În zilele de 13, 14 şi 15 iulie a.c., UNITER a organizat, la Teatrul Excelsior din București, preselecţia pentru ediția din acest an. Juriul – format din actrițele Katalin Berekméri, Ana Ciontea, Ada Lupu, Rodica Negrea și Ana Bianca Popescu – a selectat următorii concurenți pentru a participa în competiția de la Constanța:

Secţiunea Individual :

• Tudor Ioan Aron – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2026

• Ioana Cojocărescu – Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 2021

• Claudia Ene – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2018

• Otniel Floruț – Universitatea de Vest din Timișoara, 2021

• Deea Gruber – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2024

• Flavius Hudișteanu – Universitatea de Vest din Timișoara, 2026

• Răzvan Theodor Ionescu – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2022

• Alexia Matei – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2026

• Ilinca Petre Meșter – Universitatea de Arte din Târgu Mureș, 2021

• Alexia Mocănescu – Universitatea Hyperion din București, 2023

• Simona Maria Negrilă – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2018

• Filip Popescu – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2024

• Alexandra Răduță – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2018

• Georgiana Răpcianu – Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, 2020

• Gabi Sandu – Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 2023

• Georgiana Tițoiu – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2021

• Ana Maria Țidulă – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, 2024

• Teodora Nicola Zaharia – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, 2022

Secțiunea Grup:

• Aproape Crimă, adaptare după „Tom și Jerry” de Rick Cleveland, cu David Cristian – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2022, Bogdan Liscan – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2024 și Mihai Mocanu – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2023

• Hamlet Ofelia, cu Smaranda Mihalache – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, 2022 și Filip Popescu – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2024

• Medeea. Efectul Rashomon, cu Deea Gruber – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 2024, Georgiana Tițoiu – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2021 și Alexandra Tofan – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2019

• Sindromul York, după „Richard al III-lea” de Shakespeare, cu Miruna Dobrotă – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București, 2021, Nicoleta Miru-Cosma – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, 2017 și Georgiana Răpcianu – Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, 2020

Cei 25 de actori selectați pentru competiția HOP se vor reuni la Tabăra Pre-HOP de la Piatra Neamț, următoarea etapă a concursului Galei Tânărului Actor care se va desfășura în perioada 20-26 iulie.

„Actorii selectați în urma audiției vor participa la ateliere de lucru susținute de Silviu Purcărete (regizor), Vasile Șirli (muzician), Sebastian-vlad Popa (critic de teatru și scriitor), Ana Bianca Popescu (actriță), Ada Lupu (actriță), Radu Vancu (poet, prozator, eseist și traducător) și Ștefan Baghiu (scriitor, cercetător literar). Un context de networking artistic care îi va familiariza cu rigorile actoriei dincolo de mediul academic”, anunță Uniter.

Lucrări de semnalizare a circulației rutiere, întreținere, funcționare și dirijare a circulației rutiere:

În caz de vreme nefavorabilă nu vor putea fi executate unele lucrări, așa cum sunt ele prevăzute în programul zilnic de lucrări, acestea urmând a fi reprogramate;

– În cazul producerii unor evenimente rutiere lucrările de reparații și înlăturare a daunelor vor fi prioritare față de programul zilnic propus;

– În cazul primirii unor avize de lucrări cu caracter urgent acestea vor fi prioritare față de programul zilnic propus.

„Gardul delimita viitoarea zonă verde de strada Banatul și îngreuna accesul locuitorilor din cartierul Freidorf. Fiind o construcție ridicată ilegal pe domeniul public, ne așteptam ca intervenția să se desfășoare fără probleme. În plus, până astăzi nu fusese identificat beneficiarul căruia să îi fie imputate costurile demolării.

Spre surprinderea noastră, beneficiarul s-a prezentat chiar în timpul intervenției. Îl cunoșteam deja: este reprezentantul firmei care a construit fără autorizație terasa de lângă Lacul Balaurul, pe teren public. După ce am câștigat definitiv procesul în instanță, terasa a fost desființată, însă ulterior a fost construită din nou, tot fără autorizație, iar noi am fost nevoiți să o demolăm din nou. Și a doua oară am câștigat în primă instanță”, precizează reprezentanții primăriei.

Vă amintim, primăria demolase terasa extinsă ilegal de restaurantul de pe strada Lacului, deși reprezentanții instituției susțineau că au fost făcute presiuni politice. Altfel, primăria a început încă din primăvară să intervină asupra zonei din apropiere Lacului Balaurul, inițial cu o acțiune de ecologizare. Aici, un teren de două hectare va fi transformat într-un spațiu verde pentru relaxare, inițiatvă propusă și votată direct de timișoreni prin bugetarea participativă din 2023.

foto: PMT

Edificiul a fost deschis în anul 1974 și încă de atunci a funcționat ca azil de bătrâni. Aici sunt disponibile 70 de locuri, care sunt mereu ocupate. Din păcate, un loc devine vacant doar când moare un beneficiar și există o listă de așteptare. Vârstnicii găzduiți aici au între 65 și 99 de ani. Cel mai longeviv beneficiar nu mai este acum printre noi, dar a locuit aici vreme de 26 de ani.

„Au activități de timp liber. Fiecare poate să facă ce dorește. După ce servesc micul dejun își primesc medicația de la asistentele medicale. Dacă au o emisiune sau o telenovelă preferată se uită la televizor. Aproape toate camerele de două și trei locuri sunt dotate cu televizoare, la fel și sălile de zi de pe etaje. În decembrie am primit șase televizoare de la Clubul Rotary. Dar beneficiază și de servicii de kinetoterapie ori gimnastică de grup pentru diverse afecțiuni sau pur și simplu pentru menținerea stării de sănătate. Avem două animatoare socio-educative care îi stimulează să facă diverse activități mai mult pe partea de lucru de mână. Însă împreună cu psihologul pe care îl avem, îi mai provoacă și la tot felul de discuții, pentru că nu toți mai sunt apți sau mai pot să facă ceva lucrativ. De exemplu, vinerea vizionează un film împreună la cinema sau aici și apoi discută filmul”, a declarat pentru Tion Daniela Popa, șefa Căminul pentru vârstnici.

La cămin, fiecare zi înseamnă grijă, activități și încercarea de a recrea sentimentul de acasă

Elisabeta Tamaș are 79 de ani și croșetează coșuri pe care le decorează cu flori artificiale. Se află aici de aproape șapte ani și ne-a spus că „familia mea este azilul”. Îi place să meargă la film și cu vaporașul.

De asemenea, vârstnicii ies în curte sau în parcul de vizavi, joacă șah, rummy, iar cei care sunt deplasabili și nu au probleme precum demență sau Alhzeimer merg singuri în oraș.

Fiecare senior găzduit aici plătește 60% din pensie, iar diferența este acoperită de familie, însă acest lucru nu se întâmplă în cazul bătrânilor abandonați de rude.

„Avem cantina noastră proprie în curte. Gătim trei mese pe zi inclusiv desert, le oferim și fructe. Avem spălătorie proprie, călcătorie. Ei își primesc hainele împăturite. Avem un medic cu care am încheiat o convenție de colaborare, iar lunea vine la cabinetul medical și îi consultă. De asemenea, avem convenții și cu alți doctori specialiști și cinci asistente medicale angajate”, a precizat psihologul Daniela Popa.

Una dintre acestea este Claudia Hășmășan, care lucrează aici de nouă ani ca asistent medical principal. Ne-a spus că munca cu seniorii este foarte frumoasă, alteori este foarte solicitată, depinde de fiecare beneficiar în parte.

„Fiecare este cu diagnosticul lui și atunci încercăm să ne adaptăm situației din ziua respectivă și simptomelor pe care le prezintă. Și noi suntem, la rândul nostru, obligați, în ghilimele, să ne adaptăm după cum se manifestă ei. Încercăm să oferim o adaptare emoțională, cât și fizică, să simtă acel sentiment de acasă. Mulți dintre ei încă mai au familii și atunci este dreptul dânșilor să afle tot ceea ce se întâmplă aici sau când este chemată ambulanța ori când prezintă altă simptomatologie. Este foarte solicitantă, câteodată, munca pentru asistență medicală, în funcție de fiecare beneficiar, este diferită. Ei au diagnosticele foarte accentuate”, a spus pentru Tion Claudia Hășmășan, asistent medical principal.

Majoritatea, cam peste 80%, prezintă demență.

„Dar suntem atașați de ei pentru că dacă nu ar exista acest atașament, nu s-ar simți în largul lor, nu s-ar simți că sunt iubiți de noi, nu s-ar simți că sunt respectați. Și atunci încercăm să oferim respectul și confortul nostru, ca ei să simtă acest lucru. Fiecare coleg în parte, de pe fiecare ramură, își aduce contribuția atât cât poate. Sunt zile când poate nici noi nu mai putem atât de mult cât ne-am dori, dar ei sunt mai îngăduitori cu noi. Faptul că spun o vorbă bună și pe noi, la rândul nostru, ne încurajează”, ne-a mai spus cadrul medical.

În fiecare noapte există angajați de serviciu care îi supraveghează pe vârstnici, prin rotație.

Căminul de vârstnici Inocențiu Klein

Între prietenii, mici neînțelegeri și gesturi de solidaritate, viața merge mai departe

În ciuda strădaniei personalului, apar nemulțumiri diverse, care nu țin însă de angajați. De exemplu, în timpul Campionatului Mondial de Fotbal, un bătrân a reclamat că este nemulțumit de volumul prea mare al televizorului din cameră la care cei doi colegi urmăreau meciurile. Altul s-a plâns de mirosul cremei reumatismale folosită de colegul de cameră. Unul vrea geamul deschis, altul îl vrea închis. Psihologul Daniela Popa le-a explicat că la cămin este ca la internat.

Căminul pentru persoane vârstnice „Inocențiu Micu Klein” se bazează și pe donații, mai ales de Paște și de Crăciun. De asemenea, mai mulți oameni din comunitate organizează aici parastase în amintirea celor dragi și le oferă bătrânilor o masă caldă gătită în bucătăria proprie, cozonac și prăjituri, chiar și haine. Vârstnicii sunt vizitați de copii de la grădinițe și școli și de reprezentanți ai diferitelor culte.

Prin intermediului proiectului HEARTS: HEalthy Aging care Resources and pracTiceS (Resurse și practici de îngrijire pentru îmbătrânirea sănătoasă), derulat de Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, împreună cu Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara și Spitalul Hódmezővásárhely din Makó din Ungaria, căminul a primit dotări importante. Este vorba despre 25 de paturi electrice, noptiere, scaune rulante, scaune de baie, cârje și cadre.

Când părăsesc această lume, vârstnicii de aici au parte de o înmormântarea creștinească și toată rânduiala, începând de la firma de pompe funebre și până la înhumarea care se face, în general, la Cimitirul din Calea Buziașului. Puțini beneficiari au locuri cumpărate în alte cimitire.

La aproape 99 de ani, decanul de vârstă al căminului vrea să-și sărbătorească centenarul

Pavel Hegheș s-a născut în satul Munar, comuna Secusigiu, județul Arad și va împlini 99 de ani în 11 septembrie, iar marea sa dorință este să ajungă la aniversarea de un secol. Starea sa de sănătate este una bună, ia o singură pastilă pentru circulație și ne-a spus că dacă nu l-ar durea piciorul ar merge la discotecă.

A venit la cămin în urmă cu trei ani și jumătate alături de cea de-a doua soție, alături de care a petrecut 28 de ani, și care a decedat între timp. Avea Alhzeimer.

Cu prima soție a stat 49 de ani și are un fiu stabilit în Germania de 40 de ani, altul la Timișoara, o nepoată și trei strănepoți.

Întrebat care este secretul longevității, acesta ne-a răspuns: „multă muncă. Am lucrat în multe locuri, la fabrica de vagoane, la Gostat, la autobuze aici în Timișoara am fost mecanic auto. Lucram în groapă”.

Cunoaște România în lung și-n lat, a făcut de două ori turul țării cu mașina și a petrecut numeroase concedii în diverse zone.

Cele mai plăcute amintiri le are din timpul unei excursii făcute cu soția în Germania, mai precis în Munții Pădurea Neagră, unde izvorăște Dunărea, și la Lacul Bodensee, precum și la Europa Park.

„Singurul secret este să nu abuzezi în viață niciodată de nimic. Eu am băut, nu spun că n-am băut, am crescut cu băutură. Tata a avut pomi, livezi, la noi nu se termina țuica. Și am băut atunci când am avut nevoie, când am simțit să beau o gură de țuică. Am fumat, dar m-am lăsat când am văzut că nu e bun. Trebuie să știi totdeauna când trebuie să faci orice. Ăsta-i tot secretul în viață. Abuzul distruge sănătatea”, ne-a mai spus Pavel Hegheș.

Discuția s-a împărțit în două: pe de o parte, pe nemulțumirile locuitorilor din zonă; de de altă parte, pe nemulțumirile agenților economici din acest sector de activitate.

Locuitori versus primărie

Cele mai multe comentarii au venit din partea locuitorilor din cartierul Freidorf, speriați că toată activitatea din acest sector se va muta în zona lor. Aceștia spun că zona nu este atât de „nelocuită” și „industrială” pe cât spune primăria. Locuitorii au cerut interzicerea completă a jocurilor de noroc sau, cel puțin, alegerea unei alte zone.

„Pe strada Sulina sunt case, sunt blocuri cu familii și cu copii. Deci nu spuneți că nu sunt case. Chiar vă rog să mergeți acolo și o să vedeți”, a spus unul dintre locuitorii din zonă, care a contestat argumentul administrației că activitatea ar urma să fie mutată într-o zonă industrială.

Un alt participant la dezbatere a susținut că Freidorful este tratat drept „groapa de gunoi” a orașului și a cerut abandonarea proiectului. „Nu avem nevoie de droguri și păcănele. Ajutați-ne, nu ne îngropați! Prin ceea ce faceți nu faceți decât să crească criminalitatea”, a afirmat acesta.

Au existat și voci care au cerut măsuri și mai radicale. „Eu pledez pentru desființarea jocurilor de noroc. Este cel mai sănătos. Nu ne trebuie. Investiți în ceva bun pentru populație, nu este o activitate necesară oamenilor”, a spus o participantă.

În replică, reprezentanții Primăriei Timișoara au explicat că au analizat mai multe variante și că porțiunea aleasă de pe strada Sulina este cea mai potrivită din punct de vedere urbanistic. Totodată, aceștia au precizat că regulamentul vizează doar o parte a străzii și au admis că soluția propusă nu mulțumește pe nimeni. „Nu-i o soluție fericită. Nu sunt fericiți locuitorii, cei cu jocurile de noroc nu sunt nici ei fericiți cu această soluție”, a explicat viceprimărița Paula Romocean.

În sprijinul locuitorilor au venit și reprezentanți ai partidului SENS, care la rândul lor au cerut interzicerea completă a sălilor de jocuri de noroc.

Operatori versus primărie

Pe de altă parte, au luat cuvântul atât angajați, cât și reprezentanți din conducerea agențiilor de pariuri și păcănele. Operatorii susțin că există mai multe lacune legislative cu privire la jocurile de noroc, iar interzicerea sau limitarea locațiilor fizice ar duce doar la explozia fenomenului în online, în timp ce angajații se tem că nu își vor putea găsi altceva de muncă.

„Sălile de joc reprezintă locul de muncă pentru mii de oameni. Cum o să ne descurcăm noi dacă rămânem fără locuri de muncă?”, a întrebat o angajată din industrie.

La rândul lor, reprezentanții operatorilor au cerut o perioadă de tranziție, argumentând că firmele au nevoie de timp pentru obținerea autorizațiilor și amenajarea noilor spații. „Scopul nu ar trebui să fie mutarea jocurilor de noroc în online, ci reducerea efectivă a riscurilor”, a susținut unul dintre consultanții din domeniu.

Un alt reprezentant al industriei a avertizat că limitarea sălilor fizice nu va reduce fenomenul, ci îl va muta în mediul online. „Nu se închide absolut nimic din punctul de vedere al participării la joc. Din contră, ele sunt accentuate, iar comunitatea locală va resimți un gol financiar”, a spus acesta.

Reprezentanții primăriei, însă, spun că legislația nu permite acordarea unei perioade de tranziție și au insistat că scopul regulamentului este reducerea impactului social al jocurilor de noroc și protejarea copiilor și a persoanelor vulnerabile, nu afectarea unei anumite industrii.

„Soluția simplă” și de ce nu era bună

Primăria a invitat mai mulți specialiști și reprezentanți ai societății civile – printre care prof. univ. dr. Mihai Gafencu și lector univ. dr. Mugur Ciumăgeanu – care să îi apere punctul de vedere și să vorbească despre pericolele dependenței de jocuri de noroc. În discuții au intervenit când aceștia, când viceprimărița Paula Romocean, dar, până la urmă, concluzia a fost că decizia le va aparține consilierilor locali.

„Soluția simplă pentru noi, evident, ar fi fost probabil să interzicem de tot jocurile de noroc și, emoțional, acesta este primul impuls. Dar vă dau un exemplu pe care îl puteți studia cu toții: Albania, care în 2019 a interzis total jocurile de noroc și ulterior a revenit asupra deciziei, tocmai pentru că aceasta a dus la creșterea jocurilor la negru și la desfășurarea acestor activități într-un mediu care nu poate fi controlat, în care au acces minorii și persoanele autoexcluse și în care se ajunge la șantaje și tot felul de alte probleme. (…)

Nu am ales porțiunea de pe strada Sulina – pentru că nu vorbim de un cartier, ci de o porțiune a unei străzi, de altfel una mică – pentru că este în Freidorf și nici desconsiderând cetățenii din zonă. Am ales-o pentru că este o zonă cu obiective industriale și, așa cum au spus și alții care au fost acolo, este destul de greu accesibilă, în special pentru tineri și copii, pentru că nu există transport în comun. Mallul este, într-adevăr, aproape, dar este dincolo de liniile de cale ferată și nu putem compara accesibilitatea acestei locații cu cea a altor zone din oraș.

Am ascultat părerea celor care locuiesc în zonă. Evident că nimeni nu este mulțumit: nu sunt mulțumiți reprezentanții industriei jocurilor de noroc, care și-ar dori o zonă pregătită pentru relocare, și nu sunt mulțumiți nici locuitorii. Acum, nu se poate împăca și capra, și varza, dar eu cred că este o decizie pe care consiliul local o va analiza cu atenție”, a concluzionat Romocean.

Dezbaterea poate fi urmărită integral AICI:

;

Vă amintim, Primăria Timișoara a anunțat încă din martie că intenționează să înființeze un fel de „cartier roșu”, singura zonă din oraș în care să fie permise activitățile de jocuri de noroc. Ulterior, în mai, a fost anunțată și zona aleasă – strada Sulina. Au apărut încă de atunci și nemulțumiri, locuitorii adresând chiar și o petiție municipalității.

În urmă cu o săptămână, municipalitatea confirma intenția de a muta jocurile de noroc în zona Sulina, atunci fiind și publicat proiectul de hotărâre. Acesta poate fi consultat AICI.

„Eu vreau să vă spun că de când am început să mă iau de ei, am reacții favorabile chiar la ei în fief. Publicul nostru, cel pe care îl avem încă, sau cel care a migrat spre AUR, se răcorește la orice atac la adresa sectanților. Și mă gândesc că vrem să recuperăm ceva de la AUR!”, ar fi spus Simonis, potrivit imaginilor difuzate de Antena 3 CNN.

Mesajul face referire la USR și la Timișoara, iar Dominic Fritz a venit cu o replică pe rețelele sociale.

„Zice Fredi Simonis că de când a început să se ia de USR (cuvântul magic: galoșii!) are reacții favorabile. Eu am reacții favorabile de când s-au văzut rezultatele administrației mele. Terenuri și clădiri recuperate, fonduri europene de aproape 500 milioane de euro, stadionul va fi gata în curând”, a transmis primarul Timișoarei.

foto: Facebook/Dominic Fritz

Schimbul de replici vine în contextul tensiunilor tot mai accentuate dintre PSD Timiș și administrația USR a municipiului Timișoara, pe fondul unor dispute politice care s-au intensificat în ultimele luni. Printre altele, apăruse și discuția cu „galoșii”, Simonis criticând modul în care se îmbracă – sau mai bine spus, se încalță – useriștii, episod ajuns viral inclusiv la nivel național și în urma căruia liderul PSD a primit mai multe remarci negative.

UPDATE. Replica lui Simonis

Într-un stil la fel de sarcastic ca cel al lui Fritz, la scurt timp de la postarea primarului, a venit și o replică din partea președintelui CJT. Pe scut, spune că nu vrea să intre în polemică.

„Dominic, apropo de postarea ta de acum câteva minute… De când am câștigat mandatul de președinte al Consiliului Județean Timiș încerci să te cerți cu mine. N-am să accept nici de data asta. În schimb, dacă vrei să discutăm despre proiectele Timișoarei și ale Timișului, despre cum să le susținem împreună, sunt aici. Dau tot eu cafeaua.

PS: ai uitat să spui ca stadionul Lego se face și cu banii CJT”, a scris Simonis.

Vaticanul a anunțat că preoții și laicii catolici care fac parte din gruparea catolică de dreapta Societatea Sfântului Pius al X-lea (SSPX), desprinsă de Biserica Romei și care a hirotonit episcopi fără aprobarea Papei Leon al XIV-lea, se află oficial în schismă și sunt excomunicați. Într-un decret formulat în termeni fermi, Dicasterul pentru Doctrina Credinței, principala autoritate de supraveghere doctrinară a Bisericii Catolice, a avertizat catolicii din întreaga lume că gruparea elvețiană Societatea Sfântul Pius al X-lea celebrează în prezent sacramentele în mod ilicit.

Potrivit decretului, gruparea ultratradiționalistă, care contestă învățături esențiale ale Bisericii Catolice, nu are autoritatea de a oficia în mod valid căsătorii și nici de a primi spovedanii. Vaticanul transmite că actele liturgice realizate de membrii acesteia nu sunt recunoscute de Biserica Catolică.

Fanclubul Papei Pius al X-lea, între „societatea ideală” și excomunicare

La nivel global, Biserica Catolică numără aproximativ 1,4 miliarde de credincioși. În România, cca 5% din populație se revendică din punct de vedere religios la Bisericile aflate în comuniune cu Roma. La recensământul național efectuat în urmă cu 5 ani, 856.640 de oameni s-au declarat romano-catolici sau greco-catolici. La același recensământ, 15 218 timișoreni s-au declarat romano-catolici, iar 1 638 s-au declarat greco-catolici.

În România, prezenta Societății Sfântul Pius al X-lea (SSPX) / Fraternitatea Sacerdotală Sfântul Pius al X-lea) este redusă și nu există, în prezent, un priorat sau un seminar SSPX stabil, comparabil cu cele din Polonia, Ungaria, Franța sau Germania. Și totuși, există printre români adepți ai acestei doctrine extrem de conservatoare, tradiționaliste, patriarhale, iar nevoile lor liturgice sunt deservite de preoți din districtele Europei Centrale care veneau, uneori, pentru celebrarea Liturghiei tridentine și administrarea sacramentelor.

Între anii 1990 și 2000, după căderea comunismului, preoți SSPX veniți în special din Ungaria și, ocazional, din Polonia, au vizitat România pentru a celebra Liturghia tradițională pentru grupuri de credincioși. Episcopul Bernard Tissier de Mallerais a vizitat de mai multe ori Europa de Est după 1990 pentru confirmări și organizarea apostolatelor, iar una dintre aceste vizite este posibil să fi inclus și România.

Cel mai activ misionar SSPX în Europa de Est a fost preotul Karl Stehlin. Timișoara nu a avut niciodată priorat sau lăcaș de cult SSPX, nici vreun preot al mișcării rezident aici. În comunitatea religioasă timișoreană trăiesc însă oameni care urmează cu ardoare perceptele SSPX și se consideră membri ai Fraternității Sacerdotale Sf. Pius al X-lea, iar excomunicarea a venit ca un șoc peste ei . De regulă, aceștia frecventează Comunitatea SSPX (Szent X. Piusz Papi Testvérület) din Budapesta se reunește la Patrona Hungariae Kápolna, situată pe Thököly út 116, etajul 1, ap. 3, în districtul XIV. Lăcașuri al mișcării se mai află la Debrecen și la Miskolc.

„Nu suntem noi în măsură să judecăm deciziile papale, dar ne-a lovit puternic acest decret”, ne-a mărturisit, sub protecția anonimatului, dl. BL. Timișoreanul sexagenar este, împreună cu soția și întreaga sa familie, unul dintre credincioșii care caută să participe la Liturghia după Missalul din 1962, un lider al comunității tradiționaliste locale.

„Vedeți dvs., acum suntem îngrijorați și confuzi de a această măsură. Până acum eram pur și simplu cunoscut ca un catolic credincios, cu convingeri conservatoare. Acum nici nu mai am îndrăzneala să apar cu numele întreg în gazeta dvs., căci această excomunicare rupe legătura dintre Biserica Papală și Fraternitatea Sfântului Pius al X-lea. Eu am ajuns să urmăresc și să urmez această mișcare pentru că consider că e cea mai morală și durabilă cale spre o societate ideală, vindecată de tot ce se întâmplă astăzi. Eu nu sunt de-acord cu modernizarea Bisericii, cu toate libertățile și liberalismele care se acceptă astăzi. Biserica este principalul stâlp al umanității, iar credința este reazămul omului. Prea multe libertăți slăbesc Biserica, slăbesc societatea și uitați ce se întâmplă când tot cedezi în numele modernizării, al libertății de exprimare, al modelor. Nu vrem o altă Biserică; vrem să păstrăm ceea ce Biserica a învățat și a celebrat timp de secole”, argumentează timișoreanul.

„Fiul nostru s-a căsătorit la Budapesta, după ritul tradițional al Sfântului Papă Pius. Acum ce va fi? Cununia lui nu mai este valabilă? Noi duminica viitoare aveam în plan să mergem să participăm la Budapesta, la Liturghia tridentină. Dar noi suntem buni catolici, conservatori, practicanți, acum ce vom face? Pentru noi, excomunicarea ar fi o tragedie. Eu cred e bine să se păstreze rânduielile. De exemplu, condiția virginității la cununie, e o valoare tot mai puțin prețuită. Nu cred că e în Biseriică locul potrivit pentru tot felul de lucruri care azi ni se oferă ca normale. Nu biserica ar trebui să se dea după lume, ci lumea să ia modelul Bisericii. Postul, penitența, cateheza, confesiunea: asta e calea și dacă toată lumea ar urma-o ați vedea cum s-ar termina multe dintre problemele și crizele și deviațiile din ziua de azi ”, susține și soția lui.

Liturghia tăcerii și familia tradițională

SSPX- Societatea Sfântul Pius al X-lea, fondată în 1970 de arhiepiscopul francez Marcel Lefebvre, nu se consideră o altă Biserică, ci susține că păstrează fidel tradiția catolică anterioară reformelor de după Conciliul Vatican II. Societatea numără aproximativ 600.000 de credincioși la nivel mondial și respinge reformele introduse în urma Conciliului Vatican II, care au schimbat profund organizarea și practicile Bisericii Catolice. Fraternitatea promovează și o viziune tradiționalistă asupra societății și susține un model patriarhal și idealul unui stat teocratic. Mișcarea a provocat o primă ruptură majoră cu Vaticanul în 1988, iar sancțiunile aplicate atunci au fost ridicate în 2009 de Papa Benedict al XVI-lea, într-o încercare de reconciliere.

SSPX celebrează exclusiv Liturghia după Missalul din 1962. Numită și Liturghia tridentină sau Usus antiquior, aceasta are loc în limba latină, iar preotul este orientat împreună cu credincioșii spre altar (ad orientem). Această Liturghie lasă mai mult loc tăcerii, împărtășania se primește în genunchi, iar muzica este în principal gregoriană și polifonică.

SSPX promovează ideea unei „societăți ideale”, patriarhală, un „ideal al familiei tradiționale”, pe care îl consideră întemeiat pe legea naturală și pe învățătura catolică clasică. Acest ideal are câteva elemente constante. Bărbatul este considerat capul familiei, având responsabilitatea principală pentru întreținerea și conducerea spirituală a casei. Însă, în documentele SSPX, această autoritate este prezentată ca „o datorie de slujire și sacrificiu, nu ca o dominație arbitrară”.

Femeia este văzută în primul rând ca soție și mamă, cu vocația principală de a crește copiii și de a se ocupa de viața familiei. Maternitatea este prezentată ca „o misiune proprie și de mare demnitate”. Se pune accent pe familii numeroase, educația religioasă a copiilor, rugăciunea în familie, rolul tatălui în formarea morală și participarea frecventă la sacramente. Adepții mișcării văd ordinea familială ca fiind ierarhică, inspirată din interpretarea tradițională a unor texte biblice și a enciclicilor papale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

În Biserica Catolică de astăzi, forma liturgică practicată este cea introdusă după Conciliul Vatican II, Missalul din 1970, celebrată de regulă în limba comunității de credincioși căreia i se adresează. SSPX se situează în opoziție cu Conciliul Vatican II și afirmă că anumite documente ale Conciliului conțin formulări incompatibile cu învățătura catolică anterioară sau care au favorizat interpretări greșite. Criticile lor se concentrează mai ales asupra libertății religioase; ecumenismului, dialogului cu alte religii, colegialității episcopale. Membrii SSPX nu resping întregul Conciliu, dar susțin că anumite texte trebuie reinterpretate sau chiar corectate în lumina tradiției anterioare.

În ce privește viața spirituală a credincioșilor, SSPX pune un accent foarte puternic pe devoțiunea față de Sfânta Fecioară, rozariu, spovada frecventă, post și penitență, cateheză clasică, în special inspirată de Toma de Aquino și de catehismele preconciliare. De fapt, multe parohii catolice împărtășesc aceste elemente și practici, dar SSPX le consideră definitorii. Comunitățile SSPX tind să fie, mai conservatoare în morală, mult mai rezervate față de schimbările culturale moderne, foarte atașate tradiției liturgice și doctrinare, iar pozițiile lor față de anumite minorități și practici sunt radical intolerante.

Relația cu Roma a Fraternității SSPX a generat numeroase controverse. Timp de decenii, SSPX a afirmat că îl recunoaște pe Papă, dar, în anumite situații, consideră că poate refuza ascultarea față de decizii pe care le vede ca dăunătoare credinței. Această poziție a provocat conflicte canonice repetate. După consacrările episcopale din 1988, episcopii implicați au fost declarați excomunicați (excomunicările au fost ridicate în 2009 pentru acei episcopi). În 2026, după noile consacrări episcopale fără mandat pontifical, Sfântul Scaun a anunțat noile sancțiuni canonice împotriva celor implicați.

Ce spune Vaticanul?

„Atașamentul față de liturgia tradițională este posibil și legitim în anumite condiții, însă respingerea autorității Magisteriului sau acțiunile contrare disciplinei Bisericii nu sunt compatibile cu comuniunea deplină”, susține instituția papală.

Mulți oameni sunt atrași de fenomenul SSPX nu în primul rând din motive doctrinare, ci pentru experiența liturgică și spirituală: solemnitatea Liturghiei, accentul pe spovadă, cateheza riguroasă și continuitatea cu tradiția. În același timp, există și persoane care aderă la pozițiile lor ecleziologice și doctrinare, ceea ce reprezintă un aspect distinct față de viața obișnuită a Bisericii Catolice.

Societatea Sfântului Pius al X-lea a făcut recurs

Societatea Sfântului Pius al X-lea a depus un apel la Dicasterul pentru Doctrina Credinței împotriva deciziei Vaticanului de a excomunica șase dintre episcopii săi. Înalții prelați au fost excomunicați după ce au hirotonit patru noi episcopi fără aprobarea Sfântului Scaun

„Prin acest recurs, Societatea intenționează să exercite dreptul pe care Biserica îl recunoaște oricărei persoane care se consideră afectată de un act administrativ de a solicita rectificarea acestuia, într-un spirit de respect față de autoritatea ecleziastică și de fidelă atașare față de dreptate, adevăr și binele Bisericii”, a transmis gruparea.

Rezultatul acestei contestații e așteptat cu înfrigurare de adepții SSPX, inclusiv de cei din Banat, iar rugăciunile și rozariile nu contenesc.

Conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul va continua să scadă în următoarele patru-cinci zile, până în jurul valorii de 1.700 mc/s. Nivelul este apropiat de minimul consemnat în 2003, când Dunărea avea un debit de 1.650 mc/s, în timp ce recordul negativ rămâne cel din 1985, cu doar 1.400 mc/s la intrarea în țară.

Din cauza nivelului scăzut al fluviului, autoritățile au introdus restricții pentru irigații pe sectorul Călărași–Cernavodă.

„În prezent, din acest motiv, pe sectorul Călărași-Cernavodă, au fost impuse restricții la folosințe (irigații), respectiv treapta III de restricții, care înseamnă furnizarea apei cu debite reduse pentru irigații”, au transmis reprezentanții Administrației Naționale Apele Române.

Potrivit instituției, începând de luni, 20 iulie, debitul Dunării ar urma să crească până la aproximativ 1.900 mc/s, pe fondul precipitațiilor prognozate în bazinul hidrografic al fluviului.

Pentru a limita efectele scăderii debitelor, „Apele Române” și Hidroelectrica au început evacuări controlate de apă din acumulările de pe râurile Olt și Argeș, astfel încât să fie menținute debitele minime necesare, inclusiv pentru alimentarea cu apă a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Instituția avertizează, totodată, că temperaturile ridicate și nivelul redus al apei pot favoriza înflorirea algelor, situație monitorizată permanent de autorități.

Paul Finta susține că, ulterior, Administrația Bazinală de Apă Banat a transmis că îngroparea animalelor în comuna Giulvăz nu poate fi realizată din cauza nivelului pânzei freatice, care nu permite această soluție din motive de protecție a mediului și a sănătății publice. Instituția ar fi indicat drept alternativă o locație în zona comunei Cenad.

În același timp, potrivit reprezentantului Guvernului în teritoriu, exploatația deține și un contract cu un operator autorizat pentru neutralizarea cadavrelor prin incinerare, ceea ce înseamnă că existau soluții legale pentru aplicarea hotărârii CLCB.

„La șase zile de la comunicarea imposibilității îngropării în comuna Giulvăz, DSVSA Timiș nu a pus în aplicare măsurile stabilite de CLCB. Șase zile pierdute. Șase zile în care instituția responsabilă avea obligația să acționeze”, afirmă Paul Finta.

Explicațiile DSVSA Timiș

Prefectul solicită public DSVSA Timiș să pună în aplicare de urgență măsurile stabilite de Centrul Local de Combatere a Bolilor, printr-o soluție legală și sigură, și avertizează că, în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, va sesiza instituțiile competente pentru verificarea modului în care au fost respectate obligațiile legale și pentru stabilirea eventualelor responsabilități.

Contactat de TION, Flavius Nicoară, directorul DSVSA Timiș, ne-a declarat, joi, că „potrivit legislației sanitar-veterinare, în cazul apariției unei boli infecțioase listate în lista A, obligația de a pune la dispoziție locurile de îngropare cu coordonatele GPS în vederea aprobării de către Administrația Bazianală de Apă Banat, Direcția de Sănătate Publică Timiș și Garda de Mediu Timiș revine UAT-urilor (n.r. – unități administrativ teritoriale) în cazul în care boala apare într-o gospodărie a populației, iar în cazul unei societăți comerciale, atribuția revine societății comerciale și UAT”.

Potrivit lui Nicoară, incinerarea animalelor bolnave ar fi o altă soluție, iar vineri, 17 iulie, se va întruni Centrul Local de Combatere a Bolilor pentru a decide dacă se va aproba alt teren sau firma va trebui să facă un contract cu o societate autorizată în acest sens.

În urma acțiunii au fost aplicate 13 amenzi pentru nerespectarea acestor obligații.

„Polițiștii reamintesc deținătorilor de animale importanța respectării legislației sanitar-veterinare și a normelor privind protecția animalelor, subliniind faptul că astfel de acțiuni vor continua și în alte localități din județul Timiș”, precizează reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Timiș.