarea unor soluții pentru creșterea eficienței energetice. Grădinița va fi și dotată cu mobilier și echipamente noi și vor fi amenajate spațiile exterioare, inclusiv un loc de joacă, pentru a asigura un mediu sigur și adecvat activităților copiilor.

Investiției este estimată la puțin peste 11,6 milioane de lei, inclusiv TVA. Din total, municipalitatea ar urma să suporte o contribuție de 4,3 milioane lei din bugetul local, diferența de 7,3 milioane lei urmând să fie asigurată prin Programul Regional Vest 2021-2027, Prioritatea 6 – O regiune educată și atractivă, Intervenția Regională 6.1.A – Grădinițe.

Lucrările ar urma să dureze doi ani.

Proiectele privind aprobarea co-finanțării și privind documentația tehnico-economică aferentă investiției, faza proiect tehnic, pot fi consultate AICI, respectiv AICI.

Vă amintim, municipalitatea anunța în februarie că fosta „Școală Mică” din Plopi va găzdui Grădinița cu Program Prelungit nr. 5, aici urmând să fie preluați aproximativ 60 de copii.

Distincția vine în urma unei competiții internaționale la care au participat 123 de instituții de învățământ superior din 30 de țări, premiul fiind acordat în cadrul evenimentului „European Student Card Initiative: Shaping Student Mobility Beyond 2027”, desfășurat la Bruxelles în perioada 11–12 iunie 2026.

„UVT este singura universitate din România care a primit distincția ESCI Champion of Excellence 2025–2027, alături de doar alte patru universități europene”, sau transmis, luni, reprezentanții UVT.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Comisiei Europene, ai agențiilor naționale Erasmus+, ai alianțelor universitare europene, precum și studenți și experți implicați în dezvoltarea programului Erasmus+, având ca scop conturarea direcțiilor viitorului program de mobilitate după 2027.

„Scopul evenimentului a fost transformarea concluziilor fazei de consultare cu privire la instrumentele digitale aferente European Student Card Initiative, care vor susține implementarea viitorului program Erasmus+ într-o direcție comună de acțiune”, au transmis organizatorii.

În calitate de „ESCI Champion of Excellence”, UVT va contribui direct la modelarea viitorului program Erasmus+, fiind implicată în definirea bunelor practici și a direcțiilor de dezvoltare ale mobilității academice europene.

„UVT contribuie direct la conținutul și forma pe care inițiativa le va avea după 2027, atât ca model de bune practici la nivel național și european, cât și ca actor implicat în creionarea politicilor europene”, au precizat reprezentanții universității.

Consultările europene au evidențiat faptul că principala provocare a mobilității academice nu este lipsa tehnologiei, ci lipsa interoperabilității și a coeziunii între sistemele existente.

„Tehnologiile necesare există, în mare parte; provocarea reală constă în alinierea instituțiilor, a sistemelor și a actorilor implicați în jurul unor abordări și standarde comune”, se arată în concluziile discuțiilor de la Bruxelles.

În acest context, participanții au susținut ideea transformării mobilității studențești dintr-o oportunitate limitată într-un standard accesibil tuturor.

„Mobilitatea nu ar trebui să rămână o oportunitate excepțională, rezervată unui număr restrâns de persoane, ci să devină o opțiune standard, accesibilă tuturor studenților”, au subliniat aceștia.

La nivel instituțional, UVT aplică deja aceste principii, fiind printre pionierii digitalizării mobilităților în România. Studenții beneficiază de European Student Card încă de la înmatriculare, acordurile Erasmus+ sunt gestionate online, iar întregul proces de mobilitate este digitalizat.

„Studenții beneficiază de emiterea European Student Card încă de la înmatriculare, UVT fiind prima universitate din România care a emis carduri de student în format digital”, se precizează în prezentarea universității.

De asemenea, UVT este implicată activ în testarea și îmbunătățirea sistemelor digitale europene dedicate mobilității academice, contribuind la creșterea interoperabilității între instituții.

„Experiența UVT confirmă că transformarea digitală a mobilităților depinde nu doar de tehnologie, ci și de capacitatea instituțiilor de a colabora și de a construi standarde comune”, transmit reprezentanții universității.

Un rol important în acest proces îl are și apartenența UVT la alianța universitară europeană UNITA – Universitas Montium, care facilitează colaborarea între universități în domeniul mobilității și digitalizării.

„Alianțele universitare europene au fost evidențiate drept factori-cheie ai acestui demers, pentru că pornesc de la un nivel avansat de încredere și integrare inter-instituțională”, se arată în concluziile evenimentului.

„Voi propune colegilor mei din Consiliul Local Moșnița Nouă constituirea unei comisii care să identifice și să analizeze posibilitatea achiziționării unor clădiri ce pot fi transformate în unități de învățământ”, a transmis edilul.

Potrivit acestuia, sunt vizate clădiri cu o suprafață de minimum 400 de metri pătrați, aflate în stadiul „la roșu” sau „la gri”, care ar permite o conversie rapidă în spații educaționale. Nu sunt luate în calcul construcțiile de tip duplex.

Edilul susține că obiectivul principal este crearea, într-un timp cât mai scurt, a unor noi locuri pentru copiii din comună, pe fondul creșterii numărului de familii tinere stabilite în zonă.

„Scopul nostru este unul foarte clar: să creăm, într-un timp cât mai scurt, noi locuri pentru copiii din comuna noastră și să răspundem nevoilor tot mai mari ale familiilor tinere”, a precizat primarul.

Cetățenii care dețin astfel de proprietăți și doresc să le vândă sunt invitați să transmită fotografii ale imobilului, un extras de carte funciară și datele de contact la adresa de e-mail relatiipublice@mosnita.ro.

„Împreună cu colegii mei vom analiza fiecare propunere și vă vom contacta în cazul în care imobilul corespunde criteriilor pe care ni le-am stabilit”, a mai transmis edilul.

Inițiativa vine pe fondul nevoii tot mai mari de spații educaționale în localitate, unde dezvoltarea rezidențială accelerată a dus la creșterea semnificativă a numărului de copii înscriși în sistemul preșcolar.

La fața locului, polițiștii au găsit o femeie de 30 de ani și un bărbat de 58 de ani. Aceștia au declarat că ar fi fost implicați într-un conflict cu un șofer de transport alternativ, în vârstă de 41 de ani.

Șoferul nu se mai afla în zonă la sosirea echipajelor.

Polițiștii continuă verificările pentru a stabili exact cum s-a produs incidentul și ce măsuri se impun.

Totul a avut loc în cadrul unei petreceri Spontan.

În ceea ce privește persoanele achitate, ste vorba de colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurențiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei Române, judecați pentru abuz în serviciu.

De asemenea, alți ofițeri și subofițeri de la Jandarmeria Capitalei implicați în reprimarea protestatarilor au fost achitați sau au primit pedepse cu suspendare.

Deși testul a confirmat capacitatea aeronavei de a zbura supersonic, performanța sa în reducerea celebrului „boom sonic” nu a putut fi evaluată complet. Zborul a fost monitorizat de un avion de vânătoare F-15, al cărui zgomot a mascat undele sonore produse de X-59. NASA intenționează să desfășoare noi teste până la sfârșitul anului pentru a demonstra eficiența tehnologiei de reducere a zgomotului.

Proiectul X-59 face parte din eforturile NASA de a readuce zborurile comerciale supersonice deasupra uscatului, interzise în SUA din 1973 din cauza boom-urilor sonice puternice, care pot depăși 110 decibeli și chiar provoca pagube materiale. Aeronava are un design special, cu un bot foarte lung și îngust, menit să diminueze undele de șoc generate la depășirea vitezei sunetului.

Dacă tehnologia va avea succes, viitoarele avioane comerciale ar putea reduce semnificativ durata călătoriilor. De exemplu, un zbor între Los Angeles și New York ar putea dura mai puțin de trei ore, față de cinci-șase ore în prezent.

NASA pregătește deja următoarea etapă a testelor, în care X-59 va zbura la viteze de până la Mach 1,4 și la altitudini de aproximativ 17.000 de metri, pentru a demonstra viabilitatea zborului supersonic cu zgomot redus.

Măsura vizează în special deepfake-urile – imagini, înregistrări audio și videoclipuri care par autentice, dar sunt generate sau alterate artificial – precum și unele texte produse de AI care tratează subiecte de interes public.

Codul prevede și obligația informării persoanelor atunci când interacționează cu sisteme AI interactive, precum chatbot-urile. În plus, furnizorii de tehnologii generative vor trebui să implementeze soluții tehnice de identificare a conținutului produs de AI, inclusiv metadate, filigrane digitale și alte mecanisme automate de detectare.

Uniunea Europeană a introdus și un set de pictograme standardizate care pot fi folosite pentru marcarea conținutului generat de inteligența artificială.

O excepție importantă este prevăzută pentru publicațiile media. Textele realizate cu ajutorul AI nu vor trebui etichetate dacă au fost verificate de redactori și sunt publicate sub responsabilitate editorială, în urma unui proces de revizuire umană.

Codul de bune practici a fost elaborat de experți independenți, cu participarea a peste 180 de organizații din industrie, mediul academic, societatea civilă și sectorul public. Deși aderarea la cod este voluntară, obligațiile de transparență stabilite prin Regulamentul european privind inteligența artificială rămân obligatorii pentru actorii vizați.

Ce studii ați făcut?

Am studiat la Esade Business School în Barcelona, considerată printre primele cinci din lume. Am făcut cinci ani cu specializare în finanțe bancare, dar nu am lucrat niciodată într-o bancă.

Ce locuri de muncă ați avut de-a lungul timpului?

Locuri importante au fost puține. Evident că am făcut stagii în mai multe firme, pentru că trebuia să obțin experiență și chiar am început din anul trei cu o firmă de mobilier din Barcelona unde făceam contabilitate. Apoi am avut un stagiu de doi ani la Conservatorul de Muzică din Barcelona. După ce am terminat studiile, am început să lucrez la o firmă multinațională americană, care deschisese un birou la Barcelona pentru a intra pe piața spaniolă. Era o firmă de cosmetice capilare folosite în saloane de înfrumusețare. Credeam că va fi un job temporar până găsesc altceva, însă am rămas 13 ani acolo. Am început în departamentul contabil-financiar și apoi am devenit directorul economic pentru Spania, apoi pentru Spania și Franța, apoi și pentru Italia, iar în cele din urmă director general al firmei pentru Spania.

După 13 ani, m-am angajat la o firmă franceză din același sector ca director de divizie, însă nu am rămas prea mult. Apoi m-am asociat cu parteneri implicați în dezvoltarea imobiliară în Spania, care mi-au cerut să deschid un birou la Madrid, unde am stat peste un an. În 2007, alături de cumnatul meu, care colabora cu mine la acea firmă, am hotărât să venim în România să vedem cum era piața de investiții. România intrase în Uniunea Europeană în ianuarie și în februarie am planificat să venim în România. Ne-am dus la București să vedem cum este țara, pentru că Spania, când a intrat în 1985 în Uniunea Europeană, în câțiva ani schimbarea a fost monumentală, a fost ceva incredibil. T

otul s-a schimbat, infrastructură, mentalitate, economie, a fost prodigios. La București nu am avut o impresie deosebită. Nici vremea nu a ajutat – era februarie, foarte multă zăpadă, foarte frig, oamenii aveau o stare proastă, taximetriștii ne-au păcălit, ni s-au întâmplat de toate. Atunci ne-am zis că trebuie să ne întoarcem în Spania. Totuși, o cunoștință a cumnatului meu ne-a spus că am greșit și că trebuia să mergem la Timișoara, unde este cu totul altceva. Astfel, în primăvară am venit aici. Se schimbase anotimpul, orașul era plin de flori, oamenii mult mai zâmbitori, mai relaxați, mai deschiși. Și atunci am decis că merită să încerc. Mi-a plăcut posibilitatea de a lucra din nou în străinătate. De asemenea, m-a atras ideea de a învăța altă limbă și altă cultură.

Mi-am zis atunci că este o oportunitate de a dezvolta acest oraș pentru investitori spanioli. Pas cu pas, am început să vin tot mai des, iar la sfârșitul anului 2007 mi-am deschis firmă pentru consultanță de afaceri dedicată străinilor, axată pe spanioli. Am făcut o campanie de promovare în Spania și nu a fost deloc ușor deoarece țara era într-o criză profundă. Nu și-a revenit până în 2012, dar în perioada 2009-2010 au început să vină primele firme spaniole interesate de a deschide o hală, de a începe o linie de producție.

Doar de consultanță v-ați ocupat?

Nu. Am deschis apoi o firmă care a reușit să introducă un sport nou, numit padel, în România. Aproape tot ce s-a instalat de la București până la Timișoara, până la un anumit punct, a fost prin firma mea. Era o plăcere de a instala terenuri pentru un sport care este identificat cu Spania, deși a fost inventat în Mexic.

Fără scop lucrativ, am deschis Via Rumania Cultura, prin intermediul căreia am prezentat și dezvoltat activitatea culturală în vestul țării, mai ales în Timiș. Vrem să reluăm cafékultour împreună cu alte instituții culturale în oraș.

Organizăm în continuare concursul internațional de traducere de poezie din spaniolă în română, aflat deja la a noua ediție și care are premii foarte importante. Din 2018, organizăm în fiecare lună ateliere de desen pentru copiii care învață despre arta spaniolă, în general.

Pregătesc o carte, care s-a amânat de mai multe ori, dar sper să o pot prezenta în luna septembrie. Este o carte care îmbină arta pictorului spaniol Joaquin Sorolla cu poezia română.

Cum ați ajuns consul onorific al Spaniei la Timișoara?

În februarie 2013, am organizat o expoziție de gravuri semnate de Goya la Muzeul de Artă. La deschidere l-am invitat pe domnul ambasador, care mi-a propus să reprezint Spania și să devin consul onorific. Nu știam ce presupune acest post și am cerut răgaz o lună să mă gândesc și să mă informez, după care am acceptat. Apoi, dânsul a demarat procedurile necesare și în 11 octombrie am devenit oficial consul onorific al Spaniei la Timișoara pentru județele Timiș, Arad și Caraș-Severin.

Ce probleme ați gestionat pentru cetățenii spanioli?

Au fost foarte multe situații în acești 13 ani. Delicate sunt cele când cineva fie este la spital după un accident sau din cauza bolii. Atunci le urmăresc situația, mai ales dacă este vorba despre un turist sau dacă persoana în cauză nu vorbește limba română; mă îngrijesc să fie tratați corespunzător. Și o altă situație delicată a fost când spaniolii au ajuns la închisoare, în general pentru trafic sau deținere de droguri. Fiind un consulat onorific, activitatea noastră administrativă este extraordinar de redusă. Normal, mi-au cerut ajutor studenți Erasmus, pentru că au fost dați afară din cămin deoarece au fumat. Dar activitatea mea atât la Consulatul Onorific, cât și la asociația culturală, sunt fără scop economic.

De ce iubiți Timișoara?

Sunt multe motive pentru care m-am simțit bine aici încă de la început. Această multiculturalitate pe care o avea Timișoara, nu cred că mai există așa cum a fost, dar pe care o avea în istorie și oamenii pe care i-am cunoscut, care vorbesc atât de multe limbi native, este cea care m-a fascinat mereu. Și eu vin dintr-o regiune din Spania unde se vorbesc două limbi la nivel nativ, și spaniolă, și catalană, și atunci această posibilitate de a întâlni o altă societate multiculturală m-a fascinat, mi-a plăcut foarte mult. În plus, este un oraș mult mai frumos, cu atât de multe străzi pietonale. Am avut norocul – și asta face diferența la sfârșitul zilei – de a mă întâlni cu foarte mulți oameni care m-au primit bine și m-am simțit bine. Nu pot să spun care este motivul, cred că mi-a plăcut orașul în sine. Am aflat că Timișoara este mai legată de Spania decât credeam, au fost soldați spanioli din secolul al XVIII-lea în această zonă. Apoi, în secolul al XIX-lea au venit foarte mulți spanioli la Timișoara, unii au plecat la Zrenjanin. Au fost multe legături de care nu se știa sau poate eu nu știam.

Care sunt principalele provocări pentru un antreprenor, fie român sau străin, în țara noastră?

Lucrurile s-au schimbat radical. Și când am venit eu, în urmă cu aproape 20 de ani, România și Timișoara erau mult mai sărace și aveau nevoie de a crește, de a se dezvolta, erau salarii foarte mici. Firmele care veneau căutau un loc de producție în care oamenii aveau o cultură europeană, fiind aproape de piețele de vânzare, Germania, Austria etc., se putea produce la un cost redus pentru a face concurența cu Asia.

Asia deja a început să fie fabrica lumii și fabrici din Spania, Franța sau Italia trebuiau să concureze cu această producție asiatică. Iar dacă nu puteau să meargă acolo, să producă în Asia, atunci căutau alte piețe, România fiind o piață foarte interesantă și Timișoara fiind foarte bine plasată pentru că este aproape de graniță etc. Atunci a fost un moment în care au venit foarte mulți investiții, inclusiv spaniole, pentru a produce la o calitate bună și la un preț mic. Lucrurile s-au schimbat pentru că oamenii au început să plece să lucreze în alte țări. Și firmele erau dispuse atunci să plătească mai mult pentru a lua această forță de muncă, acești angajați. Salariul a început să crească, avea un nivel foarte acceptabil. Dar ce nu era de înțeles era prețul cu care s-a dezvoltat piața imobiliară la nivel de hale industriale.

Prețul la Timișoara a devenit mai scump decât în multe localității din Spania. Erau locuri în Spania în care puteai găsi hale industriale cu 1 euro metrul pătrat, aici fiind 3-4. Atunci oamenii au început să fie foarte reticenți în privința noilor investiții, mai ales că nu mai găseau angajați. Unii au început să închidă fabrici și să plece spre alte piețe, cum ar fi Vietnam sau alte țări din Europa. După care a început să vină atunci un nou val de firme străine interesate de sectorul de transport. Au venit din toată Europa, au deschis filiale în România, eu m-am ocupat de Timișoara, au angajat aici șoferi, i-au format. Dar, din nou, șoferii au devenit foarte rari, costurile au crescut foarte mult și au început normativele europene în care nu puteai face cabotaj. Asta înseamnă că dacă cu un camion din România poți trece prin Franța, nu poți să iei marfă din Franța sau să livrezi unui alt client din Franța. Era doar pentru tranzit și a avut o repercusiune importantă pentru că a obligat șoferii să doarmă la hotel în loc de cabină, așa cum erau obișnuiți să facă. Erau tot felul de impedimente pentru a împiedica firmele din estul Europei să fie concurente cu cele din Franța sau din Italia sau din Spania etc.

Atunci această piață chiar a scăzut foarte mult. După aceea a urmat un val de firme interesate de nomazi digitali, deschideau birouri, chiar trăiau aici, au închiriat apartamente, au venit și făceau activitatea online.

Din diferite localități din Spania?

Au venit din toată Spania, am avut clienți de peste tot. Și s-au instalat, aveau sediul social aici. Au venit pentru că diferența de taxe între Spania și România era una mare. Dar România a crescut taxele atât de mult în ultima perioadă încât toți oamenii aceștia au plecat. Unii au mers în Georgia, unde impozitul pe venit este 1%.

Din punctul dvs. de vedere, care sunt cele mai importante aspecte de care trebuie să țină cont un tânăr când își alege viitoarea meserie sau cariera?

Este foarte greu de spus, pentru că viața s-a schimbat radical din momentul în care eu am început activitatea sau studiile. Și din acest motiv am început din nou să studiez. M-am înscris la două cursuri universitare în Spania, online. Unul, tot despre finanțe și investiții, pentru a-mi pune la zi cunoștințele dobândite în urmă cu 35 de ani și îmi place enorm. Și mai unul, despre care nu pot să spun că îmi place atât de mult, dar cred că este necesar să-l fac, despre inteligența artificială. Pentru că, vrei, nu vrei, lumea noastră va fi complet condiționată de inteligență artificială în viitor și mai bine să știu despre ce e vorba. Toți folosim un ChatGPT sau un Claude, dar ce este în spate, cum funcționează? Cum să aplic într-o firmă, cum s-o dezvolt? Acestea sunt lucruri la care nu m-am gândit niciodată înainte.

Și vreau să știu. Inteligența artificială a schimbat radical felul de a lucra, meseriile de viitor sau meseriile actuale, deja le-a schimbat radical. Tot ce poate face calculatorul, va face calculatorul. Nu știu dacă elevii și studenții folosesc complementar inteligența artificială, ca un ajutor, sau o folosesc pentru a înlocui munca lor, gândul lor. Studentul trebuie să studieze, să învețe, să știe, să devină un profesionist în meseria lui. Dacă meseria lui se face cu inteligența artificială, atunci nu am nevoie de student, e suficient să am ChatGPT, nu mai trebuie să angajez pe nimeni. Și atunci, cred că ce ar putea fi interesant pentru viitor este tot ce are legătură cu relațiile umane. Pentru că, chiar dacă vor fi roboți care fac curățenie sau schimbă scutece, sper că cel puțin relațiile umane vor continua să fie acolo. La un moment dat, în pandemie, totul era online. Ne-am obișnuit să comunicăm printr-un ecran.

Sincer, lipsește întâlnirea sau contactul, interacțiunea umană. Și cred că sunt foarte mulți oameni cu dezechilibre emoționale în acest moment, pentru că nu mai au relații interumane. Au relații cu calculatoare, telefoane și tablete. Este adictiv și este o tendință, iar asta provoacă un gol. Noi suntem ființe umane. Trebuie să avem interacțiune umană, nu suntem făcuți să trăim în spatele unui ecran sau în fața unui ecran. Cererea de psihologi a crescut imens. Poate că este și la modă acum, nu știu. Dar cred că sunt și foarte mulți oameni care și-au dat seama că au nevoie și din păcate nu au prieteni cu cine să vorbească. Toți avem zile în care ne simțim mai bine sau mai rău. Dar sunt oameni care nu au cu cine să se ducă la o bere să discute. Cred că se vor căuta meseriile care au legătură cu interacțiunea: antrenori de sport, medici, îngrijitori. Tot ce poate fi făcut de calculator, calculatorul face mult mai bine decât noi, din păcate.

José Miguel Viñals Ariño

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău la redactie@tion.ro.